Page 90 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din foafe iările, unifl-vă !
Interviu acordat

de tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

revistei

americane Time 11

— Revista americană „Time“ derea începerii negocierilor'
a publicat, în numărul său propriu-zise consacrate redu­
din 26 martie, aprecieri făcu­ cerii forţelor armate străine
ANUL XXV Nr. 5 663 MARŢI 27 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI te de tovarăşul Nicolae de pe teritoriile statelor din
Ceauşescu, preşedintele Con­ Europa centrală. Se sublinia­
siliului de Stat al Republicii ză că, în pofida unor difi­
Socialiste România, în cadrul cultăţi, se va ajunge pînă la
acordat
corespon­
urmă la o Înţelegere accepta­
CUM ACŢIONAŢI PENTRU interviului pentru Europa de bilă cu privire la desfăşura­
dentului
Duminică—zi de muncă rodnică est al revistei, Strobe Tal­ rea negocierilor. România
consideră că în viitor convor­
bott.
poziţia
Au
relevate
ÎNFĂPTUIREA MĂSURILOR României fost socialiste faţă inter­ birile vor trebui extinse şi la
ale
de
continentului,
alte
zone
probleme
principalele
naţionale şi contribuţia ei ac­ la toată Europa — deci să se
conferinţă
o
la
ajungă
pri­
vind problemele militare, re­
tivă la opera de destindere,
pentru lucrătorii de pe ogoare PLENAREI C.C. AL P.C.R. cooperare şi pace. S-a reafir­ ducerea şi, pînă la urmă, re­
străine
mat concepţia ţării noastre a-
de
tragerea
trupelor
re­
state,
teritoriul
supra
altor
pe
general-eu-
conferinţei
naţionale,
ducerea
DIN FEBRUARIE-MARTIE 1973? ropene pentru securitate posi­ şi precum şi trupelor măsuri de
cooperare,
relevîndu-se
alte
bilitatea ca ea să fie convo­
dezangajare
să
militară,
care
cată anul acesta. Conferinţa creeze condiţii reale pentru o
O Prezenţi la datorie, mecanizatorii au De la ora 6 cu tractoarele în brazdă ar trebui să adopte principi­ adevărată securitate a tutu­
arat peste 400 ha, au pregătit 240 ha pen­ Redresarea grabnică a producţiei— ile şi normele de bază ale re­ ror statelor de pe continent.
statele
europe­
dintre
laţiilor
Tn legătură cu viitorul re-i
tru însămînţări şi au încorporat sămînţa Noi — ne spuneau meca­ cîmp 120 tone gunoi de ne, precum şi măsuri privind laţiilor dintre statele euro­
în sol pe 90 de hectare nizatorii Pătru Dodu şi Ionel grajd. o îndatorire de prim ordin o largă colaborare economică, pene, în interviu se relevă’
Ciobanu — sîntem cu trac­ In cooperativele agricole tehnico-ştiinţifică, culturală şi că dezvoltarea unor rapor­
toarele în brazdă de la ora 6 din raza oraşului Călan s-au In alte domenii, între toate turi de colaborare presupune
© Pentru eliminarea excesului de umi­ dimineaţa. Avem aici, la făcut arături pe o suprafaţă pentru forestieri ţările continentului. Totoda­ deplina egalitate în drepturi,
C.A.P. Strei, de arat o tarla de 40 ha. Se, evidenţiază me­ tă, apare necesar ca reuniu­ fără nici o îngrădire. In
ditate s-au săpat canale de desecare pe de 10 ha. Lucrăm pînă o canizatorii de la C.A.P. Ba- nea general-europeană să-şi context, se arată că introdu­
terminăm. Mai avem de arat tiz, Strei, Valea Singeorgiu- De modul in care se asigură extrem de abundente ce au că­ propună crearea unui orga­ cerea şi menţinerea unor
mai mult de 12 km. la C.A.P. Strei-Săcel 40 ha. lui şi alte unităţi unde s-au realizarea sarcinilor primului tri­ zut în munţi, incepind de la nism permanent, care să a- restricţii şi bariere de către
Vrem ca pînă cel tirziu joi arat cele mai mari suprafeţe. mestru depinde hotâritor înde­ sfîrşitul lui februarie, şi pină a- sigure continuarea consultări­ Piaţa comună ar putea avea
cum citeva zile. A fost întrerupt
(29 martie) să terminăm cu La Nădăştia de Jos, de exem­ plinirea prevederilor maximale lor şi schimburilor de păreri
• In vederea sporirii producţiei păşu­ aratul şi acolo. plu, mecanizatorii Traian pe acest an. Pornind de la a- lucrul într-un foarte mare nu­ tn vederea dezvoltării cola­ efecte negative asupra cola­
măr de parchete şi blocate dru­
nilor, au fost efectuate lucrări de curăţare Din zori porniseră la mun­ Boglea şi Ion Federean au a- ceastă realitate, documentele murile de acces. Chiar şi la ora borării şi înfăptuirii securită­ borării europene şi interna­
Plenarei C.C. al P.C.R. din fe-
ţii pe continent.
că şi tractoriştii de la ferma rat 4 ha. Noi am semănat bruarie-martie a.c. atrag in actuală, mai avem înzăpezite 20 ţionale. Este exprimată spe-
pe 820 ha I.A.S. Haţeg, din Călan, Bre- — ne spunea tovarăşa Maria mod serios atenţia centralelor d exploatări de la Orăştle, In acest cadru, în interviu
e
tea-Strei, Sîntămăria-Orlea şi Cărbunaru, inginer şef al şi întreprinderilor asupra ritmi­ Ffaţeg, Petroşani şl Poiana Rus- se fac aprecieri asupra con­
Rîu Alb. La ferma din Călan, C.A.P. — întreaga suprafaţă cităţii producţiei în toate com­ câi. vorbirilor preliminare în ve- (Continuare in pag. a 4-a)
® La acţiunile iniţiate au participat tractoriştii Ioan Juduc, Ioan planificată cu ovăz şi în zi­ partimentele şi asigurarea încă — Cum acţionaţi pentru înlă­
Hădăreanu, Ioan Racoţi, Mi- lele următoare trecem la se­
peste 6 000 de cooperatori, mecanizatori, mi Kiprios, Ion Sas şi alţii mănatul sfeclei fut-sjere. De din trimestrul I a unui avans turarea consecinţelor înzăpezirii
substanţial în îndeplinirea pla­
şi normalizarea grabnică a pro­
cooperativele
lucrători din fermele de stat, tineri şi au arat şi discuit o suprafaţă asemenea, din în comuna Bretea nului anual şi angajamentelor. ducţiei ?
agricole
de 27 ha şi au insămînţat cu Dacă in cea mai mare parte
- Toate forţele de care dis­
vîrstnici borceag 7 ha. La ferma din Română s-au arat şi discuit a întreprinderilor industriale se punem sint mobilizate in aceas­
Bretea-Strei lucrul se desfă­ 27 ha. Mecanizatorii, din rîn- acţionează în acest spirit, uni­
şoară sub supravegherea ing. dul cărora se evidenţiază Va- tăţile forestiere se prezintă cu tă acţiune. De mai multe zile
Lucrările la care s-a mun­ rezultate pozitive. Iată cîteva Ilie Stanca, şeful fermei. sile Vîtcă şi David Berindei, restanţe. AL. VALERIU
cit cu deosebit elan au fost din faptele de muncă consem­ Tractoriştii Gheorghe Ban- au transportat 60 tone de
nate de reporterii ziarului drea, Vistian Şerban, Ion gunoi. — Pînă la finele trimestrului
cele de arături, pregătirea a rămas o singură decadă. De
nostru duminică în mai mul­ Beltiţă, au făcut arături pe Mecanizatorii care deser­ (Continuaré in paa. a 2-a)
terenului ţi Însămînţări. Ac­ te unităţi agricole socialiste 9 ha, iar Petru Lucaci a fer­ vesc cooperativele agricole ce se constată această situaţie
tivitatea depysă s-a soldat cu din judeţ. tilizat cu superfosfat o supra­ din comuna Mărtineşti au dificilă în realizarea planului ?
- l-am întrebat pe tovarăşul
faţă de 30 ha destinată cul­ fost prezenţi la muncă cu 21 ing. Corneliu Fulga, director al
turii porumbului. De aseme­ de tractoare. Ei au arat, ţi- I.E.I.L. Deva.
nea, la ferma din Sintămă- nînd seama că aici terenul — Fără a încerca justificări, Stabilirea normelor unitare de structură pentru
Inul s-a însămînfat pe 25 ria-Orlea s-au arat 8 ha şi este greu, o suprafaţă de 27
insămînţat 5 ha cu ghizdei, ha. Din rîndul lor s-au evi- vreau să precizez că in primele
la sută din suprafaţă iar la Rîu Alb s-au arat 14 două luni am îndeplinit toţi in­
N. BADIU
ha. Duminică, în fermele N. TiRCOB dicatorii de bază, inclusiv cei unităţile economice-o necesitate impusă de
I.A.S. Haţeg s-au arat în to­ de eficienţă şi exportul. Faptul
Fermei nr. 3 din Lăpuşnlc la insăminţare să se asigure tal 70 ha, s-au semănat 12 N. PANAITESCU că acum ne găsim în situaţia
a I.A.S. Mintia îi revine sar­ o bază temeinică viitoarei re­ ha -cu borceag, 5 ha cu ghiz­ de restanţieri se datorează
greutăţilor mari pe care le-am
cina să Insămînţeze cu in în colte. dei şi s-au transportat In (Continuare in pag. a 2-a) ¡(itimpinat din cauza ninsorilor accelerarea dezvoltării economico-sociale a ţării
această primăvară o suprafa­
ţă de 80 ha. După ce s-a
insămînţat sfecla furajeră pe
cele 10 ha stabilite, forţele
şi mijloacele mecanice au Inginerul — prezenfă activă, Mă reîntorc
fost concentrate la realizarea
lucrării respective pe terenu­ permanentă, în miezul bucuros la
rile destinate culturii inului.
— Cu ceea ce realizăm azi
(duminică 25 martie) a.c. — problemelor producţiei strungul meu
n.n.), ajungem să avem în-
sămînţată cu in o suprafaţă Devenise aproape un obi­ împreună cu muncitorii, la
de 20 ha — ne-a precizat şe­ cei pe.ntru unele cadre de sporirea volumului şi 'calită­ Sînt strungar de înaltă ca­
ful fermei, ing. Soos Ludo­ specialitate, cu studii supe­ ţii producţiei, la creşterea e- lificare. Vreme de 17 ani am
vic. Pînă la sfîrşitul lunii rioare, să se mulţumească cu ficienţei economice. lucrat la strung şi mi-am în­
vom îndeplini integral pla­ o muncă uşoară, de birou, Eu sint inginer cu specia­ suşit toate tainele meseriei,
nul, urmînd ca apoi să de­ fără mare răspundere, frus- litatea furnale. Am lucrat ajungînd în situaţia de a con­
plasăm centrul de greutate al trînd producţia de aportul efectiv în producţie 9 an , cepe şi realiza piese de mare
:
activităţii la plantatul carto­ lor atît de necesar. Ingine­ după care mi s-a încredinţat complexitate tehnică. Faptul
filor de vară şi de toamnă pe rii se abonaseră parcă la funcţia de şef al serviciului că între timp am urmat li“
60 ha. Semănatul este efec­ funcţiile de şefi de servicii producţie. Acum revin în ac­ ceul seral mi-a sporit capa­
tuat de către tractoristul Va- de tot felul, unele care nu tivitatea direct productivă, citatea de gindire tehnică şi
sile Horşa, ajutat de Traian aveau nici o tangenţă cu ca şef al secţiei furnale. îmi competenţa profesională. 'Fă­
Josan. Ceilalţi mecanizatori: pregătirea lor acumulată in dau seama că aici sînt mult ră să mă laud, am realizat
Sabin Negrilă, fraţii Teodor institutele de învăţămînt su­ mai util. Ştiu că avem oa­ pentru întreprindere multe
perior. De aceea, consider că meni harnici şi pricepuţi, piese complicate de care de­
şi Petru Mailat şi Nicolae pindea bunul mers al pro­
Decretul privind stabilirea care muncesc cu abnegaţie şi
Ţurcaş, lucrează la arături şi -S:-;\v •. mmm normelor de structură pen­ responsabilitate. Mă voi afla ducţiei.
pregătirea terenului. Există Élftl mămrnmm tru unităţile economice vine permanent alături de ei, le Am ajuns, cum se spune,
o bună atmosferă de muncă să curme această stare de lu­ voi acorda asistenţa tehnică un muncitor specialist. Mi-am
şi condiţii pentru ca incă de Duminici, la construcţia digului pe 0,5 km, pentru a apăra terenurile de revărsarea rtu Iul Mureş, au lucrat peste II cruri deloc favorabilă pen­ necesară şi, împreună, ne iubit şi îmi iubesc strungul,
locuitori din comnna lila. Foto: V. ONOIU tru activitatea productivă, să vom strădui să ducem la În­ atelierul. Dar In toamna a-
asigure o conducere şi o or­ deplinire sarcinile de plan nului trecut am fost luat şi
ganizare mai judicioasă a ac­ maximale pe acest an de virf Intadrat ca tehnician la ser­
CONTROLUL OBŞTESC tivităţii productive, să-l pună al cincinalului. viciul mecanic şef. Spun
SI IN ACJIUNE PERMANENTĂ pe fiecare la locul potrivit Consider că toate cadrele drept că era o activitate care
mie nu mi-a plăcut. Nu mă
In pagina a ll-a pregătirii lui profesionale. De cu pregătire superioară — puteam împăca cu gindul că
I.a ora actuală, în judeţ acti­ bună seamă, nu-i prea uşor care ocupau funcţii adminis­
vează 971 echipe de control ob­ ca după cîţiva ani de lucru trativ - funcţionăreşti, întoc­ în locul strungului, al scule­
ştesc, constituite din 4 012 mem­ Ia birou, unde te-ai ocupat mind de cele mai multe ori lor şi pieselor de mare fine­
bri. Numărul unităţilor supuse ţe, stăteam la birou şi întoc­
i OMAGIU VIBRANT controlului este de peste 4 500. puţin de specialitatea ta de referate, situaţii, formulare meam maldăre de situaţii şi
Zi de zi, sute de echipe de bază, să treci în secţie, să inutile, şi care, conform re­
control obştesc sint în exerci­ participi direct şi efectiv la centului Decret, au fost re­ dosare cu repararea şi între­
L u c e a f ă r u l u i ţiul funcţiunii. eliminarea contribuie soarta producţiei. Dar acolo au datoria în să producţie — ţinerea utilajelor şi maşini­
Ele
distribuite
unor
la
substanţial
lor din întreprindere. In vreo
acţioneze
cu
este locul nostru, al ingine­
Oîndirea tehnică să acţioneze mai p o e z i e i r o m â ­ neajunsuri din diverse întronarea rilor, şi trebuie să ne stră­ fermitate pentru buna orga­ două rînduri am cerut să
unităţi
la
public,
interes
de
plec. Pentru că eu nu-s făcut
nizare a muncii în compar­
ne
perfecţionăm
duim
să
bunei
corectitudinii
în
cinstei serviri a populaţiei, uni­ a continuu activitatea, să ne a- timentele în care lucrează. pentru birocraţie şi nici nu
şi
cîştigam cine ştie ce.
Anul 1973, hotâritor pentru
energic pentru sporirea producţiei neşti tăţile pe care le controlează. ducem din plin contribuţia, Îndeplinirea cincinalului îna­ Astăzi sint din nou ia
inte de termen, a pus în fa­
ţa întregii economii naţiona­ strungul meu. M-am apucat
de lucru şi parcă mă simt
i S-a încheiat e- Aprovizionarea ritmicâ le sarcini deosebite. Pentru aici mai stăpin pe mine şi
La întreprinderea minieră treţinere. Tuturor le adre­ posibil durata lor. Lucrăm a le înfăptui întocmai, la ni­
Hunedoara s-a depus în ulti­ săm aceeaşi întrebare : ce aţi cu oameni minunaţi, care au vel maximal, aşa cum a re­ mai de folos economiei. Ca
să nu mai spun că, avind în­
mul timp o activitate susţi­ întreprins pentru a repune în un înalt simţ de răspundere, diţia a ii-a a a unităţilor miniere comandat secretarul general cadrarea maximă pentru un
nută pentru a asigura func­ stare de funcţionare un au­ reparaţiile executate de ci al partidului nostru, tovară­ strungar, voi cîştiga mai bine
ţionarea normală a maşinilor tocamion într-un timp cit nu suportă nici o critică. DEVA. Acţionind pentru traducerea in viaţă a sarcini­ şul Nicolae Ceauşescu, noi, decît fiind la birou.
şi utilajelor din dotare. Fie­ mai scurt ? f e s t i v a l u l u i lor trasate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. privind cadrele de ingineri şi specia­
care la locul său de muncă Teodor Ilea, lăcătuş, şef de • AUTODOTAREA ŞI AU- indepllnlrea exemplară a planului maximal, colectivul lişti, trebuie să ne aducem Am vorbit pe scurt despre
sectorului de aprovizionare şi transport din cadrul C.M.N.
ştie ce are de făcut, ştie in echipă : „Ne străduim pe cit TOUTILAREA — IN SPRI­ din plin contribuţia, să se­ mine. Dar în situaţia mea cred
ce direcţie trebuie acţionat posibil să recondiţionăm u- JINUL MECANIZĂRII „ C Î N T E C U L A- Deva depune strădanii deosebite pentru deservirea o- mănăm, alături de harnicele că au fost foarte mulţi mun­
pentru ca maşinile reparate nele piese pe care nu le a- Gîndirea şi ingeniozitatea perativă a unităţilor productive cu materii, materiale şl colective de muncitori, în citori şi maiştri specialişti
să fie redate producţiei in­ vem în magazie. In acest fel tehnică a cadrelor de specia­ DÎNCULUi“ mijloace de transport. mijlocul cărora lucrăm, suc­ care, pe parcursul anilor, au
Prin folosirea mal judi doasă a parcului de maşini,
tr-un timp cit mai scurt, reuşim să reducem şi costul lişti de la unităţi, puterea de planul de transport a fost depăşit cu peste 3 600 tone- cese din ce în ce mai mari, fost rupţi în mod artificial
pentru ca piesele de schimb unei reparaţii". muncă a muncitorilor, au kllometri. să fim promotorii progresului de specialitatea lor, de lo­
sau ansamblele să-şi găseas­ Ghyorgh.v Marton, lăcătuş : făcut posibil ca in cadrul ac­ economic, ai edificării pa­ cul unde puteau aduce
La aceste realizări au contribuit hotâritor comuniştii
că locul potrivit. „Confecţionăm noi în atelie­ i Şantiere gospo­ Ion Apostol, Dumitru Crişan, Valerlcă Serdan, Ioan Doda, triei socialiste. IOAN FLOREA
rul propriu o serie de piese tivităţii de autodotare şi au-
® PARCUL AUTO SA şi subansamble. Eu personal Sabin lenâşcâu, Gheorghe Matieş. Ing. PETRU ZAVOIANU strungar de inaltă calificare la
I.P.B. Bircea
FUNCŢIONEZE DIN PLIN am făcut pentru prima dată C. DUMITRU dăreşti TRAIAN CRĂCIUN şeful secţiei furnale
aici cămaşa pentru rulment, corespondent voluntar
In prezent, I.M. Hunedoa­ acum facem colivii de rul­ (Continuare tn pag. a 2-a) a U.V. Călan (Continuare in pag. a 2-a)
ra dispune de 100 autovehi­ menţi, axe planetare, axe
cule de tonaj, care deservesc cardanice, bucşe oscilante". ---------------------
unităţie subordonate şi în Simion Tunaru, lăcătuş : „In
cultural,
mod special activitatea de total, pe fiecare lună, prelu­ CURSURI căminul didactice de de Ia ca­ curînd, s-a dat In folosin­ văzută cu două rînduri centre de prlmlre-predare VREMEA
li­
drele
ţă încă un bloc cu 28 de
transport a minereurilor la crăm şi recondiţionăm piese POSTUNIVERSITARE ceul din localitate. apartamente proprielate de mese acoperite, cu a- pentru reparaţii de radio
uzina de preparare. Dintre în valoare de 150 000 lei. Că LA I.M. PETROŞANI In deschiderea progra­ personală. nexele şi dotările necesa­ şi televizoare, unităţi ca­ Pentru 24 ore
Maria
acestea. în medie pe fiecare reparaţiile noastre sint de In cursul lunilor mar­ mului,, profesoara prezentat Cele 28 de familii, care re, noua piaţă va fi pusă re aparţin cooperativei
a
Topliceanu
devenit
lună circulă aproape 09 la bună calitate o spun cei tie şi aprilie, la Institutul expunerea „Contribuţia au mutat deja proprietare, la dispoziţia cumpărători­ meşteşugăreşti „Reteza­ Vremea va fi frumoasă
s-au
în
noile
din
sută, restul fiind în reparaţii peste 400 000 km realizaţi în de mine din Petroşani se familiei la A educarea tine­ apartamente moderne şi lor in această primăvară. tul“ centre Haţeg. La aces­ şi călduroasă. cu cerul
variabil.
sufla
Vintiti
va
urmat
In
retului“.
se
deplasează
apoi,
te
Tot aici, se află tn con­
sud-est.
capitale periodice ori stau medie deja cu unele maşini. desfăşoară cursuri post­ un bogat program artistic confortabile. blocului strucţie şl trei blocuri de zilele stabilite specialiştii potrivit din minime vor Tem­ fi
pe
profilate
universitare,
peraturile
In
vecinătatea
din lipsa unor piese de — Ce întreprindeţi pentru două specialităţi: tehnici susţinut de colectivul de de care am amintit, au locuit care, In acest an, cooperativei care repară cuprinse intre 4 şi o gra­
a menţine un număr cit mai şl tehnologii moderne în cadre didactice, în care început lucrările în vede­ de, iar maximele Intre
schimb. mare de maşini în funcţiu­ prepararea substanţelor au fost literar, dedicat rea construirii blocului se vor adăuga celor 46 de pe Ioc unele aparate, iar 14 şi 19 grade.
prezentate
un
montaj
minerale
utile
Problema pieselor de ne ? — ne adresăm tovară­ zarea lucrărilor şi mecani­ partidului, recitări din P 30, ce va avea tot 28 de blocuri existente în car­ cele care necesită lucrări
miniere.
da
apartamente
şi
schimb este problema cea şului Laurenţiu Duţ. Participă absolvenţi ai creaţiile marilor noştri în folosinţă in acest an. se va tierul 8 Martie. mai ample sînt transpor­ Pentru următoarele
institutului, specialişti din poeţi Mihai Emincscu şl tate la centrul de repa­
mai acută. Maşinile lu­ — Căutăm ca întreţinerea diferite centre miniere ale Nicolae Labiş, eîntece CENTRE SĂTEŞTI raţii din Haţeg, apoi sînt două zile
fiecărei maşini să fie făcută ţării şi din Valea Jiului. populare şi o suită de DOTĂRI SOCIALE
crează in condiţii deo­ dansuri pădurcncştl spe­ readuse în localitatea res­
corespunzător, la timp. Acest cifice - zonei. LA PETRILA DE PRIMIRE-PREDARE pectivă şi predate clien­ Vremea va fi frumoasă
sebit de grele, pantele de lucru face posibilă exclude­ SEARA CULTURAL- PENTRU REPARAŢII ţilor. şi călduroasă, cu cerul
acoperit.
transport depăşesc înclinarea rea reparaţiilor curente în EDUCATIVA LA GHELAR IN CASA NOUA La Petrila, in cel mal RADIO Şl TELEVIZOARE înfiinţarea acestor cen­ temporar potrivit din Vlntul
va
sud-
sufla
normală şi din acest motiv majoritatea cazurilor, mărin- Sîmbălă, 24 martie, pe­ mare fost cartier al o oraşului, tre a fost primită cu o vest. vor Temperaturile mini­
nouă
construită
a
intre
cuprinse
fi
me
noul
uzura unor piese este pre­ du-se astfel coeficientul de ste 400 ele cetăţeni ai co­ al Recent. în Haţeg, cartier piaţă, a cărei platformă Zilele acestea, în loca­ vie satisfacţie de către 3 şi minus 1 grad. Iar
care
oraşului
utilizare a parcului pînă la munei Ghelar au partici­ betonată se întinde pe o lităţile Baru şl Sarmize- locuitorii din zonele res­
matură. 75 la sută. Ne preocupăm să pat la o seară cultural- cuprinde numai blocuri suprafaţă de 800 mp. Pre- getusa s-au deschis două pective. maximele intre 13 şi 19
grade.
educativă organizată la
moderne, construite de
In secţie stăm de vorbă cu îmbunătăţim calitatea repa­
ciţivn dintre lăcătuşii de în­ raţiilor ţi să scurtăm pe cit