Page 91 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 91
^gggrgEwagKgiw! [^gBa^a%g&3CT.g£aff&g5^/&t2>s%5Zoi3^&7a^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 663 © MARfl 27 MARTIE 1973
«ESäBKB*fjKHBS^^ u vi»»^Äi^jrE*Mss^ vsKZi^u^iaaBäJiacfaoGiäauiMiiiriarai
r
ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI Gindirea tehnică LUCEAFĂRULUI Ml MM!» II
(Urmare din pag. 1)
Primăvara animă şl am pilifică acţiunile de gospodă toutilare să fie produse o Apropierea memorabilei co general in Ministerul Educa manifestare la care am asis
tat în ultimii 10 ani şi cqre
rire şi înfrumuseţare a Iocali .tă{ilor. Duminică în toate Bilanţ rodnic serie de repere şi piese de memorări a 90 de ani de la ţiei şl Invăţămîntulul. nu echivalează decît cu
l
Convingătoare şi de înaltă
oraşele judeţului ziua frum oiasă de primăvară a cunos schimb necesare pentru asi apariţia „Luceafârulul" a pri cele de la B o t o ş a n i " .
cut ample acţiuni de gospod ărire şi înfrumuseţare, Ia gurarea unei funcţionări nor lejuit duminică organizarea, ţinută ştiinţifică au fost co Prof. univ. dr, docent Au-
Hunedoara şi Petroşani, precum şi în oraşele Călan, ORAŞTIE. După cum ne plantat peste 400 de pomi. male a maşinilor şi utilaje la Deva, din iniţiativa Inspec municările: „Teluric şi cosmic gustln Z. N. Popa, apropial
Brad, Haţeg şi Orăştie. Vă relatăm, pe scurt, cîteva informează tovarăşul Iustin In circumscripţiile nr. 4 şi lor. toratului şcolar al judeţului în „Luceafărul" - prof. Geor cunoscător al operei şî bio
crîmpeie din această amplă acţiune obştească. Popa, vicepreşedinte al con 18 s-a lucrat la desfunda Hunedoara, Casei judeţene a gina Rovenţa din Brad; „Pre
siliului popular al oraşului, rea şanţurilor şi la reprofi MOTOARE PNEUMATICE corpului didactic şi sindicatu zenţa Iul Emlnescu în pagini grafiei marelui poet, ne de
ziua de duminică a fost larea drumurilor. La acţiu CU CALITĂŢI SUPERIOARE lui salariaţilor din învâţămînt, le Familiei" - lector univ. dr. clara: „Am participat la mul
în „Vale“, unde iarna a deosebit de rodnică în ce nea de gospodărire organi a unul simpozion naţional Lucian Drîmba; „Sondarea u- te manifestări din ţară închi
priveşte acţiunile de gospo zată duminică la Orăştie au In atelierul întreprinderii „Mlhal Emlnescu", omagiu vi nor tehnici prozodice" - conf. nate lui Eminescu in diverse
univ. dr. Troian Cantemir ;
dărire. S-a lucrat mult şi participat peste 1 100 oa s-a realizat pentru prima da brant adus astrului nepieri „Notele la „Luceafărul" - lector prilejuri, dar în puţine daţi
mi-a fost dat să particip la
întîrziat mai mult cu spor. S-au curăţat şi gre şi meni, mobilizaţi şi antre tă motorul pneumatic pentru tor al frumuseţii poeziei noas univ. Gheorghe Dogaru; „E- un seminar naţional mal fi
tre.
zonele
toate
blat
verzi
78 ha de păşune, s-au dez naţi la lucru de deputaţi, maşina de încărcat cu siloz Şi-au înscris prezenţa la a- minescu, făuritor al limbii II- del structurilor eminesciene ca
care au fost mereu în mij
PETROŞANI. Şi în muni de străzi şi trotuare, au fost gropat trandafirii şi s-au locul lor. propriu. Prezentînd caracte ceastă amplă evocare perso la Deva.« Prof. univ. dr. do
cipiul în care iarna a întîr : curăţite albii de rîuri şi ristici tehnice superioare ce nalităţi de seamă ale cultu cent l. C. Chiţimia remar
ca : „Personal consider sim
ziat mai mult ca în alte lo pîraie, desfundate canale lor utilizate anterior, acestea rii româneşti, exegeţi de pres OMAGIU VIBRANT
calităţi ale judeţului, peste deschise pe o lungime de Acţiune reuşită sînt solicitate din ce în ce tigiu ai operei eminesciene. pozionul de la Deva de o
5 000 de cetăţeni au partici peste 800 ml. mai mult şi de diferile în Reuniunea a fost deschisă de importanţă fundamentală şi
pat duminică la acţiuni de întreprinderea de gospo treprinderi miniere din ţară. către Prof. Emerit Cornel Stoi am dat ideea organizatoriloi
gospodărire ori înfrumuse dărie comunală a lucrat BRAD. „Acţiunea organi dimineţii, timp de cîteva Anual, pentru nevoile pro ca, inspector general al In terare" — dr. Gheorghe Pop, ca pe cît posibil să-şi asume
ţare. Au fost curăţate 50 normal cu toate efectivele zată duminică la Brad a ore, la lucrările de gospo prii se confecţionează peste spectoratului şcolar judeţean decan al Facultăţii de filolo cinstirea creaţiei eminesciene
fost reuşită" — ne-a spus
ha de zone verzi, 12 km de antrenate la gospodărirea tovarăşul Voicu Stan, vice dărire. S-au curăţat 8,6 ha 100 motoare, iar pentru di Hunedoara. După salutul a- gie din Baia Mare ; „Pereni şi în continuare, prin organi
se
beneficiari
comanda
verşi
oraşului. de zone verzi şi o mare su dus din partea biroului Co tăţi eminesciene" - Dumitru zarea, tot la Deva, cu con
şanţuri şi rigole, s-au plan preşedinte al consiliului ridică Ia 400 bucăţi pe an. Susan din Deva; „Eminescu cursul întregii ţări, a unei se
Şcolarii municipiului s-au prafaţă de păşune. Totodată mitetului judeţean al P.C.R.
tat 600 de arbori şi arbuşti, prezentat la acţiune în nu popular orăşenesc. Peste au fost transportate rezidu Costul unui motor realizat la de către tovarăşul Petre Stol- şi paremiologia" - prof. Gra- rii de manifestări „Eminescu",
au fost reparaţi 2i600 mp măr de peste 1 100. 1 900 de locuitori ai oraşu urile rezultate în urma cu I.M. Hunedoara este cu 15 la can, preşedinte al Comitetu ţlan Jucan din Cîmpulung justificate de cultul de care
lui au participat, în cursul răţirii acestor terenuri. sută mai mic decît cel de a- lui judeţean de cultură şl e- Moldovenesc; „Eminescu şl s-a bucurat poetul în Transil
chiziţie Esenţial este faptul ducaţl socialistă, a urmat o retorismul romantic" - asis vania. Lector univ. dr. Lucian
e
Hărnicia gospodărească şi-a Au Melos să timpul că în acest caz se va îmbu interesantă creionare a sem tent univ. Luiza Petre din Pi Drîmba, decanul Facultăţii de
indicele
teşti. Numeroase alte comuni
considerabil
filologie din Oradea, sublinia
nătăţi
nificaţiilor eternităţii operei
de utilizare a maşinilor de lui Emlnescu, realizată cu cări pregătite şl care din cau amploarea acestei manifestări
asaltul spre alte nu aşteaptă încărcat, parte stagnările nepro multă competenţă de către za timpului limitat nu s-au şi importanţa organizării ei
excluse
în
vor
fi
prezentat în cadrul simpozio
bună
prof. univ. dr. Ion Dodu Bă
la Deva, cînd în centre mal
gramate. lan, vicepreşedinte al Consi nului, vor apărea Intr-o nouă mari decît Deva nu există a-
împliniri HAŢEG. Duminică la Ha elevi de la liceu şi şcolile PE PLANŞETELE PROIEC liului culturii şl educaţiei so ediţie a volumului omagial trăit sentimentul unei puter
semen-ea Iniţiative. •' Aici am
„Profil eminescian", realizat
cialiste. Cu mult Interes au
ţeg, după cum ne infor generale. fost urmărite, în continuare, cu acest prilej la Deva, cu nice efervescenţe a patriotis
mează primarul oraşului, Parcul oraşului a fost cu TANŢILOR
HUNEDOARA. P e s t e Am notat o întrecere a- tovarăşul Nicolae Zamora, I realităţile biografice prezenta contribuţia a numeroşi emi- mului, a unităţii sufleteşti a
20 000 de cetăţeni au lu siduă, o luptă In cel mai peste 900 de cetăţeni ai o- răţat de frunzele uscate, La serviciul de concepţie te de către Gheqrghe Emi- nescologl din ţară. acestor oameni inimoşi, ca-
crat duminică ore îm bun înţeles al cuvîntului, raşului, salariaţi în între copacii — de uscături şi al întreprinderii am a- minescu, nepotul poetului. Simpozionul a fost în mod re-şl înţeleg din plin menirea
şir, cu lopeţii, tîrnăcoape, Intre cele 11 sectoare. Toţi prinderi şi instituţii, elevi, le-au fost corectate coroa flat încă o noutate. Se Pline, ca d obicei, de Ine fericit completat de recitalul - hunedorenii".
e
hîrleţe, greble şi mături la se zbat ca pe strada îor, pensionari, gospodine au ie nele S-a lucrat la extinde lucrează la proiectarea unei dit şl frumos au fost Interven de versuri susţinut de poetul Poetul Ion Bănuţă, redactor
curăţarea zonelor verzi, la în faţa blocului lor să fie şit cîte 2-3 ore la acţiunile rea zonelor verzi pe strada maşini de călit superficial cu ţiile prof. univ. dr. docent Au- Ion Bănuţă şl de cîntecele pe şef al revistei „Albina", adu
.nivelarea pământului pe vi mai multe flori, mai mulţi de muncă patriotică pentru Grăniceri, s-au săpat ron- curenţi de medie frecvenţă. gustln Z. N. Pop, în jurul te versuri eminesciene prezenta cea cuvinte de cinste orga
dourile de flori în centrul
itoarele ZJone şti spaţii verzi. pomi ornamentali, tranda gospodărire şi înfrumuseţa oraşului, în zona blocurilor. Numai prin tratarea termi mei „Omenesc şl artă în Lu te cu multă fineţe şi sensibi nizatorilor simpozionului „care
Au fost plantate mai mult firi şi garduri vii. Este o re organizate de consiliul „Oamenii — spune prima că a capetelor detaşabile, se ceafărul", ca şi comunicarea litate de către două grupuri fac onoare, pe plaiuri hune-
de 5 000 bucăţii flori de se întrecere coordonată cu popular prin asociaţiile de rul — au ieşit la acţiune va realiza anual o economie susţinută de prof. univ. dr. vocale feminine al Liceului dorene, plaiurilor româneşti,
e
zon şi sute de metri liniari l multă pricepere de comite locatari, întreprinderi şl in convinşi fiind că timpul nu de 1,2 milioane lei. Sînt, de docent Ion C. Chiţimia : „Re pedagogic din Deva. neamului nostru. O manifesta
de grad viu,, precum şi 800 tul municipal de partid, stituţii, şcoli. aşteaptă, că ce se poate asemenea, posibilităţi certe ceptarea Iul Emlnescu în lite Ambianţa plăcută creată de re Emlnescu de înalt rang,
arbori şi arbuţjti ornamen consiliul popular, în strîn- face azi nu trebuie lăsat pe pentru înlocuirea oţelurilor ratura polonă". De fină şi expoziţia de pictură pe mo puncte de vedere Interesante,
tali. Valoarea lucrărilor e- să conlucrare cu consiliul O participare numeroasă mîine". Săptămîna aceasta aliate şi înalt aliate cu oţe sensibilă pătrundere a fost tive „Eminescu" a pictoriţei aduceri aminţe, toate venind
fectuate trece de 5 000 000 sindical, organizaţia muni- şi efectivă au asigurat ele vor fi văruiţi pomii de pe luri carbon pentru execuţia comunicarea susţinută de Lucilia Armaşu-Negri, originară parcă intr-adihs în întîmpina-
lei. Hărnicia localnicilor, 1 cipală de tineret, comisiile vii oraşului : peste 200 de străzi şi din parcuri. diverselor piese dc schimb. prof. univ. dr. G. Tohăneanu: din Ipoteşti, a conferit sim rea primăverii, fiindcă Emi
recunoscută asnul trecut : de femei, celelalte organi- Efectul: posibilitatea obţine „Semnificaţia stilistică a unor pozionului şl mai multă căl nescu a fost, este şi rămîne,
prin ocuparea locului II pe } zaţii de masă şi obşteşti. a rii unor piese care se pot termeni din domeniul muzicii dură şi frumuseţe. mereu, o primăvară a noas
ţară, debutează promiţător ? ...După cum a început du- Primele cifre „rotunde procura greu. economii anua în lexicul eminescian, Iar de Referlndu-se la reuşita de tră, o primăvară a lumii. Şi
un interes larg s-a bucurat
şi în acest an. if minlcă asaltul pentru înfru-. le de peste 40 000 lei ; redu comunicarea: „Eminescu, poet plină a acestui simpozion o- nici nu s-ar putea altfel fi
magial, Gheorghe Eminescu,
indcă, pînă la urmă, el este
înainte de orele 8,00 ora Jj museţare şi mai bună gos- CALAN. 600 de cetăţeni cerea consumului Ia piese de al tineretului", aparţinînd nepotul poetului ne mărturi Luceafărul".
şul era asemenea unui fur | podărire se întrezăreşte un tone de zgură pe aleile din schimb prin îmbunătăţirea prof. loan Damşa, inspector sea : „A fost cea mai reuşită ILEANA LASCU
nicar. Vîrstnici şi tineri, e- au răspuns la chemarea de tre blocuri. calităţii acestora.
, levi şi pensionari, siderur- | succes de prestigiu pentru duminică a deputaţilor. In Cetăţenii din circumscrip
gişti ce ieşiseră din schim- î acest an. Este tocmai dezi- cîteva ore de muncă inten ţiile electorale nr. 14, 28,
\ bul de noapte, oameni de j deratul în numele căruia să s-au săpat gropile şi 29, 33 şi 34 s-au situat în Redresarea grabnică
s-au plantat 200 de pomi şi
\ cele mai diverse profesii — 5 s-a declanşat hărnicia des- arbuşti ornamentali, s-au fruntea acţiunilor.
i în frunte cu deputaţii şi curăţat 2 000 mp de zone S-a încheiat ediţia a 8l-a a festivalului
\membrii comitetului exe- I toinicilor oameni ai Hune verzi. Au fost săpate pelu ION CIOCLE! a producţiei-o
DOINA COJOCARII
tiv al consiliului popular doarei, recunoscuţi ca neîn- zele şi rondourile de flori, GH. I. NEGREA
nTunicipal, munceau pe în , trecuţi gospodari şl iubitori au fost curăţate 200 ml de îndatorire de prim
trecute în toate cartierele, de frumos I şanţuri, s-au împrăştiat 40 (cu sprijinul colaboratorilor şi CÎNîECUL ÂDINCULUI
corespondenţilor voluntari)
pe toate străzile. S3
—•' Am împărţit munici ordin pentru forestieri
piul Jn 11 sectoare. De fie Aşadar, mult rivnitul tro adevărată revelaţie, inter
care sector răspunde un feu — „Lampa mineru preţi de certă valoare care (Urmare din pag. 1)
deput^ t, membru în comi lui“ s-a luminat. Cortina au avut bucuria, la numai
tetul .executiv — sublinia scenei Casei de cultură a cîteva ore, de a urca pe po
tovarăşul Ştefan Florescu, sindicalelor din Petroşani diumul premianţilor. lucrăm la deszăpezire cu 7 bul
secretarul consiliului popu s-a lăsat, după ce, timp de. Trei zile de cîntec, trei dozere mari şi 5 mici, 4 ifroane
lar municipal. In fiecare trei zile a atras la rampa zile de poezie în valea mi cu lamă, 4 autogredere şl pe
sector a fost stabilit din cintccului şi versului izvo- nerilor. Un festival care se ste 40 de tractoare. Toate for
»timp şi cu precizie ce anu- rit din munca şi viaţa mi afirmă, care se impune prin maţiile de luc ru din parchetele
(
toe lucrări trebuie execu nerilor, sule şi sute de iu ţinută, prin frumuseţe, prin şl exploatările unde nu se poa
tate. Pe trasee se află şi 52 bitori ai artei. Cu spectaco atenţia cu care este primit te încă lucra, muncesc de dimi
de maişini care transportă lul de gală ele duminică şi înconjurat. Premiile, tro neaţa pînă seara la deblocarea
pămint ori resturile aduna seara, ediţia a U-a a Festi feele înmînate duminică, de zăpadă.
te din zonele curăţate. Cu valului de muzică uşoară şi sînt tot atîtea imbolduri, tot Prin aceste măsuri am reuşit
multă .însufleţire participă poezie „Cintecul adincului" alitea praguri spre izbînzi de citeva zile să redresăm ritmul
şi muVmesc toţi cetăţenii. s-a încheiat, înscriind in viitoare. Le-au cucerit Vic producţiei In multe parchete şl
Ştiu că' o fac pentru ei, pen Viaţa cultural-artislică a tor Pop din Aninoasa, solist exploatări. Pe lingă aceasta,
VICTOR POP
tru înfrumuseţarea oraşului municipiului Petroşani o al Casei de cultură din Pe Casa de cultură Petroşani am adus recent un număr de
în care «trăiesc, pentru afir nouă şi prestigioasă mani troşani (premiul I). Viorica — premiul I — circa 500 de muncitori şi în ur
marea Iuti tot mai statornică festare Organizat de Consi Stanciu din Giurgiu (pre mătoarele zile vom mal aduce
în rîndurile celor mai bine duminică, la Hunedoara, a fost o participare masivă la mu nea de înfrumuseţare şi bună liul municipal al sindicate miul II), Ionel Tofan din Fiecare seară, înnobilată încă 700. încheierea acţiunii de
gospodărire. Imaginea de faţă prezintă o secvenţă a vastului şantier gospodăresc din microra- lor, Comitetul municipal Galaţi (premiul III), Rodica de frumuseţea cintecului şi
gospodărite din ţară. ionul 6 al municipiului. Foto: I. LEIIOCZKY deblocare a drumurilor de ac
pentru cultură şi educaţie Giosan din Petroşani (pre a versului născut din lumi ces ne va da posibilitatea să
socialistă Petroşani, Consi miul special al Consiliului na diamantină a adîncurilor
V. transportăm masiv stocurile
liul judeţean al sindicate municipal al sindicatelor Pe de cărbune, s-a încheiat cu mari de masă lemnoasă de ca
lor, Comitetul municipal al troşani), Vladimir Ursa, din micr ore cit aluri susţiriute de re dispunem la exploatări.
U.T.C. şi Casa de cultură a Deva (premiul special al apreciaţii cintăreţi Mihaela — Care este, deci, perspecti
sindicatelor din Petroşani, Consiliului judeţean al sin Mihai şi Sergiu Cioiu. Au va pentru finalul primului tri
¡nvăţămînt fonnaüv, strlns legat Mă reîntorc bucuros festivalul-concurs bucurat. la dicalelor), iar premiul tine fost zile de cîntec, de tine mestru ?
„Cintecul
reţii,
de
Comitetul
acordat
s-a
reţe, un festival al frumosu
adincului"
— Deşi am întîmplnat dificul
această ediţie, de prezenţa a municipal al U.T.C. i-a re lui despre care compozito tăţile amintite, trebuie reţinut
rul Radu Şerban, preşedin
de cerinţele judeţului la strungul meu 24 de solişti vocali de mu venit lui Marius Pienaru — tele juriului, aprecia: „O că sectoarele de Industrializare
zică uşoară şi peste 20 de
adevărata revelaţie a festi
poeţi din numeroase oraşe valului. Cele cinci menţiuni manifestare care îşi găseşte au lucrat şl lucrează fără stag
nări mari. Planul se îndeplineş
ale concursului au fost a-
generos locul în acest colţ
ale ţării. Au venit să se în
Ce aţi întreprins (Urmare din pag. 1) treacă în talent mesageri ai cordale interpreţilor Gina reînnoit de ţară, care poate te în mod cert la cherestea,
lăzi, traverse, lobde Industriale
(Lonea),
Florin
şi trebuie să devină o ma
un aport maxim la dezvoltarea şi progresul econo cintecului şi versului din Pătrăşcoiu (Tecuci), Violeta nifestare de tradiţie, unde şi alte produse prelucrate. Reu
Marcovici
Galaţi. Tecuci. Tulcea, Giur
pentru pregătirea miei. Tocmai de aceea m-am bucurat foarte mult la ud, Drobrta Tr. Severin, Re Cerbu (Drobeta Tr. Severin), se afirmă, se ridică, aşa şim să onorăm în bună măsură
giu, Tîrgovişie, Titu. Năsă-
contractele cu beneficiarii din
Stat
apariţia
Consiliului
de
aplicarea
şi
Decretului
Doina Melinte (Galaţi), Ec.a-
după cum am văzut şi a-
privind stabilirea normelor unitare de structură pen
ţară şi vom îndeplini Integral
talente.
M-a
tru unităţile economice. Eu văd în aceste măsuri şiţa. Orăştie. Deva şi din terina Neaţă (Giurgiu). La cum, multe tinărul Victor planul de export.
poezie, primele locuri au re
toate,
centrele
impresionat
ale
miniere
viitoarelor cadre? tidului acţionează în vederea perfecţionării econo Văii Jiului. venit poeţilor Traian Morar, Pop, căruia i s-a şi acordat Consider că, avind sprijinul
o nouă dovadă a fermităţii cu care conducerea par
bazin-
de
Ziarul nostru a consem
miei, pentru înlăturarea birocratismului care s-a a- nat evoluţia concurenţilor Maria Dincă (Petroşani), premiul I, m-a emoţionat ministerului hărnicia resort, dăruirea
pe
du-ne
şi
(Titu),
Diculescu
Grigore
întrebarea im adresat-o to Intr-adevăr, prof. Valentin cumulat în diverse întreprinderi, pentru a crea con din primele zile ale festiva iar premiul special pentru de-a dreptul Marius Piena forestierilor noştri, vom reuşi să
varăşilor din conducerea Oprea, directorul liceului nr. diţii ca fiecare salariat să lucreze acolo unde poate lului. Duminică, cintecului cea mai bună creaţie în ru, care mi se pare un fe ne plasăm alături de celelalte
Doresc
nomen.
„Cîntecxilul
I.E.C. Deva. Ea se referă la 2, îşi arată satisfacţia în pri şi poeziei i-au dat glas şi chinată trecutului revoluţio adincului" din Petroşani centrale şi întreprinderi din ju
modul în care întreprinderile vinţa dotării acestor atelie şi trebuie să dea cel mai înalt randament, să-şi adu fior artistic tineri care au nar al Văii Jiului i s-a a- noi împliniri la viitoarele deţ în efortul de îndeplinire e-
sint interesate în pregătire* re, menţionînd că toate ma că contribuţia maximă la progresul multilateral al oferit un spectacol de ţinu cordat studentului Valeriu ediţii“. xemplară a planului maximal şî
viitoarelor cadre necesare e- terialele solicitate au fost ţării. tă artistică, cu momente de Butulescu (Petroşani). LUCIA LICIU
conomiei noastre In plin a- primite. angajamentelor.
vlnt. Am constatat Insă că pa
Ne aflam la Mintia, într-o tronarea s-a limitat plr»ă a-
întreprindere în care media cum la dotarea atelierelor.
de vîrstă se găseşte între Maiştrii şi Inginerii care să Colectivul secţiei de
25-30 ani, o întreprindere susţină ore practice în ate- mecanizare a agricul i de mască rodnică pentru lucrătorii
nouă, cu agregate moderne, lierele-şcoală ale Liceului turii Şoimuş — da
în care necesarul de cadre nr. 2 din Deva au fost doar torită bunei organi
calificate s-a asigurat prin desemnaţi... Este drept, ca zări a muncii şi fo
şcolile de profil deschise o- dre tehnice ale Întreprinde losirii cu randament
dată cu începerea contură rii se deplasează In diferite sporit a tractoarelor şl (Urmare din pag. 1) dulescu, Cornel Dudaş, Emil reş, a fost un adevărat şan man Dănilă. Cooperatorii nat de săpat ultimii din cel
rii şantierului centralei. Mal şcoli sustinînd veritabile lec maşinilor din dotare — Troşan, Ion Niculescu, Re- tier. Peste 1 000 de oameni, loan Miheţ, Ghelase Orşa, 4 000 ml şanţuri pentru com
mult, in timpul petrecut de ţii de orientare profesională, a reuşit să îndeplineas mus Şerban şi alţii. Toţi — vîrstnici şl tineri, au lucrat Mihai Baicu şi loan Suciu, baterea băltirilor pe o supra
la darea integrală în folo spre munca productivă în că şi să depăşească cu denţiat Ion Botescu, Dumitru aprecia Aurel Filipescu, vi la consolidarea şl construcţia elevii Ofelia Davidescu, So- faţă de 70 ha teren arabil.
sinţă a centralei termoelec general. Au avut loc astfel 70 Ia sută planul de ve- Gagea, Octavian Botescu, loan cepreşedinte al consiliului digului de apărare împotriva nia Bîrsan, Marioara Matei, Ziua de duminică — ne-a in
trice, întreprinderea i pre de întîlnlrl la liceul nr. 2 cu Roşu, Laurean Tlrănesc, Ion popular — au făcut arături revărsării apei. Vaier Rădos, Florica Moraru, format tovarăşul Aron Me-
Surd, Aurel CInda, Iosif Ră-
gătit şi a dat unităţilor simi elevii ultimelor clase, la li de bună calitate. Este de fapt o continuare Alexandru Săraru, Sorin Te- drea, secretarul comitetului
lare noi din alte zone ale ceul pedagogic cu cei din a lucrărilor de îmbunătăţiri rek şi alţii. comunal de partid, primarul
ţării peste 100 de specialişti. clasele a VÎII-a, la fel la funciare, ne-a relatat secre :k comunei Vaţa de Jos — a
Astăzi funcţionează la De şcoala generală nr. 4. Cu planul Acfîunî de amploare !a lucrările tarul comitetului comunal de In satele comunei Mărti- fost bogată în realizări şi
va un puternic grup Elevilor grupului şcolar partid, primarul comunei Ilia, neşti s-au curăţat 35 ha pă pentru locuitorii satelor noas
şcolar profesional ener profesional, liceului energe trimestrial de îmbunătăţiri funciare tovarăşul Teodor Vasiu. In şuni. La această acţiune au tre. Cei 500 de participanţi
getic, tutelat de I. E. C. tic şi celor de la cursurile total, avem stabilit să rea participat 150 de cetăţeni.
Deva. Şi-a început totodată postliceale le sînt deschise lizăm acţiuni în vederea de Alţi 100 de cooperatori au la acţiuni — cooperatori şi
activitatea liceul energetic, secţiile Întreprinderii. Ani! îndeplinit şi curăţitul păşunilor secării a 400 ha şi de de- muncit la săpatul a 120 ml elevi — au reuşit să cureţe
cu primele clase. II şi III fac aici practică, re colmatat 30 km canale ; 50 şanţuri pentru scurgerea apei. 10 ha păşune şi să decolma-
partizaţi pe echipe de mun la sută din volumul lucrări
Există însă un permanent citori, pe lingă formaţiile de La Sarmizegetusa un număr teze 3 000 ml canale pentru
necesar de cadre în acest o- lucru unde muncesc cot la O activitate susţinută s-a In cooperativele din comu lor planificate este finalizat. de 80 de cetăţeni au termi scurgerea apelor.
biectiv modern al industriei cot cu salariaţii. Conform u- desfăşurat duminică şi la e- na noastră — ne spunea to Pe şantier sînt mobilizaţi
noastre în permanentă dez nul grafic de rotaţie aceştia nituri pe trimestrul I xecutarea lucrărilor de îm varăşul Pamfil Brăteanu, de către organizaţiile de par
al acestui an. La obţi
tineret
şi
cooperatori,
tid
voltare şi chiar dacă o în trec trimestrial prin toate bunătăţiri funciare şi curăţi primarul comunei Bretea Ro
treprindere îşi are asiguraţi locurile de producţie. Desi nerea acestor realizări rea păşunilor. Asemenea ac mână — peste 300 de cetă mecanizatori, salariaţi de la
specialişti, se impune preo şi-a adus contribuţia ţiuni au fost organizate de ţeni au reuşit să cureţe 140 C.L.F., de la liceul din loca
loan Florea, şeful sec
cuparea continuă pentru pre gur, această formă de prac ţiei, Laurean Dancea, către organele comunale de ha păşune. De asemenea, s-au litate şi şcoala de şoferi, spi
gătirea celor necesari altor tică productivă este cea mal mecanic, Iosif Răbulea, partid şi de stat în majori făcut 1 364 ml şanţuri pen tal, cooperativa de consum,
întreprinderi. In acest sens, eficientă şi chiar dacă nu Vasile Ifrim, Vasile Du- tatea comunelor din judeţ. tru scurgerea apelor de pe
aflăm de la conducerea permanentizată, aplicată şi niilraş, Vladimir Morar ic terenurile agricole la C.A.P. elevi. In frunte se află con
1. E.C. Deva că de doi ani la secţiile liceului teoretic şi loan Pantea, mecani O mobilizare activă s-a Ruşi, Vîlcele, Gînţaga şi Bre ducătorii de unităţi economi
aceasta patronează două a- zatori fruntaşi. De ase făcut la noi — ne spunea to tea Română. ce şi instituţii din comună.
teliere-şcoală la Liceul nr. ar da rezultate mult mal bu menea, şi-a depăşit pla varăşul Băiuţ Drăghin, secre La curăţirea păşunilor şi Este greu să-i aminteşti pe
2, cartierul Dacia clin Deva ne. tarul comitetului comunal de eliminarea excesului de umi
— atelierele de electrotehni In ideea prezenţei între nul trimestrial cu 2 Ia partid, primarul comunei ditate în cadrul C.A P. din toţi cei care au răspuns che
sută şi colectivul secţiei
că şi de lăcătuşerie. prinderilor cu întreaga lor de mecanizare Hărău. Densuş, pentru curăţirea pă raza oraşului Călan au par mării de a participa la con
S-au asigurat cu materiale, şunilor. Cei aproape 200 de ticipat peste 140 de cetăţeni. strucţia şi consolidarea digu
capacitate la pregătirea vi De aici. se evidenţiază
mobilier, piese pentru uz cetăţeni care au ieşit la lui. Am reţinut totuşi cîteva
itoarelor cadre necesare e- loan Achim, şeful sec Ei au executat luciări de cu
didactic în ateliere — piese conomiei, întreprinderea de ţiei, Nicolae Hogman, muncă au curăţit 65 ha, din răţire pe 16 ha păşune şi do nume : Vasile Cibi este ne
de exerciţiu pe care să care pe 11 ha s-au făcut lu lipsit dc la orice acţiune de
electrocentrale Deva are În mecanic, Pamfil Cepă- combatere a băltirilor pe 2
le demonteze şi să le crări de desecări. In frunte ha. muncă volimtar-patriotică i-
că multe resurse nevalorifi Iău, Simion Nedel şi
monteze elevii la orele de au fost comuniştii Gheorghiu niţiată în comună : alături de C.A.P. TUKOAŞ. Mecanbalo rii muncesc de zor la executa-
cate. loan Pescar, mecaniza rea arăturilor şi pregătirea tcrc milni în vederea însămînţării
practică — ca şi dotarea a- Ursa, Minuc Mărgăritoni, Pe el au lucrat cu spor mecani culturilor de primăvară. Ion Go ra, apreciat pentru hărnicia de
tori. care dă dovadă, face numai ară
telierelor cu tot ce s-a putut. I. L. tru Coţolean, Crăciun Socaci, zatorii loan Joldea, Gheorghe ¡uri de bună eaiitaic.
Foto: V. ONOIU
Dorel Tăşală şi Cornel Crai. Sorea, loan Dimperiu şi Ro