Page 94 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 94
CABINETUL DE CONSULTAŢII
Proletari din toate fările, unifi-vă!
JURIDICE—o valoroasă iniţiativă
în activitatea de popularizare
a legislaţiei
In ansamblul vast al mă jurisconsulţi din întreprin
surilor şi acţiunilor dc per deri şi instituţii vor acorda,
fecţionare continuă a vieţii pe baza unor programe te
economico-sociale, cunoaş meinic întocmite, consulta
terea legilor, a tuturor ac ţii asupra actelor normati
telor normative şi prevede ve în vigoare, lămuriri pri
rilor legale de organizare şi vind aplicarea legilor, popu-
desfăşurare a diverselor do larizîndu-se diferite preve
menii de activitate, însuşi deri legale ale dreptului
rea şi aplicarea lor de către muncii, cooperatist, ' civil,
întreaga populaţie repre penal, financiar, de stat şi
zintă un deziderat major, administrativ.
un fapt social de esenţia In colaborare cu Asocia
lă importanţă. ţia juriştilor, primele ac
ANUL XXV Nr. 5 664 MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Acţiuni şi activităţi mul ţiuni organizate de Comite
tiple, desfăşurate de orga tul judeţean pentru cultură
nele de specialitate, reuşesc şi educaţie socialistă vor
cu mult folos să înfăptu viza popularizarea legisla
iască această îndatorire po- ţiei privind apărarea avu
litieo-socială. Lărgirea, însă, tului obştesc şi a noului
CUM SE PREGĂTEŞTE FIZIONOMIA a sferei de de manifestări, a nea, sub forma unor „cara
Cod al muncii. De aseme
mijloacelor
popularizare
de
juridi
vane
consultaţie
cît mai atractive şi mai e-
ficiente constituie o preo că“, jurişti din Deva se vor
cupare permanentă a orga deplasa In săptămînile ur
TÎNÂRULUI PENTRU MUNCĂ Şl VIATĂ ? nelor şi organizaţiilor de mătoare la Vata, Ribiţa,
specialitate, de masă şi ob
şteşti. In acest ansamblu Baia de Criş, Crişcior, $oi-
de măsuri se înscrie şi re muş, Ţebea, Birtin şi Be-
Răspunderea ce revine ing. Nicolae Chende, direc părinţii. E o problemă des în întrecerea pe judeţ pen centa iniţiativă a Comite jan, unde vor oficia ace
şcolii în modelarea sufle tor adjunct — au dezbătut chisă pentru că — aprecia tru cea mai frumoasă şi tului judeţean pentru cul
tească a tinărului, de la cea problema responsabilităţii în ză tovarăşul Bogdan Porai- mai bine gospodărită şcoa tură şi educaţie socialistă leaşi servicii obşteşti in fa J
mai fragedă virstă pînă la pregătirea şi formarea tine cu — ea e însăşi munca lă, locul trei ocupat pe mu dc a organiza în toate loca ţa cetăţenilor.
păşirea de sine stătătoare retului. Tema dezbaterii — noastră, răspunderea, preo nicipiu de organizaţia noas lităţile urbane, pe lingă ca Această iniţiativă se în
în viata socială, implică o punctul 28 al proiectului de cuparea, grija de fiecare zi tră de tineret, felicitările sele de cultură şi cluburile scrie în rîndul manifestări
mare răspundere şi din par norme ale vieţii şi muncii Deşi în raportul dintre fa primite pentru activitatea muncitoreşti, cabinete de
tea acelora care sînt che comuniştilor, ale eticii şi milie şi şcoală mereu se patriotică relevă, într-o mă consultaţii juridice pentru lor ample de dezbatere şi
maţi să împlinească acest sură, strădaniile noastre. populaţie. popularizare a legilor, pro-
greu dar nobil deziderat. La Dar avem sarcini mari, cu Ce sînt aceste cabinete ? miţind, prin originalitatea
plenara Comitetului Central atît mai mult cu cît însuşi Locurile unde au loc ac ei, rezultate concrete pe
al partidului din toamna a- PROGRAMUL DE EDUCAŢIE specificul şcolii noastre ne ..Meseria — brăţară de aur“. La Termocentrala Mintia, ade ţiuni prin care jurişti din
nului 1971, cînd s-a elabo cere preocupare majoră în vărul acestei maxime se confirmă în fiecare clipă. Siguranţa procuratură, justiţie şi bi planul eficienţei.
în meserie e aici deviza fiecărui electrician. La laboratorul
rat amplul program educa instruirea practică, în pre PRAM, electricienii Nicolae Pan tea şi Ioan Presecan (în foto N. STANC1U
ţional, s-a arătat că „măi SOCIALISTA ÎN ACŢIUNE gătirea pentru producţie a grafie) sînt doar doi dintre cel ce fac dovada înaltei responsa rouri de asistenţă juridică,
avem încă mult de cioplit, elevilor. bilităţi în meserie. Foto: V. ONOIU
de modelat trăsături şi ex — Cum la educarea tine
presii, de şlefuit nuanţe ale echităţii socialiste : „Toţi rilor trebuie să contribuie
portretului omului de mîine comuniştii — părinţi, das pune întrebarea care dintre deopotrivă şcoala şi familia,
cele două au obligaţii mai
— dar cît e de frumoasă şi căli, activişti ai organizaţi organizaţia noastră U.T»C. AMPLĂ Şl COMPLEXĂ ACTIVITATE DE
tinerilor
educarea
in
mari
de nobilă această muncă !". ilor obşteşti — au îndatori (şi aceasta o spun unii pă — adaugă tovarăşa Maria Cu planul
Adevărul acestei sublinieri rea primordială de a se o- rinţi care, ocupaţi în pro Andriţoiu — a căutat să
l-am înţeles şi mai mult zi cupa îndeaproape de forma ducţie, aşteaptă totul numai ajute la această sudură. Vi trimestrial
lele trecute, cînd, la masa rea şi educarea noilor gene şi numai de la şcoală în e- zitele întreprinse de comi APLICARE A DECRETULUI COMSILIULUI
rotundă organizată la Liceul raţii în spiritul eticii socia ducarea copiilor) ne cunoaş tetul U.T.C. pe şcoală la
industrial minier din Deva, liste, al responsabilităţii fa domiciliul elevilor au deter îndeplinii
un mănunchi de cadre di ţă de societate, de pregăti tem răspunderea directă ce minat cunoaşterea reală a
dactice — prof. Bogdan Po- rea tineretului pentru mun o avem în formarea, in unor stări de lucruri care Muncind consecvent pen
DE STAT PRIVIM) STABILIREA H0RMEL8R
pregătirea omului de mîine
raicu, directorul liceului, că şi viaţă". pentru muncă şi viaţă. Stră tru înfăptuirea angajamen
prof. Maria Andriţoiu, în daniile de azi ale colectivu au ajutat şcoala să ia mă tului asumat de a îndeplini
drumătoare U.T.C., prof. Ni- — Tema e o problemă lui nostru se vor vedea, fă suri adecvate pentru a ac- cincinalul în patru ani şi ju
coleta Ciobanii, locţiitor al mereu deschisă — deşi am ră îndoială, mîine, dar tre mătate, colectivul întreprin
secretarului organizaţiei de dezbătut-o şi în cadrul în- Mcisă rotundâ consemnată derii de prefabricate din be
văţămîntului ideologic, şi buie. avem obligaţia să pre UNITARE DE STRUCTDRĂ PENTRU
partid, responsabila comisi în adunarea organizaţiei de gătim cu răspundere acest de LUCIA LICIU ton de la Bircea a realizat
cu 6 zile mai devreme pla
ei metodice a diriginţilor, şi partid, şi în lectoratele cu viitor. Menţiunea primită (Continuare în pag. a 3-a) nul trimestrial de producţie.
Succesul înregistrat consti
tuie încă o dovadă a hărni UNITĂŢILE ECONOMICE
ciei şi strădaniei muncitorilor,
tehnicienilor şi inginerilor din
La Ü la cadrul acestei unităţi pentru
transpunerea în fapte a sar In aceste zile, în toate ra tea de producţie, concepţie, mari, puternice : de cărbune,
tara MM fears în pagina a iii-a cinilor ce le revin din hotă- murile economiei naţionale se proiectare, cercetare, aprovi la Petroşani ; de minereuri,
tjgaefîciar IfjP i 1 fi 1 I wff mQ]J eenstracter ririle Conferinţei Naţionale a desfăşoară o amplă şi com zionare şi desfacere a pro la Deva ; de petrol, la Bolin-
partidului şi a recentei ple
tinu din Vale ; de gaz metan,
pre
duselor.
de
Centrala
plexă activitate de aplicare a
Decretului Consiliului de Stat
A nare a C.C. al P.C.R. privind stabilirea normelor u- lucrare a lemnului, de exem la Mediaş ; de mecanizare şi
Datorită organizării supe
utilaj minier şi petrolier, la
plu, grefată pe platforma in
H Rubrica: cartea rioare a muncii şi folosirii nitare de structură pentru u- dustrială Pipera, cuprinde 39 Ploieşti ; de sare .şi nemetali
In construcţia noului complex zootehnic de ia Orăştie la întreaga capacitate a u- nităţile economice. de combinate şi întreprin fere, la Bucureşti.
tilajelor şi instalaţiilor, între In ramura economiei fores deri, grupînd 184 fabrici de In prezent, în fiecare cen
prinderea a realizat de la
s c e n a , discul, începutul anului, cu aceleaşi tiere şi materialelor de con mobilă, plăci aglomerate şi trală industrială, ca şi in în
RITMICITATEA—un deziderat care capacităţi productive şi for strucţie, în vederea perfecţio fibrolemnoasc, placaj, furnire unităţile componente se des
şi
treprinderile
subordonate
şi
finite
din
alte
produse
şi
structu
nării
simplificării
ţe de muncă, o producţie
ecranui j industrială valorică mai ma rilor organizatorice, a sporirii lemn. De remarcat faptul că făşoară în continuare o am
plă
patru
conducerea
activitate
la
centrale
pentru
stabili
ponderii
care
lucrează
celor
re cu 7 milioane lei decit
trebuie să se impună! j în primul trimestru al anu- j în producţie, cercetare şi pro lor a fost încredinţată unor rea structurilor organizatori
adjuncţi ai ministrului şi se
ce şi de conducere. Prin mic
iectare, a reducerii personalu
H Ştafeta folclo I lui precedent. Pină la finele ; lui tehnico-administrativ, a cretari generali. şorarea numărului de verigi
j lunii martie, unitatea va pro- j
In cadrul întreprinderii de vieri şi scrofiţe. Sînt Insă vederea folosirii eu randa ; duce şi furniza şantierelor i eliminării unor verigi inter Noua structură organizato organizatorice şi trepte ierar
stat pentru creşterea şi in- motive obiective care ne-au ment sporit a utilajelor şi j peste prevederile de plan j mediare,* conducerea ministe rică a acestor ramuri a per hice, un număr important de
grăşarea porcilor Orăştie se determinat să trecem la a forţei de muncă. Intre al rică „Căutătorii 1 500 mc de prefabricate, i rului dc resort a asigurat, in mis ca numeroase cadre care cadre tehnico-inginereşti şi
află in construcţie un nou popularea cu 2 000 scrofiţe a j Sporul de producţie înregis urma unor temeinice analize lucrau în birouri, în diferi de specialişti este îndreptat
complex (unde se vor aplica fermei noastre din Haţeg, tele s-a reliefat necesitatea trat pină acum s-a obţinut şi studii, un cadru mai efi te servicii şi secţii din minis spre activităţi direct produc
metode industriale) a cărui unde s-au făcut amenajările şi posibilitatea de a se orga j în condiţiile realizării unei cient al întregii activităţi. ter şi unităţi, mulţi fiind tive şi de concepţie. Persona
clare în folosinţă va însemna corespunzătoare. Ca proble niza activitatea în două de comori“ | productivităţi superioare pre Astfel, în locul celor 49 de specialişti cu studii superioa lul tehnico-economic, de altă
dublarea producţiei de. carne me care ridică semne de în schimburi la unele lucrări. vederilor cu 300 lei de fie unităţi cu statut de centrală, re. să fie orientate spre în specialitate, precum şi cel
a unităţii amintite. Investi trebare privind desfăşurarea care salariat şi a reducerii organizate pe principiul teri treprinderile productive ale administrativ a fost astfel re
ţia respectivă are prevăzut în cele mai bune condiţii a In legătură cu calitatea lu H Sport i cheltuielilor pe 1 000 lei pro- torial, acum s-au înfiinţat ministerului. In acest fel, un dus la strictul necesar, aces
ca termen de punere în ex procesului de producţie în crărilor, pînă acum nu s-au I ducţie marfă fabricată sub numai şase centrale indus important număr de ingineri te cadre fiind repartizate să
ploatare a întregii capacităţi complex ar fi construcţia j nivelul planificat. triale, după criteriul profilu au fost eliberaţi din munci lucreze în mine, schele pe
— sfîrşitul anului 1973. postului Trafo, a staţiei de lui dc producţie. In acest fel administrative şi încadraţi în troliere, uzine mecanice, pre
producţie, fapt care va asi
Lucrările po şantier — un epurare şi a castelului de (Continuare in pag. a 3-a) s-a asigurat o simplificare a gura asistenţa tehnică nece cum şi în unităţi de cerceta
proiectare.
aceştia
şi
re
La
de vor fi realizate 20 de ha apă. Pînă la aplicarea solu aparatului administrativ şi, în sară în toate întreprinderile se adaugă şi un număr în
le, clin care 4 pentru gesta ţiilor constructive din pro acelaşi timp, mai multă su şi schimburile. semnat de specialişti cu pre
ţie, 8 pentru fătare şi alte iect, s-au luat însă măsuri de pleţe şi eficienţă muncii de In Ministerul Minelor, Pe gătire superioară din minis
8 pentru îngrăşătorie — au provizorat care permit in Campania agricolă de primăvară coordonare, îndrumare şi trolului şl Geologiei, în locul ter, repartizaţi, în ultimul
început în anul trecut, an în trarea la timp in exploatare control a producţiei. Noile a 19 centrale industriale şi timp, să lucreze în unităţi
care s-a finalizat peste 25 la a halelor de gestaţie. centrale au atribuţii sporite unităţi asimilate acestora, productive, de cercetare şi
sută din investiţie, depăşind Analiza efectuată la faţa şi complexe privind activita- s-au organizat 6 centrale proiectare.
prevederile valorice cu a- locului (concret pe obiective)
proape 9 la sută şi cîştigîn- de către constructor şi bene
du-se astfel un avans sub ficiar în decada a doua a Muncă spornică la lucrările
stanţial. Va fi menţinut sau lunii martie a.c. a evidenţiat
chiar mărit acest avans ? însă că faţă de graficul pe Vom avea la unităţi asistenţa Producţia cîştigâ forţele
întrebarea îi vizează în e- rioadei s-au Înregistrat une tehnică necesară necesare, utile, capabile
gală măsură pe beneficiar — le restanţe, ceea ee denotă
I.S.C.I.P. Orăştie — şi pe că la capitolul ritmicitate Recentul Decret adoptat de Consiliul de Luni la amiază, la conducerea I.E.C. Min
constructor — Trustul de şi-au făcut loc unele nea de pregătire a terenului şi semănat Stat privind stabilirea normelor unitare de tia se definitiva organizarea întreprinderii
construcţii Deva, respectiv junsuri. Ca dovadă, la sfîr structură pentru unităţile economice sinteti potrivit Decretului privind stabilirea nor
lotul 52 din cadrul şantieru şitul primei decade se rea zează cu precizie şi în profunzime cerinţele melor unitare de structură pentru unităţile
lui 5 Orăştie. lizaseră valoric, la construc-
ţii-montaj, abia 600 000 lei puse în faţa activităţii tehnico-inginereşti de economice, adoptat recent de Consiliul de
— Termenul de intrare • Toate tractoarele şi maşinile agricole, lele cînd mecanizatorii au programul de dezvoltare economică a ţării, Stat.
parţială în funcţiune a com din 3 600 000 lei planificaţi-, lucrat pînă seara tirziu. reliefează clar şi convingător modalităţile — Cum a decurs acţiunea de aplicare a
plexului este foarte aproape iar la instalaţii numai 100 000 întreaga forţă de muncă să fie concentrate la Toţi, conştienţi dc răspun menite să înlăture neajunsurile de pînă normelor de structură ? — l-am întrebat p*
lei din 800 000 lei prevăzuţi.
(1 aprilie a.c.) — ne-a rela Pentru a recupera restanţe pregătirea terenului şi semănat derea ce o poartă pentru acum şi să asigure perfecţionarea activităţii tovarăşul ing. Ieronim Rusan, directorul
tat directorul l.S.C.I.P. Orăş le, directorul Trustului de creşterea producţiei agrico de conducere şi organizare a producţiei şi întreprinderii.
tie, ing. Voicu Găină. Stadi le — muncesc cu hărnicie a muncii, creşterea eficienţei economice. — Normal, în deplin temei legal — ne-a
construcţii Deva, ing. Alexan 9 Fiecare zi, fiecare oră bună de muncă şi răspundere făcînd numai
ile fizice de execuţie la ha dru Lugojan, a stabilit, îm lucrări de bună calitate a- Secretarul general al partidului nostru, răspuns. Numai astfel puţind asigura o
lele dc gestaţie garantează preună cu şefii şantierului şi în cîmp, folosită cu maximum de randament la tît la pregătirea terenului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut în re funcţionalitate deplină a întreprinderii.
Ne-am străduit să orientăm în aşa fel per
că, aşa cum prevăd graficele, lotului — ing. Eugen Caşotă executarea lucrărilor agricole de sezon cît şi la semănat. Mecani petate rînduri referiri critice la adresa unor sonalul disponibil incit fiecare să poată lu
la începutul trimestrului II şi respectiv Octavian Anas- zatorii, ne-a confirmat to ministere, centrale şi întreprinderi pentru cra efectiv în producţie, să întărească acest
că folosesc inginerii — cadre cu calificare
se poate face popularea cu tasiu — măsuri concrete in In toate cooperativele a- ZIUA DE MUNCA — varăşul Cornel Tărăpoancă, tehnică superioară — în activităţi adminis- sector adesea vitregit de capacitatea unor
inginerul şef al unităţii, se
gricole de producţie se ZI LUMINA achită cu cinste de sarcini. trativ-funcţionăreşti, in loc să utilizeze ca cadre bine pregătite profesional, dar care
munceşte pe un front larg Ziua de 27 martie a fost pacităţile lor creatoare pentru modernizarea lucrau prin birouri. Este vorba, în primul
rind, de un număr de tehnicieni — de fapt
Dialogul experienţei la executarea lucrărilor de de producţie din Hărău, am o zi de muncă rodnică pen şi perfecţionarea producţiei, a proceselor muncitori cu înaltă calificare — care au re
La
cooperativa
agricolă
pregătire a terenului şi în-
tehnologice şi de muncă. Cu deosebită forţă
sămînţarea culturilor clin întîlnit ieri o mare mobili tru cooperatorii şi mecani de argumentare s-a subliniat că locul ingine venit în producţie, acolo unde le este locul,
Sevastian
zatorii
de
aici.
prima epocă. Munca spor zare de forţe umane şi mij Pădureanu a insămînţat o rului este în sectoarele de concepţie, pro acolo unde pot da întreaga valoare a pre
gătirii lor de specialitate. Cred că este ab
HUNEDOARA- nică a cooperatorilor şi me loace mecanice la executa suprafaţă de 15 hectare cu ducţie şi de cercetare, unde trebuie să se solut normal, firesc, acest lucru.
se
canizatorilor
concretizea
lucrărilor
agricole
rea
de
borceag, Gavrilă Caşvan şi
afirme ca înflăcărat promotor al progresu
Cile forţe a primit producţia in urma
—
ză zi de zi în noi fapte de
muncă, demne de apreciat. sezon. Cooperatorii şi meca Adrian Cănija au arat 6 ha, lui . al tehnicii noi, al modernizării şi or aplicării normelor de structură ?
nizatorii sînt zi de zi pre
iar Laurean Bogdan a pre
Iată cîteva din consemnări zenţi pe ogoare. Ziua de gătit 15 hectare pentru sfe ganizării superioare a producţiei. — Aproape 50, deosebit de necesare şi de
REŞITA le făcute de reporterii zia muncă . pentru noi — ne cla de zahăr. Un număr de Ing. AUREL BARBURA utile la locurile de muncă la care au fost
redistribuite. De menţionat că mulţi dintre
rului nostru in mai multe
spunea
A-
Ioan
tovarăşul
unităţi agricole din cadrul chim, mecanic la secţia de peste 70 de cooperatori au secretarul organizaţiei de bază salariaţii redistribuiţi in producţie au cîşti-
muncit la împrăştiatul gu-
consiliilor intercooperatiste mecanizare — este ziua lu la serviciul tehnlc-producţie
In ampla întrecere socialistă pentru înfăptuirea Deva şl îlia. mină. Nu puţine au fost zi- (Continuare In pag. a 3-a) din cadrul C.M.N. Deva DUMITRU GHEONEA
sarcinilor de plan pe anul 1973 la nivel maximal şi (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
pentru realizarea cincinalului înainte de termen, cele
două mari colective de siderurgişti — din Hunedoara
şi Reşiţa — se află angajate cu toate forţele umane, BRIGĂZI DE MUNCA 1NMINARE FESTIVA ful staţiei, secretarul co MANIFESTĂRI denţiat ctteva dintre va
tehnice şi materiale de care dispun şi înregistrează A BULETINELOR mitetului de partid, pre OMAGIALE „EMINESCU" lorile perene ale creaţiei VREMEA
Şl EDUCAJIE şedintele comitetului sin Luceafărului poeziei ro
lună de lună, zi de zi, succese de prestigiu. DE IDENTITATE dicatului, preşedintele co mâneşti. Pentru 24 ore
misiei de Cruce roşie. Sala de festivităţi a clu
a
Judeţeană
Uniunea
de
IU Maistrul principal furnalist hunedorean cooperativelor meşteşugă I.a Deva, a avut loc In- Dintre donatori s-au re bului Institutului găzduit mine IN CEL MAI TINAR Vremea se menţine căl
de
a
Petroşani
reşti Hunedoara, prin ser mînarea festivă a buleti marcat Ioan Sauer, care DE LA întilnirca studen duroasă, cu cerul varia
curînd
Ârcadie Schwartz şi prim-maistrul oţe- viciul organizatoric şl nelor de Identitate unui e la a 15-a donare, Victor ţilor cu un grup de eml- CARTIER AL ORAŞULUI bil. Vintul va sufla slab
Slavinschi
muncă culturală de masă, număr de 40 elevi, care la a 5-a donare. şi Ioan Duma, nescologi de prestigiu. pină la potrivit din sud-
lar reşiţean Mihail Lupşan întreabă şi a iniţiat o acţiune de au împlinit vlrsta dc 14 Manifestarea prilejuită de Peste 70 de elevi de la est şl sud. Temperaturile
Acţiunea
a
ani.
constituire a unor brigăzi ganizată de către fost or ALIMENTARE CU APA comemorarea a 90 de ani Liceul industrial minier minime vor fi cuprinse
serviciul
de
Deva
primesc răspunsuri. cadrul muncă şi educaţie meş în miliţiei municipale, în co LA ŞCOALA 0 ZI de la a apariţia „Luceafă din acţiune au participat pa ia între minus 2 grade şl 3
cooperativelor
cele
grade,
maxime
iar
o
muncă
de
cuprins
evocarea
rului“
teşugăreşti „Mureşul“ şl laborare cu Comitetul unor aspecte definitorii triotică pentru înfrumu între 14 grade şi 20 grade.
Laminarea la toleranţe negative—sursă „Progresul“ din munici municipal al U.T.C. Deva. In satul Almaş-Săllşte, ale creaţiei marelui poet seţarea cartierului Dacia.
piul Deva, „Drum nou“ din comuna Zam, în ca LA şi a suscitat un interes Hărnicia lor s-a concreti Pentru următoarele
importantă de economisire a metalului. Hunedoara, „Viaţă nouă“ DONARE ONORIFICA drul acţiunilor de gospo deosebit prin relatările zat In plantarea pe mar
Orăştie şi „Retezatul“ din dărire şi înfrumuseţare a biografice inedite aduso ginea aleilor. în zonele două zile
trecute
Zilele
di
avut
a
participare
a
Valoarea unui schimb de experienţă Haţeg, a cu membrilor coope loc Ia Staţia C.F.R. Slnte- localităţii, lucrarea fost cuprin de Gbeorghe Eminescu, verzi pomi în ornamentali. a zeci Vremea se menţine căl
şi
scuare
rectă
de
alimen
să
şi
poetului,
prof.
şl
Ac
de
nepotul
o
rla-triaj
acţiu
amplă
sîmbătă,
Hunedoara-Reşiţa. ratori din producţie. ne de donare onorifică de tare cu apă potabilă a univ. dr. docent Augus- ţiunea, începută duminică, duroasă, cu cerul schim
tin Z. N T . Pop.
continuat
şi
a
şcolii.
bător.
Obiectivele pentru În slnge. Au participat 72 de Avind asigurate din ALTA In aceeaşi zi, Clubul cînd alţi 70 de tineri din potrivit Vînt slab pînă Tem Ia
din
sud-est.
H Preocupări, soluţii originale, realizări trecerea Intre aceste bri salariaţi şi muncitori din timp condiţiile necesare, „Siderurgistul“ din Hune liceu s-au întrecut In peraturile minime vor fi
găzi au fost stabilite încă staţie şi de la revizia de s-a trecut şi se lucrează doara a fost gazda unei hărnicie la plantatul po cuprinse între minus 2
reali
sporite
cu
din activitatea siderurgiştiîor hunedo- de la începutul acestui vagoane. De remarcat zarea forţe obiectivului la respec întîlnirl similare, în ai care milor tînăr cartier al în ora grade şi 3 grade, iar cele
ornamentali
cei
o-
faptul că în fruntea aces
mai
cercetători
distinşi
maxime
trimestru. tei acţiuni s-au situat şe tiv. perel eminesciene au evi şului. grade. intre 13 şi 20
reni. (Pagina a 11-a)