Page 95 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 664 © MIERCURI 28 MARTIE 1973

REŞIŢENII ÎNTREABĂ: • HUNEDORENII INTREABA:

Ce măsuri întreprindeţi pentru reducerea cit mai mult posibil a consumului de cocs ?
In ce mod se popularizează şi promovează experienţa pozitivă, cum iau cunoştinţă oţe- (Maistru principal Arcadie Schwartz, secţia I furnale, C.S. Hunedoara).
larii despre realizările colegilor din alte întreprinderi din ţară şi din străinătate ? (Prim-
REŞIŢENII RĂSPUND:
maistru oţelar Mihail Lupşan, C.S. Reşiţa).

HUNEDORENII RĂSPUND:
Ochiul gospodarului şi priceperea

Prin forme si acţiuni tehnicianului acelaşi obiectiv:

9 9
f
multiple, diverse, eficiente cocs mai tona de fontă

— De exemplu — sublinia timp cu deplin succes. La xidare mai bună şi a obţine ca vizitele de studiu şi do­
tovarăşul Victor Petroiesc, O.S.M. II s-a experimentat o analiză corespunzătoare pri­ cumentare cum a fost aceea In discuţiile cu mai mulţi şi în paginile dialogului ex­ scăderea în continuare a rită creşterii temperaturii a
secretarul comitetului de par­ un nou sistem de înzidire a vind procentul de siliciu în pe care am făcut-o nu de furnalişti hunedoreni şi reşi- perienţei Hunedoara—Reşiţa, cantităţii de cocs folosită la putut fi mărită cantitatea de
tid pe secţia O.S.M. II — am oalelor de turnare. Rezulta­ oţel Metoda a dat rezultate. mult la colegii noştri de la ţeni s-a reamintit că sarcina furnaliştii ambelor colective elaborarea unei tone de fon­ gaz metan (3,8 litri pe nor­
preluat de la minerii din Va­ tul a fost imediat: a crescut Azi o aplică toate echipele, C.S. Reşiţa să fie mai dese. de cea mai mare importanţă au reuşit în 1972 să reducă tă. La solicitarea tovarăşilor mal mc aer insuflat) Dosarul
lea Jiului iniţiativa „Dirigen- durabilitatea oalelor cu a- neînregistrîndu-se nici o şarjă Ele sînt deosebit de utile la ora actuală pentru toţi cei substanţial consumul stabilit din Hunedoara, am încercat cuprinde şi relaţii despre os­
ţia muncitorească“ şi am a- proape 50 la sută Vestea s-a care deservesc furnalele este iniţial. Pentru anul acesta, şi să aflăm cum procedează to­ cilaţiile procentului de scoa­
plicat-o mai tntîi la secţia de răspîndit repede de la om la cu siliciu sub procentul ad­ pentru activitatea noastră reducerea consumului de unii şi alţii au îndatorirea să varăşii lor de întrecere din tere, presiune, producţia ob­
turnare. A dat rezultate bune. om. Cei de la O.S.M. I şi de mis. Cred însă că ar trebui productivă. cocs. După cum s-a relevat găsească noi mijloace pentru Reşiţa, ce modalităţi au gă­ ţinută. indicii de utilizare
Oamenii au discutat între ei. la oţelăria electrică au venit sit pentru antrenarea între­ intensivi.
Cei de la secţiile de pregăti­ la O.S.M. II, au văzut rezul­ gului colectiv la economisi­ Cînd interlocutorul a fost
re a ansamblelor de turnare tatele experimentului, au dis­ rea acestei importante mate­ în posesia tuturor cifrelor,
şi de la cuptoare s-au inte­ cutat cu colegii lor de aici, rii prime am încercat să aflăm care
resat de această formă a aceştia le-au explicat proce­ Discuţiile avute cu furna­ sînt informaţiile, dar mai a-
muncii politice de masă, s-au deul, după care au aplicat şi IN întrecerea socialista pentru- lişti, maiştri, ingineri din a- les concluziile ce le poate
convins că-i eficientă şi în ei noua tehnologie, cu rezul­ cest sector ne-au întărit con­ sintetiza şi ce importanţă au
scurt timp au aplicat-o şi ei. tate la fel de bune. Tot cei vingerea că la furnale ochiul ele pentru cel căruia îi este
Sau în activitatea producti­ de la O S.M. II au utilizat gospodarului şi priceperea încredinţată sarcina să con­
vă : dacă un om, un schimb, experimental oxigenul în e- tehnicianului determină să se ducă un furnal.
o echipă, au obţinut un rezul­ laborarea oţelului. Rezultate­ - REALIZAREA PLANULUI PI obţină tona de fontă cu un — Evidenţa noastră, care
tat deosebit, el este adus la le au fost, de asemenea, bu­ consum tot mai mic de cocs. s-a perfecţionat în decursul
cunoştinţa tuturor membrilor ne. Experienţa a fost prelua­ Analiza situaţiei consumului anilor, este deosebit de utilă
colectivului, In cadrul unor tă imediat de colectivul oţe- în perioada de la începutul — ne-a spus — deoarece ne
discuţii individuale, a adună­ lăriei electrice, care o extin­ 1973 LA NIVEL MAXIMAL anului şi pînă acum înfăţi­ permite să verificăm zi de zi
rilor organizaţiilor de partid de acum la toate cuptoarele. şează o evidentă îmbunătăţi­ activitatea depusă, iar după
sau ale grupelor sindicale, se Şi un ultim exemplu, tot de re, datorită, aşa cum arătam, un timp avem posibilitatea să
popularizează la gazeta de la O.S.M. II: aplicarea me­ preocupării permanente, sis­ comparăm reţetele folosite,
perete. Da fel se procedează todei toreretării la cuptoare tematice pe multiple planuri. precum şi efectele unor mă­
şi cu faptele negative. Refe­ — tehnologie preluată şi de Din iniţiativa organizaţiei de suri. Azi, este imposibil să
ritor la modul în care iau O.S.M I şi de oţelăria elec­ - ÎNDEPLINIREA cincina­ partid, economisirea cocsului conduci eficient un proces e-
cunoştinţă oţelarii noştri des­ trică. Cum s-a făcut, cum se a devenit o preocupare de conomic, cum este, bunăoa­
pre realizările colegilor din alte face popularizarea şi promo­ masă, antrenînd atît pe mun­ ră, cel despre care vorbim, a
întreprinderi din ţară şi din varea experienţei pozitive ? citorii. maiştrii şi inginerii conchis inginerul Itu, aşlep-
străinătate, există, de aseme­ Simplu, firesc, prin interme­ din secţ’a respectivă, cît şi tînd finele lunii sau ale unui
nea, preocupări asidue la noi. diul oamenilor, prin înţelege­ lului ÎNAINTE DE TERMEN pe specialişti din sectorul de trimestru.
In primul rînd, facem acest rea şi întrajutorarea lor re­ concepţie. Dar numai cu do­
lucru prin intermediul ziare­ ciprocă, în dorinţa comună rinţa, oricît de mare ar fi ea, Se urmăreşte sistematic şi
lor şi revistelor de speciali­ de a contribui la elaborarea nu se poate reduce consumul cu cea mai maro exigenţă a-
tate. La nivelul secţiei se în acest an, pe ansamblul de cocs, nu se poate trans­ sigurarea unui mer« uniform
al furnalului. O deficienţă în
discută dacă ceva din noută­ economiei naţionale, a celor forma acţiunea într-o mişca­ manipulare poate duce la
ţile cu care am făcut cunoş­ 8 milioane tone de oţel. Deviza comună a siderurgiştilor re de masă. Pentru a con­ mărirea consumului de cocs
tinţă se pot aplica în mun­ — La noi — continuă to­ duce şi dirija întreaga acţiu­ pe durata unui întreg schimb.
ca noastră. Dacă da, se in­ varăşul Nicolae Avramescu, ne este nevoie să cunoşti în
formează despre acest lucru maistru principal la oţelăria fiecare moment care este si­ De aceea, organizaţia de par­
toţi muncitorii. De asemenea, electrică — a devenit o prac­ hunedoreni şi reşiţeni tuaţia reală a consumului, ca­ tid desfăşoară o activitate ne­
periodic, facem' vizite de stu­ tică, bună zic eu, ca în ca­ re sînt factorii de reducere obosită pentru respectarea ri­
diu şi documentare în une­ drul cursurilor de împrospă­ a cocsului şi cu cît participă guroasă a tehnologiei, pentru
le întreprinderi din ţară şi fiecare din ei la economiile executarea corectă a fiecărei
de peste hotare. La înapo­ tare a cunoştinţelor şi de ri­ înregistrate. Pornind de la sarcini şi în special întreţi­
iere, aducem la cunoştinţa dicare a pregătirii profesio­ asemenea considerente, fur­ nerea corespunzătoare a agre­
tuturor cele văzute, ne con­ nale, să se aducă la cunoştin­ naliştii au introdus o eviden­ gatelor.
sultăm dacă le putem aplica ţă o serie de noutăţi, de ini­ Am încercat să prezentăm
în activitatea noastră de pro­ ţiative şi metode folosite de REDUCEREA ţă simplă, dar eficientă, ur­ cîteva din „secretele" furna-
ducţie. Recent, într-o adunare alţi oţelari, fie din cadrul mărind zilnic consumul de liştilor reşiţeni care le-au
din
a organizaţiei de partid, am combinatului nostru, ţară alte cocs. Dosarul respectiv oferă permis să reducă an de an
întreprinderi
un tabiou complex asupra u~
sau
din
prezentat o expunere pe te­ chiar din străinătate. De a- nui ansamblu de probleme. consumul de cocs. Sînt, de­
ma exportului. Mai mulţi co­ Pentru a ne convinge de u- sigur, şi alte măsuri care de­
munişti au întrebat unde ex­ semenea. la secţie avem o se­ termină o activitate economi­
pediem noi oţelul, cum este rie do ziare, reviste, cărţi de tilitatea acestei evidenţe ri­ că. In acest an se va conti­
primit de beneficiari, ce se specialitate din care fiecare guroase am făcut un test cu nua experimentarea bricheţi-
fabrică din fiecare marcă, se poate informa asupra a inginerul Ilie [tu. Am aflat, lor de la Călan," pentru a în­
cum se comportă în forma ceea ce-1 interesează, urmînd URILOR bunăoară, că, faţă de preve­ locui o cantitate mai mare
produselor finite,- Am sjsţe—} 4 aplice în, munca lui ceea derile Ia zi, consumul de cocs, de cocs metalurgic. De ase­
matizat aceste întrebări şi “ 'de consideră potrivit procesu­ atît cel tehnic, cît şi cel de menea, lucrătorii serviciului
pregătim expuneri pe care le lui de producţie pe care-1 aprovizionare, este sub limi­ de cercetări studiază stabili­
vom prezenta chiar din luna conduce. Metodele bune de ta stabilită, cantitatea de a-
aprilie în adunările generale muncă se fac cunoscute repe­ glomerat pe tona de fontă a rea intensităţii la ardere, re­
de partid şi în cele sindicale. de, se aplică pretutindeni a- crescut cu 42 de kilograme ducerea procentului de mă-
— Eu am să mă refer doar colo unde este posibil. De faţă de media anului 1972, runţire rezultat la eiuruire,
la cîteva aspecte ale muncii exemplu : o echipă de la noi iar temperatura medie a vîn- mărirea presiunii medii, pre­
productive — a continuat a hotărît ca In perioada de DE TERIALE tului cu 30 de grade, ceea ce cum şi alte măsuri. Intr-un
ing. Cristian Boiangiu, de la dezoxidare a oţelului să lu­ înseamnă o economie de 4 kg cuvint, aici, la furnale, îşi
sectorul oţelării —, care au creze fără să ridice uşa de la de cocs pe tona de fontă. De dau mîna ochiul gospodarului
fost generalizate în scurt cuptor pentru a face o dezo­ asemenea, am aflat că dato­ şi priceperea tehnicianului.

Valoarea unui schimb Preocupări, soluţii Folosirea

originale, realizări
de experienţa cincinalului ampla şi de pasionanta întrecere de din realizare do­ a prafului
In
înainte
termen,
cele
siderurgiştii
uă mari cetăţi de metal ale ţării depun eforturi stărui­
toare pe linia activităţii economice şi a muncii politice
De curînd, mai mulţi side- făşoară acum o amplă emu­ salariat la lupta pentru eco­ de masă pentru găsirea unor forme şi mijloace de per­ exoferm în
rurgişti din Hunedoara au laţie între schimburi pentru nomisirea materialelor şi a
vizitat secţiile combinatului ridicarea tuturor la nivelul timpului de muncă, ce rol fecţionare şi modernizare a producţiei, de uşurare a
reşiţean. Intre el am recu­ celor fruntaşe. Ideea s-a con­ revine consiliilor de control muncii fizice şi a efortului valutar al statului, de spori­ elaborarea
noscut furnalişti, oţelari, la- turat în urma unei analize muncitoresc, în ce mod se re a productivităţii - indice sintetic fundamental al
minatori, aglomeratorişH, minuţioase care a demon­ poate asigura o viziune u- creşterii eficienţei economice.
maiştri, ingineri, secretari ai strat . decalajele Intre echipe nitară asupra modului de Spicuim azi din preocUpă i| soluţiile originale, ofelu^ui
unor organizaţii de bază şi şi schimburi. Mijlocul prin înfăptuire a propriilor hotă- r 6(
comitete de partid — oameni care se urmăreşte ridicarea rîri. realizările siderurgiştilor hu j i.
nec oren
investiţi cu răspunderi la lo­ celor rămaşi în urmă este Din dorinţa de a rea­
curile lor de muncă. A fost generalizarea unor metode liza oţeluri cu caracte­
o discuţie la faţa locului de­ bune de muncă. PInă acum, ristici calitative cît mai
spre metode, experienţe şi din această întrecere tovă­ — Metoda de laminare la toleranţe. La noi, problema mersul normal în continua­ — Pentru ca procesul de Perfecţionarea proce­ înalte şi de a reduce
cerinţe atît In organizarea răşească s-a plămădit un toleranţe negative nu mai reducerii consumului de re al fluxului de laminare. laminare să decurgă nor­ sului de elaborare a o- tot mai mult consumul
producţiei, cit mai ales în spor de 8 000 de tone de me­ este de mult nouă — re­ metal se rezolvă prin uti­ Urmează la rînd cei de la mal, fără deranjamente, ţelului, reducerea con­ de metal, un grup de
conducerea muncii politice, tal. Tot la oţelărie s-a con­ marca ing. Ionel Ondea, lizarea cu maximă atenţie cajele de laminare, care pentru ca laminatele să se sumurilor şi a timpilor specialişti de la Com­
în mobilizarea colectivelor turat şi o altă idee : nici o locţiitorul secretarului co­ a maşinilor de polizat şi de trebuie să fie numai ochi şi înscrie în toleranţele ad­ neproductivi se află în binatul siderurgic Hu­
1
la înfăptuirea angajamente­ tonă de oţel pierdută datori­ mitetului de partid pe C.S. cojit, prin debitarea mai urechi pentru a orienta cu mise — element esenţial atenţia permanentă a nedoara a studiat posi­
lor asumate în întrecerea tă opririlor accidentale. Re­ Hunedoara —, dar este Ia mult la foarfecă şi mai pu­ maximă precizie lingoul în al reducerii consumului de colectivului secţiei bilitatea fabricării ţi­
pentru îndeplinirea cincina­ zultatele sînt urmărite pe fel de avantajoasă în di­ ţin la fierăstrău a profilu­ calibrul cilindrului, îneît el metal — în întreg sectorul O.S.M. II. De curînd, nui produs chimic ca­
un grup de lucrători şi
lului înainte de termen. schimburi, formaţii de lucru. recţia economisirii metalu­ lui patrat, prin şutarea cit să se înscrie perfect în to­ de laminoare al C. S. Hu­ specialişti din compar­ re, folosit în procesul
lui, pe ansamblul economiei
Reşiţenii au prezentat to­ In activitatea pentru mări­ naţionale, ca şi atunci, în mai economică şi stabilirea nedoara acţionează instruc­ timentul de turnare a elaborării oţelului, să-i
varăşilor lor de întrecere rea eficienţei economice s-au 1960, cînd s-a aplicat pen­ unor tehnologii de încălzi- leranţele admise. La fel tre- ţiuni precise, pe care fie­ otelului, avîndu-i în diminueze consumul de
metodele de muncă folosite, cristalizat şi alte iniţiative. tru prima dată în combina­ care muncitor la locul lui prim-plan pe maistrul metal.
rezultatele practice obţinute. Comitetul de partid le-a stu­ tul nostru, mai întîi la la­ de producţie se străduieşte principal Dumitru Cuş- Cercetările şi expe-
Siderurgiştii din Hunedoa­ diat pe fiecare, a apreciat minorul de 650 mm, extin- să le respecte întocmai — nir şi pe Gheorghe A- rinţele au dat rezultate
ra au apreciat strădania gaz­ cîmpul lor de aplicabilitate zîndu-se apoi şi în alte a ţinut să sublinieze ing. bune şi, de cîtva timp,
delor pentru a populariza în şi a cerut organizaţiilor de tive este determinată de o laminarea ia tolerante Marcel Păcuraru, de la sec­ la Fabrica de produse
Reuşita
secţii.
de
metodei
forme interesante rezultatele bază să le generalizeze. laminare la toleranţe nega­ torul laminoare. De aseme­ refractare Baru a intrat
obţinute în întrecere. La in­ Siderurgiştii din Hunedoa­ nea, au fost aduse o serie în fabricaţie praful e-
trarea principală a combina­ ra au împărtăşit colegilor lor serie de factori cum sînt : de perfecţionări procesului Perfecţionări xoterm. Utilizat la tur­
tului este expus un amplu cum muncesc ei pentru rea­ utilajul de laminare, tehno­ de producţie privind aplica­
panou care prezintă rezulta­ lizarea planului pe 1973 îna­ logia de lucru aplicată, rea cu bune rezultate a la­ narea lingourilor de o-
tele la zi ale fiecărui colec­ inte de termen, cum au o- temperatura semifabricate­ sursă minării Ia toleranţe negati­ în procesul ţel aliat, praful exo-
tiv, precum şi fotografiile u- rientat întrecerea. Organiza­ lor şi a cilindrilor lamino­ ve şi evitarea lipsei de me­ term „de Baru" redu­
nora dintre muncitorii, teh­ ţia de partid a combinatului, rului, disciplina de produc­ tal. Aşa sînt recalibrarea ce consumul de metal,
nicienii şi inginerii care se spunea tovarăşul Petru Lun­ ţie. cilindrilor la dimensiunile în medie, cu peste 50
remarcă In descoperirea mij­ gii, secretarul comitetului de — Noi realizăm două ti­ negative ale profilelor de de turnare
loacelor prin care, la locul partid, se preocupă In pre­ puri de profile — ne spunea mai multe tipuri, confec­ kg pe tonă.
lor de muncă să lucreze mai zent de perfecţionarea stilu­ ing. Vasile Săuca, de la la­ ţionarea şi recondiţionarea Pentru anul 1974 se
uşor, dar mai eficient. Ală­ lui şi metodelor de muncă, minorul 800 mm : rotund şi importantă cu maximă atenţie a liniilor a oţelului preconizează creşterea
turi. un alt panou prezintă urmărirea printr-un sistem patrat. Deoarece beneficia­ de laminare, creşterea exi­ producţiei de praf exo-
rezultatele obţinute în primii de control perfecţionat a mo­ rul ne ia produsul — mă genţei la laminare şi la
doi ani ai cincinalului în dului în care se aplică hotă- refer la profilul patrat, ca­ controlul laminatelor, folo­ term îneît oţelăriile
ceea ce priveşte creşterea rîrile luate, propunerile for­ re merge la matriţare şi sirea cutiilor cu role la la­ C.S.H. să elaboreze o
producţiei şi a indicilor de mulate de muncitori. El a forjare liberă — la greuta­ mititeloaie, a rezol­ cantitate cît mai mare
utilizare a agregatelor, reali­ împărtăşit primele constatări laminăm la toleranţele pre­ economisire o metalului minorul de sîrmă şi la cel vat o problemă tehni­ de oţel pe baza acestui
te şi nu la dimensiune, îi
zarea de economii şi inova­ ale experimentărilor între­ de profile mici — ceea ce că importantă : demon­
tarea mecanizată a ori-
ţii, înlăturarea unor neajun­ prinse în trei secţii. văzute în STAS. In schimb, aduce economii de metal produs. In acest fel,
suri — rebuturi, absenţe ne­ Dialogul dintre reşiţeni şi profilul rotund trebuie să-l de 4-6 kg/tonă —, înlocui­ ficiului de la oala de consumul de metal va
cocsului
motivate, hunedoreni, deşi a avut o laminăm la toleranţe mini­ rea Ia vetrele mărunt, folo­ turnare care — s-a procedeu fi diminuat considera­
redus
adinei
ale
prin
sit
Cum pagina noastră are bogată paletă tematică, s-a me admise, îneît să cojim re pentru a obţine pierderi buie să procedeze şi mane- considerabil efortul fi­ bil.
menirea să reflecte perma­ concentrat, în cele din ur­ din el cît mai puţin, adică de ardere cit mai mici. vranţii de la foarfecele de cuptoarelor cu piatră de zic al muncitorilor şi
nentul dialog al experienţei mă, asupra unei probleme să înlăturăm cantităţi cît — De modul în care se debitare — compartimentul serpentină, care este mai a sporii gradul de
între colectivele celor două centrale care preocupă la mai mici de metal. respectă tehnologiile de în­ principal din întregul pro­ ieftină şi asigură încălzirea funcţionare a oalelor.
combinate siderurgice, vom ora actuală pe toţi siderur­ — De fapt, pentru a ne călzire a lingourilor în cup­ ces de laminare, în care se uniformă a lingourilor, îm­
căuta să sintetizăm pentru giştii ţării : cum să acţione­ putea încadra în dimensiu­ toare depinde în mare mă­ poate face economie sau ri­ bunătăţirea sistemului de Acestei reuşite i-a
siderurgiştii. care n-au avut ze fiecare la locul său de nile cît mai apropiate de li­ sură calitatea produsului sipă de metal. Prin reali­ programare din punct de urmat recent alta, sem­
ocazia să ia parte la unele muncă pentru ca anul aces­ mitele inferioare admise ale laminat şi gradul de eco­ zarea unor şutări cît mai vedere calitativ şi tipodi- nată de acelaşi colec­ Pagină cu apariţie si-
din ideile expuse, cîteva din ta România să producă 8 mi­ nomisire a metalului — a- economice — din aproape tiv : perfecţionarea sis­ multană in ziarele „Dru-
metodele folosite în mobili­ lioane tone de oţel, în con­ profilului rotund — adău­ precia maistrul loan Gri- în aproape cum se spune mensional al laminatelor, temului de basculare a
zarea colectivelor în întrece­ diţiile reducerii continue a gă ing. Ladislau Beneş goreanu, de la linia de la­ — se debitează cantităţi re­ raţionalizarea operaţiilor de oalelor de turnare Re­ mul socialismului" Deva
re. Un loc principal îl ocu­ consumurilor de materii pri­ — în cursul anului 1972 s-a minare a blumingului de duse de metal, respectin- flamare a blumurilor, ţine­ zultatul : uşurarea ma­ şi „Flamura" Reşiţa, reali-
pă formele de generalizare a me şi materiale. Şi unii şi modificat calibrarea cilin­ 1000-1300 mm. De aceea, du-se normele admise, di­ rea unei evidenţe precise a noperei de curăţire a zată de :
iniţiativelor. După cum ară­ alţii au încercat să găsească cuptorarii sînt primii care oalelor şi creşterea du­
ta secretarul comitetului de cît mai multe răspunsuri la drilor pentru a se putea răspund de soarta lingou­ mensiunile de laminare consumurilor şi economiilor ratei lor de funcţiona­ DUMITRU GHEONEA
partid de la C.S.R., Nicolae întrebările: cum poate fi obţine laminate la astfel de lui venit de la oţelării, de contractate de beneficiari. de metal şi altele. re în anumite zone. EUGEN FIERARU
Angheloiu, în' oţelărie se des­ sporită contribuţia fiecărui