Page 96 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 96
KBMBWg
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 664 © MIERCURI 28 MARTIE 1973
(Urmare din pag. 1)
Cum se pregăteşte fizionomia tînăruiui semnalat divergenţe, benefi CARTEA ■ SCENA ■ Dl
avînd
ciarul
un
şantier
reprezentant pe permanent care ms
pentru muncă şi viată urmăreşte execuţia la obiective AVRAM IANCU“ de Pavel Bellu Editoriale
lor.
ca
recepţia
Pentru
parţială ce se va face la sfîr-
şitul primului trimestru să 33 J
(Urmară din pag. 1) discuţie privind meseria a- telierelor, a laboratoarelor fie evitate surprizele, con IntJlnlrea publicului devean nl se pare deosebit de inspirat interpretare s-au vie, cuceritoare Să şi © Editura „Dacia" Cluj
remarcat
Ion
vibrantă
o
anumită
Munţilor“
în
leasă. Doream să aflu dacă şcolii. Avem ateliere, labo structorii s-au angajat să în cu „Craiul piesei Iul Pavel Inter Intrucît a susţine şl-i tonifică va u- ram (Marcu Toader), Mlrcea ne oferă, In seria de „Res
piesei
nitate
Bellu
pretarea
ţiona In direcţia instruirii, aceasta reprezintă pentru ei ratoare amenajate numai cheie cu 2-3 zile mai devre de către Teatrul dramatic din lenţele afective, potenţîndu-l Graur (Lar Brad), Silvia Uţă tituiri", cartea lui Lucian
Ianculul),
Tzenca
educării celor în cauză. Dez vocaţia. Multe dintre răs prin autodotare. me lucrările de alimentare Baia Mare a constituit, fără în acelaşi timp valoarea şl for (mama Binder (Pelaghia Roşu) Vel- Blaga „Ceasornicul de ni
ceva
şl
ţa educativă.
moment
emoţio
baterea, in fiecare organiza punsuri m-au uimit. Liviu — Despre ce înseamnă cu apă şi energie electrică, îndoială, şi un prestigios act de alţii. Meritorii sînt şi eforturi sip".
un
nant
Vasile
Prl-
ţie U.T.C., a normelor eticii, Dandea, care face parte din- munca pentru ei vorbeşte şi cultură, aşteptat cu mult inte le deosebite ale în lui pofida limite © Editura „Ion Creangă"
săcaru,
care,
temperatura
susţinerea lor cu exemple tr-o veche familie de mi actualul concurs pe meserii res şi a trăit la estetice au lor unor resurse Impuse de a lansat noul roman al lui
înaltă
emoţiilor
concrete au fost şi continuă neri din Apuseni, mi-a măr care, la fazele pe clase şi tentice şi a sentimentelor de Teatrul dramatic grandoarea rolului titular, s-a Nicuţâ Tănase „Sus miinile,
să ne fie ajutor de preţ în turisit că dacă azi ar fi pus pe şcoală din acest an, a RITMICITATEA— adincă vibraţie patriotică. străduit să realizeze persona domnule scriitor !“.
de
autor.
Avram
educaţie. să-şi aleagă meseria pentru fost mult superior celor an şi Ispitit de figura tulburătoare din Baia Mare jul gîndit gîndit şi aşteptat de
cel
lancu,
fascinantă
intrat
a
Ianculul,
— Şi, poate, cel mai im viaţă tot pe aceasta ar a- terioare — spune tovarăşul in legenda şi conştiinţa noastră spectator, a fost oarecum su © La „Cartea româneas
portant ajutor în educaţie lege-o. Dorin Adam, care e Nicolae Chende. La aceasta un deziderat care naţională, Pavel Bellu a încer gerat, rămînînd însă undeva că“ a apărut ediţia a Il-a
a
— precizează tovarăşul Ni- un elev foarte bun atît la au contribuit şi condiţiile de cat şi pe izbutit să aducă în Pornită dintr-o mare sensi învăluit în atmosfera de an completată a volumului „Ca
Legiunii
samblu a spectacolului.
prefectul
scenă
colae Chende — e munca. teorie cît şi la practică şi practică de care beneficiem. trebuie „Auraria Gemina“, generalul bilitate, ce vibrează cu since In întregul său, spectacolul litatea de martor“, de Ana
mă
faţa
căldură
şi
La flacăra ei mereu vie care anul trecut la con — Aş conchide prin a a- moţilor din bătăliile anilor ritate trecutului, şi în dintr-o con cu premiera pe ţară „Avram Blandiana.
reţiei
1848—1849.
cresc adevăraţii oameni. cursul pe meserie a ocupat răta că biroul organizaţiei Deşi inegal ca tensiune, tex ştiinţă artistică deschisă uma lancu“, de Pavel Bellu, asigu
Ne-am convins, ne convin locul I pe ţară, mi-a spus : noastre de bază — sublinia să se impună! tul echilibrat, cald şi sprijinit nismului înalt al prezentului ră Teatrului de la Bala Mare © Editura „Eminescu" re
gem zi de zi de acest lucru. „Eu mi-am ales meseria a- tovarăşa Nicoleta Ciobanu viguros pe documentul istoric socialist, o piesa lui Pavel Bellu un merit incontestabil. comandă ediţia bilingvă ro-
lecţie
este
emoţionantă
ar
mâno-franceză
a
doar
din
care
se
—
„Jocului
evadează
ceasta după o lungă şi pro
Aici, în şcoală, beneficiem — s-a preocupat permanent din motive impuse de specifi tistică de patriotism înălţător
de ateliere, de utilaje, de fundă chibzuinţă". Doresc de crearea acestui front e- cul genului — ne oferă ima şl stenic. Virtuosul şi talenta Prof. DUMITRU SUSAN secund“ de Ion Barbu.
de
aparate moderne în preaj să completez că elevul A- ducativ unitar (şcoală-pă- de canalizare, pardoseli, ginea unui erou dîrz, neînfri tul colectiv Baia actori ai Tea
trului
din
ofi
au
Mare
cat, drept, senin şi candid, dăl
ma cărora copiii învaţă prin dam a venit la noi de la li rinţi-organizaţie U.T.C.) a- montarea grătarelor şi înche tuit în marmura albă a unul ciat ritualul scenic al acestei
muncă ce înseamnă munca, ceul teoretic din Brad, după vînd în vedere scopul co ierea învelitoarelor. umanism generos şi pur. Prin lecţii de artă patriotică cu de Pentru melomani
şi
şi
adică învaţă crescînd în cel ce a urmat acolo un an şi, mun — pregătirea elevilor. In ceea ce priveşte com gînd, prin şi gest cuvînt, faptă, prin votament intuire însufleţire. O deo
şi
sebită
,în
pătrundere
su
frămîntare
prin
mai adevărat sens al cuvîn- deşi a avut numai medii de Organizaţia noastră de par plexul în ansamblu, sînt a- ferinţă şi aspiraţie, lancu e le patetismul, reflexivitatea şi Turneul Teatrului satiric ales vedetă a muzicii uşoa
tului. 9 şi 10, a găsit că în mese tid a acţionat pentru cunoaş tacate toate obiectivele, hale gat osmotic de moţi, e simbol căldura apostolică a lui Băl- re — Margareta Pîslaru.
rie ii este locul. De fapt, o terea temeinică de către fie al măreţiei şi tragismului unui cescu a realizat Vasile Con- muzical „C. Tănase", cu
— Aş dori să argumentez şl dovedeşte. Poate că cel care cadru didactic a docu le aflîndu-se în diferite sta neam hotărît în afirmare isto stantinescu, iar Teofil Turturi spectacolul de mare succes Cu amabilitatea-i recunos
cele spuse de tovarăşul Chen dii de execuţie, iar la gru rică. Pentru dinamica eveni că — în rolul lui Balint — a „Trăsnitul meu drag", a pri cută, Margareta adresează
mai bun exemplu de edu mentelor de partid şi de mentelor istorice evocate şl-n- construit un personaj vibrant,
de prin clteva exemple — stat — condiţie de bază în pul sanitar-veterinar erau în deosebi pentru evoluţia perso răsplătit cu binemeritate aplau lejuit iubitorilor genului re- cititorilor ziarului nostru
completează tovarăşa Nico- caţie prin muncă a elevilor procesul educării comuniste cepute săpăturile la funda najului principal, finalul ales ze la scenă deschisă. Printr-o întîlnirea cu îndrăgita inter salutul de mai jos, autenti
leta Ciobanu. Am încercat, este participarea lor la ac a elevilor, a pregătirii lor ţie. Deşi pentru constructor pretă, compozitoare, artistă ficat de originalul său au
deunăzi, la anul IV A, o tivitatea de autodotare a a- pentru muncă şi viaţă. o asemenea lucrare se reali de film şi teatru, dar mai tograf.
zează în premieră, se remar
că strădania de a mobiliza
toate resursele existente pen
tru a respecta întocmai pre
vederile planului.
îndeplinirea unui asemenea
prezintă
impor
Stabilirea normelor unitare de structură deziderat deosebită, o încheierea
tanţă
lucrărilor şi darea în folo
sinţă pînă la sfîrşitul anului
pentru unităţile economice a întregii capacităţi de pro
ducţie constituind premisa e-
senţială pentru sporirea sim
ţitoare în anul viitor a apor
Vom avea la unităţi asistenţa Producţia cîştigâ forţele tului I.S.C.I.P. Orăştie la a-
tehnică necesară necesare, utile, capabile provizionarea consumatorilor
cu carne — anual urmînd ca
(Urmare din pag. 1) (Urmare dîn pag. 1) de la noul complex să se li
vreze cîte 6 000 tone din a-
Şi în unităţile centralei noastre au fost Filmul „Micul om mare”, va rula, fncepînd de mîine, la ci
cazuri în care mulţi ingineri erau concen gat şi la salariu, avxnd perspective de creş cest produs. nematograful „Patria“ din Deva.
traţi la sediiie acestora, în timp ce o serie tere în continuare a cîştigurilor, după mo
de subunităţi duceau lipsă de asistenţă teh dul în care îşi vor exercita atribuţiunile de
nică de specialitate. Unii aveau responsabi serviciu. De asemenea, un număr foarte mic
lităţi precise în ceea ce priveşte întreţine de salariaţi, doi sau trei, care nu aveai! pre h fost mm D[ o
rea utilajelor, urmărirea modului de încăr gătire,profesională, au fost orientaţi spre
care a acestora, perfecţionarea tehnologiilor recalificare, putîndu-şi însuşi astfel meseria
de lucru etc. Dar, în loc ca cea mai mare pe care o preferă, în domeniul energetic,
parte a timpului lor de lucru să fie afec devenind mult mai utili întreprinderii, so
tată acestor activităţi, li se răpea o bună cietăţii, decît erau pînă acum în activitatea
parte din timpul de lucru, zilnic, cu întoc de birou. Aş vrea să mai adaug un lucru : CARE L-A PIÍIII. CllilE-l 8ÎSPMBf$IE? „Concursul de şah al elevilor“
mirea unor situaţii administrative, cu cen există şi cîţiva oameni care nu înţeleg sau
tralizarea unor date care urmau a fi rapor nu vor să înţeleagă că o meserie este mult „Concursul de şah al elevilor“ tăţeşte să afirmăm că sportul
şcolare“
—
şi „Cupa
posedă
Judeţul
tate la forurile de resort. mai valoroasă decît a sta într-un birou — Statul încurajează pe toate tate personală a fost con In sfîrşit, cam de o săp- ia tenis de speranţelor concursuri or şcolar din talentate şl nostru perspec
masă,
de
elemente
Cîte lucruri s-ar putea realiza in 4-5 ore călduţ, e drept — şi a întocmi situaţii, re căile construcţia de locuinţe struit la parterul blocului G ganizate de Comitetul judeţean tivă pentru activitatea sportivă
fost
şi
au
cîştigate zilnic de ingineri în folosul pro ferate, formulare inutile. Datoria noastră proprietate personală. O do din cartierul Micro 15 de că tămînă măsuri jumătate „renovare" al U.T.C., aflate la a patra edi competiţională. Dar iată cîşti-
de
luate
au
ţie,
acest
in
ducţiei ? In primul rînd se îmbunătăţeşte este de a acţiona în continuare, cu princi vadă în plus o fac proiectele tre şantierul 1 al T.C. Deva. a apartamentului. Operaţiu o largă cunoscut şi la etapa an gătoril ediţiei 1973 a „Concursu
de
participare
lui de şah al elevilor“.
asistenţa tehnică atît prin faptul că vor pialitate şi discernământ, în privinţa pre legilor privind construirea şi După cîtva timp de la ocu nile decurg tot în ritm de masă, dovedindu-se încă o dată Fete: 1. Gabriela Savcencu (Li
merge în subunităţi, la locurile de produc gătirii profesionale şi a educării salariaţilor închirierea de locuinţe. O în parea Iui, a observat că par melc. In ziua de 14 martie că şahul şi tenisul de masă sînt ceul Petroşani); 2. Marioara Io
în
mult
doua
sportive
ramuri
ţie, cît şi prin aceea că inginerii care au în pentru ca fiecare să lucreze la locul potri curajează nu numai prin legi chetul începe să se lase. La cînd am văzut apartamentul, drăgite de tineretul şcolar. nel (Liceul „Avram lancu“
prezent atribuţia de a urmări direct proce vit, conform calificării, să asigurăm produc ci printr-un ajutor material fel, mozaicul din baie, din omul îşi luase zi de învoire Etapa judeţeană, desfăşurată Brad); 3. Doina NIstor (Liceul
Ilia).
sele de exploatare, preparare şi întreţinere ţiei mersul normal, să ne realizăm sarcinile concret, acordînd credite bucătărie, hol. S-au deplasat de la serviciu aşteptînd să duminică la Hunedoara, a reu
vor putea să facă mult mai bine acest lucru. la nivel maximal. de lungă durată celor în adîncime mai mult de o vină instalatorii să refacă in nit 72 de elevi şi eleve, ctşti- Băieţi: 1. Cornel Ivaşcu (Li
Cei din personalul tehnic şi electromecanic, Aşadar, stabilirea normelor unitare de care vor să-şi constru jumătate de metru. Conduc stalaţiile electrice şi sanita gători ai etapelor municipale şi ceul Haţeg); 2. Constantin Zup
Petro
spre exemplu, vor lucra în compartimente structură, adoptate prin recentul Decret de iască case sau aparta tele de canalizare s-au rupt, re demontate şi deteriorate. orăşeneşti. tehnic la care s-au (Liceul 3. Industrial minier (Liceul
Nivelul
şani);
Laszlo
Szabo
specializate la unităţi, vor fi repartizaţi di către Consiliul de Stat, îşi găseşte aplicare mente proprietate personală. pereţii despărţitori au ră La ora 12,30 nu se prezenta desfăşurat întrecerile ne îndrep nr. 1 Hunedoara).
rect la sectoarele productive. Vor avea mai efectivă şi eficientă, asigurînd o mai bună In toate localităţile un mare mas suspendaţi ori s-au nă se nimeni la lucru.
mult timp pentru munca de concepţie, de organizare şi conducere a activităţii între număr de familii au făcut şi ruit, instalaţiile sanitare din Nu tragem din acest caz
organizare superioară a proceselor de pro prinderilor şi centralelor industriale,_o con fac apel. la. aceşt.e credite,,..................^întregul apartament au deve- ...concluzia .. ,.că aşm , lucrează
ducţie la fiecare loc de muncă din subte tinuă perfecţionare a* producţiei mTiterialeţ' Una dintre aceste familii inutilizabile. Ce se petre-
ran. In ultimă instanţă este vorba de valo o eficienţă economică sporită. Producţia este şi cea a învăţătorului ....................... cuse ! Umplutura de sub apar-- constructorii de Iii şantierul „Gupa speranţelor şcolare la
1. Trebuie Să feeunoâştem că
rificarea la un nivel de eficienţă maximă a primeşte astfel cadrele de care are nevoie, Mircea Sasu din Deva, tată tament s-a tasat pentru că la întreaga Dcvă modernă e o-
cheltuielilor făcute de stat pentru pregăti redueîndu-se schematismul, birocratismul, al unui copil doar de cîteva executarea ei au fost grav pera lor. Şi, e chiar frumoa
rea şi specializarea inginerilor şi tehnicie luni. neglijate cele mai elementare să opera. Dar nu e oare pă tenis de masă“
nilor şi de realizarea dezideratului „Omul paralelismele şi verigile intermediare în prescripţii tehnice. cat de această pată peste
potrivit la locul potrivit". vastul angrenaj al colectivităţilor de muncă. Apartamentul său proprie- Apartamentul devenind prestigiul cîştigat prin mun Simplu fete: 1. Tatiana Secu- Mareu — Alexandru Bogdan (Li
(Liceul
pedagogic
2.
minier
Industrial
practic inutilizabil, locatarul că de ani de zile ? ianu Jurj (Liceul Certej); Deva); Ra- ceul Ironim Pădureanu — Petroşani);
3.
Ana
Alfred
2.
s-a adresat celor ce l-au con Aici, în acest caz, s-au pro mona Stanciu (Liceul Haţeg). Berevoescu (Liceul Călan); 3.
băieţi:
Simplu
Rusu
Mircea
(Urmare din pag. 1) struit, conducerii şantierului dus pagube. Beneficiarul de (Liceul industrial 1. minier Petro Dan Săraru — Nicolae Bîrsan
(Liceul Industrial minier Deva).
1. A trecut o lună de cînd
noiului de grajd. La ferma Muncă spornică la lucrările de s-a adresa^. In timpul acesta apartament a fost păgubit a- şani); 2. Narcis Imbrea (Şcoala nate din partea organizatorilor
fost
înmî-
le-au
Clştigătorilor
Călan);
profesională
Dragoş
3.
tîta timp dc confortul pe ca
Ionescu (Liceul minier Deva).
s-a restrîns la o singură ca
—
Dublu
legumicolă, 15 femei, prin meră, singura utilizabilă din re l-a plătit. Asta nu se mai Georgeta fete: 1. Silvia Şovin gene diplome şl premii.
poate recupera. Dar se refac
(Şcoala
Bondoc
tre care Silvia Josan, Vale- tot apartamentul, iar pentru lucrări în valoare de mii de rală nr. fi Lupeni); 2. Otilia Fucs
tele, au însămînţat 240 mp pregătire a terenului şi semănat copil, spălatul rufăriei etc. în acest apartament, în afa gean (Liceul Certej). — Lucia Geor- secretar al Comitetului
ria Malea, Maria Malea, Ma- unele trebuinţe ca baie la lei, poate de zeci de mii, căci — Stela Burza (Liceul Ilia); 3. CORNEL CALARAŞU
Felicia
Turcan
ria Rudean, Popa Sofia şi al
tori.
cu ardei gras. Aici au fost face apel la vecinii binevoi ră de fundaţii, ziduri de re Dublu băieţi: 1. Constantin judeţean al U.T.C.
zistenţă, planşcu şi tîmplărie,
semănate pînă acum 2 ha In cooperativa noastră — tare. Din discuţii am reţinut Bota, care ne-a venit în spri Situaţia creată clin cauza aproape totul trebuie refă
salată, 3 ha spanac şi s-au ne spunea tov. Igna Costică, că începînd de sîmbătă se jin de la S.M.A. IIia. Pe el superficialităţii cu care au cut. Solicităm pe calea aceas
plantat 5 ha cu ceapă. preşedintele C.A.P. Deva — va trece la plantarei! carto il folosim la lucrările mai lucrat unii salariaţi de la ta răspuns dc la conducerea
O muncă intensă se desfă mecanizatorul Petru Florca filor. pretenţioase. Am primit însă şantierul 1 reclama interven Trustului de construcţii: cînd Mare concurs internaţional
şura şi pe ogoarele C.A.P. însămînţează 15 ha cu sfe Şi pentru cooperatorii din asigurări din partea condu ţia cu maximum de urgenţă. se va reface complet aparta
Bîrsău şi Banpotoc. I.a Bîr- clă de zahăr. La arat sînt Boz ziua de ieri a fost rod cerii S.M.A. Ilia că ni se vor E revoltător, dar omul a fost de patinaj artistic pentru juniori
său, mai multe femei lu mecanizatorii Vasile Oară, E- nică — ne spunea Serafim aduce în sprijin alţi mecani lăsat în această situaţie pre mentul, de la cine şi cînd se
crau la sortatul cartofilor de mil Albac, Gheorghe Ciucă Tamaş, membru al consiliu zatori cu experienţă. cară mai mult do o lună de va recupera această pagubă? începînd de astăzi şi pînă La startul competiţiei vor fi
sămînţă, iar mecanizatorul şi Cornel Albu, care fac ară lui de conducere. Se ară şi zile de la data cînd şi-o re Căci a concepe că se poate sîmbătă, inclusiv, patinoarul prezenţi tineri sportivi şi
Ar fi şi cazuj pentru că în
Loghin Purtător a pregătit turi pe 10 ha teren fertili se discuie, la brigada Tîrnă- ritmul în care se lucrează a- clamat nemulţumirea. Nici recupera de la beneficiar sau acoperit ..23 August" din Ca sportive din Bulgaria, Ceho
10 hectare pentru semănat zat cu gunoi şi destinat cul viţa, şi la Boz ultimele su cum în această unitate, sînt rugăminţele lui, nici inter pitală va găzdui un marc slovacia, R.D. Germană, Po
orzoaica. Un număr de 20 fe turii cartofului. prafeţe din terenul destinat puţine speranţe ca însămîn- venţiile O.C.L.P.P. n-au reu din buzunarul statului e ab concurs internaţional de pa lonia, Ungaria, U.R.S.S. şi
mei, printre care Sofia Per- Tot azi, la brigada din plantării cartofilor. Sămînţă ţările din prima epocă să se surd să sc creadă. tinaj artistic pentru juniori, România.
ţa, Maria Nedelcu, Maria Sîntuhalm se însămînţează de cartofi este sortată aşa şit să declanşeze o interven
Susan, Marta Vlad, Elena manual, pe un teren situat că de mîine (azi — n. n.) termine în timp optim ! ţie urgentă. TH. MĂRCUŞ dotat cu „Cupa prieteniei". (Agerpres)
Crişan şi altele, de la C.A.P. în pantă, 3 ha cu orz de pri vom trece la plantarea lor.
Banpotoc, au sortat 5 000 kg măvară. De asemenea, se La C.A.P Bretea Mureşa-
cartofi pentru sămînţă. Tot munceşte la sortarea carto nă, mai mult de 100 de mem
aici, mecanizatorii Oliviu Lu- filor şi la transportul guno bri cooperatori erau prezenţi
ca şi Aurel Oprea au pregă iului de grajd, precum şi 'a la muncă. Unii sortau şi în- ŞTAFETA FOLCLORICA „CĂUTĂTORII DE COMORI“
tit 10 ha pentru semănat tăvălugitul sfeclei de zahăi. c-ărcau în remorci cartofii de
borceag. Alexandru Luca şi sămînţă, alţii transportau în
Ion Pescar au arat 6 ha, iar Şi pentru cooperatorii din cîmp îngrăşămintele chimice.
Octavian Sava a fertilizat cu raza comunei Brănişca ziua Inginerul şef, Petru Puia, re
superfosfat 28 ha. de ieri a fost bogată în fap gla maşina de plantat car H Á R Á U şi virtuozitatea cu care so cultural şi cea dc dansuri care au participat formaţii cu
La C.A.P. Cristur, tracto te de muncă. Preşedintele u- tofi. Pînă seara — ne spu listul dansator Iosif Plosca- populare maghiare a Şcolii o bogată tradiţie concertisti-
ristul Ioan Herban, împreună nităţii agricole, tovarăşul Pe nea interlocutorul — plantăm Duminică, s-a desfăşurat terpretat la saxofon o doină ru a interpretat un joc de generale din Cristur au inter că. Programul, care s-a bucu
cu Sigismund Horvath, co tru Moţ şi inginerul şef Mi- cel puţin 5 hectare. la Hărău ultima fază a Şta şi o învîrtită. Graiul dulce ponturi şi solistul instrumen pretat cu mult talent două rat de o numeroasă asisten
operator, a însămînţat 5 ha hai Lăpugean, ne-au relatat fetei folclorice „Căutătorii de al fluierului a reunit în sce tist Sebestyen Laszlo, care a suite de dansuri. ţă, a fost deschis de corul de
cu sfeclă furajeră. Mecaniza că mecanizatorii Axente Ne- SA SE ONOREZE comori", la care au partici nă un grup de fluieraşi din interpretat la clarinet cîteva SILVIU SETEL fete al liceului din localita
torii Ion Pătrulescu, Doru grilă şi Gheorghe Igreţ au PROMISIUNEA 1 pat formaţiile artiştilor ama satul Bîrsău, care a interpre melodii româneşti şi maghia inspector la Comitetul de cul te, dirijat de profesoara Ana
re. Formaţia de dansuri popu
Gheorghe, Szabo Alexandru, pregătit bine terenul unde se tori din comunele Certeju de tat cu multă autenticitate lare româneşti a căminului tură şi educaţie socialistă Başa. Au fost mult aplauda
Vinţelaru Teodor şi Lo va însămînţa sfeclă de zahăr La C.A.P. Leşnic însămîn- Sus şi Hărău. Programul oas mai multe melodii populare. te cîntecele „Partid, pavăza
ghin Vulturaru au transpor pe 15 hectare şi sfeclă fura ţarea culturilor din prima e- peţilor a început cu un grup De multă simpatie s-a bucu B O Ş O R O D mea", de Ion Chirescu, „Pla
de
Laurenţiu
părinteşti"
iuri
tat 160 de tone gunoi de jeră pc 5 hectare. Se admi pocă se desfăşoară cu înce vocal din Certej, răsplătit şi rat şi solista Emilia Oprea
grajd cu care s-a fertilizat o nistrează îngrăşăminte chi tinitorul. S-a arat numai ju de data aceasta cu vii aplau cu melodiile proprii „Bată-te Profeta şi „Frumoase zile de
Nicolae
tinereţe"
de
Oaneea.
suprafaţă de 8 ha teren, iar mice pe ultimele suprafeţe mătate din terenul destinat ze pentru frumuseţea şi. ori focul de dor", „Foaie verde, Un mare număr de spec Vionelia Crăciun a interpre
Emil
dirijorului
Gheorghe Beteag a pregătit destinate acestei culturi. Te culturii de sfeclă, iar pentru ginalitatea melodiilor inter foaie lată". tatori au urmărit duminică, tat cu multă pasiune şi ta Sub bagheta corul de came
Mărgineanu,
o suprafaţă de 10 ha teren. renul este bine pregătit şi a- cultura cartofului s-au pre pretate. Programul oaspeţilor Grupul vocal feminin din cu mult interes, spectacolul lent cîntecul vechi „Iar m-a-
La transportul şi împrăştia vem garanţia că producţiile gătit abia 4 hectare din 20. a cuprins, de asemenea, gru satul Banpotoc, condus de prilejuit de predarea Ştafe pucă patima". S-a remarcat, ră al sindicatelor învăţămînt
planificate vor fi realizate. — De ce se merge greu ? şi sanitar din Brad, a dove
tul gunoiului, lucrau coope pul de căluşari din Certej şi Paulina Popescu, s-a remar tei folclorice de către artiştii de asemenea, atît prin re
De la interlocutori am mai — l-am întrebat pe inginerul din Streisîngeorgiu celor din pertoriul abordat „Pe sub dit puritate şi luminozitate
ratorii Fabian Francisc, An dansatorii din Hondol, care cat prin originalitatea inter
aflat că' eforturi stăruitoare şef Gheorghe Irimie. s-au bucurat de multă apre pretării cîntecelor „Frunzuli Boşorod. deal pe sub pădure", şi „Cin- sonoră, acurateţe în reliefa
tal Iustina, Fabian Rozalia, depun cooperatorii din Bră — Mecanizatorii noştri sînt ciere din partea publicului că alunică" şi „Badea care înainte de predarea albu tă puiul cucului", cît şi prin rea evoluţiei vocilor. Din re
Gheorghe Cioara, Wiliam nişca şi pentru a pregăti te tineri. Nu prea se pricep să spectator. Şi la Hărău, soliş mi-e drag mie". S-au bucu mului ştafetei, în care cei calitatea interpretării solistul pertoriul bogat şi variat,
Kaşler, Pali Wiliam, Emil renul unde urmează să se în- are în terenurile grele. Avem tii vocali Vasilica Stoinea, rat de succes şi melodiile din Streisîngeorgiu au aşe vocal Andrei Peşterean. mereu actual al acestei for
Circhedeanu şi alţii. sămînţeze cartofi pe 20 hec noroc cu tractoristul Ludu Nicolae Moise, Florica şi Ele „Maică, măiculiţa mea" şi zat cîteva eşantioane de cu Dansatorii, îmbrăcaţi in
na Ardcleanu, Rafila Cărbu ..Măi bădiţă drag ne-avem", sături din partea locului, frumoase costume populare maţii s-au remarcat îndeo
ne au fost răsplătiţi cu a- în interpretarea talentatei so oaspeţii au prezentat pe sce locale, au smuls sălii ropote sebi piesele „Slăvind comu
plauze entuziaste pentru ca liste Ana Dehelean. nă un program artistic în de aplauze interpretînd dan nistul partid” de Tănase Con-
litatea interpretării. Programul de la Hărău s-a care s-au remarcat solista surile „Stupuşul“ şi „Hora ca
Programul gazdelor a fost încheiat prin evoluţia tineri vocală Ana Jigmon, prin ca la Luncani", la care am ad stantinescu, „Ţara mea" de
deschis de grupul de dansa- lor căluşari din satul Bîrsău, litatea interpretării, şi tine mirat eleganţa şi sincronis Vasile Spătărelu, „Drum de
tori-elevi ai Şcolii generale conduşi de Vladimir Moţoc, rii acordeonişti Marin Todo- mul mişcărilor. iarnă" de Visarion Şebalin.
din Hărău, care au cucerit care au excelat prin virtuo ran şi Ştefan Ghiurca. Pu Corul casei de cultură din
publicul spectator prin ta zitate, naturaleţe şi multă blicul local a aplaudat cu Talentatul solist dansator
lentul cu care au interpretat siguranţă în ponturi. entuziasm momentul folclo Nicolae Mălina a prezentat Haţeg, prezent la acest
o suită de jocuri populare lo ric „Şezătoare la Grid" pre spectatorilor o frumoasă „Bă spectacol, avîndu-1 la pupi
cale. S-a remarcat, de ase TIBERIU BURZA zentat de artiştii amatori din tută ca la Luncani" şi o în tru pe dirijorul Victorin Bă-
menea, solistul instrumentist activist la Comitetul judeţean Grid.
Leontin Lugojan, care a in al U.T.C. Bogat şi deosebit de va vîrtită. Din programul gaz trîncea, a impresionat plăcut
riat a fost programul pre delor nu a lipsit nici tradi prin omogenitate şi sensibili
zentat de artiştii din Boşo tate în interpretarea unor
D E V A ţionalul „Căluşar", care s-a
rod. Fraţii Muntcanu au in piese ca : „Glorios partid" de
terpretat cu virtuozitate la bucurat de un deosebit suc
Duminică, pe scena cămi ciate de publicul prezent in vioară şi acordeon o învîrti ces. Mircea Neagu, „Privesc din
nului cultural din Deva şi-au sală. Spectatorii au răsplătit tă şi un joc de doi din par Doftana" şi „Ce mi-i drag,
dat întîlnire artiştii amatori cu vii aplauze pe binecunos tea locului. Solista vocală PETRIŞOR CIOROBEA
din Cristur cu cei din loca cuţii solişti de muzică popu metodist mie vara". Concertul coral a
litatea gazdă. „Căutătorii de lară românească Liliana An- fost întregit de tineri reci
comori" din Cristur au adus ghel, Adriana Pădurean şi CONCERT CORAL tatori de la Liceul din Sime
cu ei cîteva comori folclori Alexandru Cobîrlău cît şi pe ria, care au interpretat ver
ce specifice localităţii lor. soliştii maghiari Ana Pokaly, LA SIMERIA
Pentru început, orchestra a Tiberiu Horvath şi Monica suri patriotice.
Plantatul verzei :n solar este una din activităţile căreia legumicultorii din Geoagiu i-au prezentat cîteva melodii ro Szabo. O bună impresie a lă
acordat maximă atenţie. Foto: V. ONOIU Duminică, a avut loc, în lui sindicatelor din Simeria, VASILE BOTA
mâneşti şi maghiare, apre sat-o publicului autenticitatea sala de spectacole a Clubu o reuşită reuniune corală, la metodist