Page 98 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 98
—
Proletari din toate fările, unijl-vă! r — —”—”—“—— ....................................................
Cu planul trimestrial îndeplinit
Oţelăria electrică 5. M. A.
de la C.S. Hunedoara D e v a
Activitatea depusă de că
tre colectivul de mecaniza
Oţelăria electrică se mult de 1 000 tone oţeluri tori, tehnicieni şi ingineri
numără printre primele aliate. de Ia S.M.A Deva pentru
colective de siderurgişti Concomitent cu preocu îndeplinirea prevederilor de
hunedoreni care rapor parea pentru sporirea pro plan şi realizarea angaja
tează îndeplinirea înain ducţiei, oţelarii de aici in mentelor asumate în în
te de termen a prevede sistă în mod deosebit asu trecere a fost încununată
rilor maximale pe acest de succes. Prevederile pla
prim trimestru al anului. pra lărgirii gamei sortimen nului de venituri pe primul
După cum ne-a informat tale de oţeluri aliate. La o- trimestru al anului au fost
maistrul Nicolae Avrămes- ra actuală, în oţelărie se îndeplinite cu 5 zile mai
cu, secretarul comitetului lucrează la definitivarea u- devreme. Acest succes se
daloreşte bunei organizări a
de partid din secţie, colec nor mărci de oţel inoxida muncii şi folosirii cu ran
tractoare
sporit
dament
a
tivul oţelăriei şi-a onorat bil pentru construcţia de u- lor şi maşinilor agricole din
S
LUCRĂRILE ESIUNII sarcinile de producţie afe 5 tilaj chimic şi se finisează dotare. contribuţie deosebită
tehnologia
trimestrului
I
cu
de
a
rente
elaborare
O
zile mai devreme. Este o
perioadă de timp suficientă 4 noi mărci de oţeluri pen la obţinerea acestor reali
tru
de
zări şi-au adus-o colective
autoturis
producţia
le de mecanizatori care de
me. Gama oţelurilor de ca
din
ca
cuptoarele
electrice
A
MARII DUNĂRI NAŢIONALE ale Hunedoarei să se elabo litate superioară urmează servesc cooperativele agri
cole de producţie din Şoi-
a se extinde încă în cursul
reze
faţă
de
suplimentar
muş, Hărău, Sîntandrei, De
sarcinile trimestriale mai
va, Banpotoc şi altele.
acestui an.
V_______
In p r e z e n ţ a tovarăşului vicepreşedinte al Consiliului de
Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi Stat, preşedintele Consiliului Expunerea la proiectele de legi referitoare
conducători de partid şi de Central de Control Muncitoresc
stat, miercuri dimineaţa, au în al Activităţii Economice şi So
ceput lucrările sesiunii a X-a ciale, a prezentat expunerea la la Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice
a celei de-a Vl-a legislaturi a proiectele de legi privind Con
Marii Adunări Naţionale. siliul Suprem al Dezvoltării E-
Actuala sesiune este consa conomice şi Sociale a Româ şi Sociale, Curtea Superioară de Control financiar
crată examinării şi adoptării niei, Curtea Superioară do
unor proiecte de lege de deo Control Financiar, Consiliul or
sebită însemnătate pentru per ganizării economico-sociale.
fecţionarea în continuare a or Raportul comisiilor perma şi Consiliul organizării economico-sociale
ganizării şi conducerii vieţii e- nente ale Marii Adunări Na
conomico-sociale, pentru pro ţionale a fost prezentat de de
gresul rapid al patriei pe calea putatul Aurel Vi joii, preşedin prezentată de tovarăşul
edificării societăţii socialiste tele Comisiei economico-finan-
multilateral dezvoltate, pentru ciare. MIRON CONSTANTiNESCU
ridicarea nivelului de trai ma A inceput, apoi, discuţia ge
terial şi spiritual al întregului nerală asupra proiectului de ce şi sociale, a conducerii so Consiliul Suprem al Dez
popor, ele înscriindu-se in lege privind Consiliul Suprem Supunînd dezbaterii Marii voltării Economice şi Socia
complexul de măsuri privind al Dezvoltării Economice şi So Adunări Naţionale, din însăr cietăţii. le urmează să preia şi să am Exigenţa şi responsabilitatea
realizarea hotărîrilor Congre ciale a României. cinarea Comitetului Central Referindu-se la proiectul plifice experienţa Comisiei
sului al X-lea şi ale Conferin Au luat cuvîntul deputaţii al P.C.R. şi a Consiliului de de lege privind Consiliul Su Centrale de Partid şi de Stat
ţei Naţionale ale partidului. Ştefan Mocuţa, prim-secretar Stat al Republicii Socialiste prem al Dezvoltării Economi pentru elaborarea prognoze
Multe dintre aceste proiecte de al Comitetului judeţean Cluj al România, proiectele de legi ce şi Sociale a României, or lor şi a planului naţional
lege au fost larg analizate şi P.C.R., M iha il Florescu, minis referitoare la Consiliul Su ganism superior de analiză, unic de dezvoltare economică
aprobate în recenta plenară a trul industriei chimice, ing. Va- prem al Dezvoltării Economi coordonare şi decizie în pro in utilizarea mijloacelor de transport
Comitetului Central al Partidu sile Cădar, directorul Uzinei ce şi Sociale, Curtea Superi blemele economice şi sociale, şi socială. Elaborarea progno
zelor pe termen lung, în con
lui Comunist Român, fiind, a- „Unio" Satu Mare, loan Ursu, oară de Control Financiar şi care deliberează şi adoptă
poi, supuse unei ample dezba preşedintele Consiliului Naţio Consiliul organizării economi hotărîri în cadrul legilor Ma cordanţă cu mutaţiile calita
teri publice, un mare număr de nal pentru Ştiinţă şi Tehnolo co-sociale, tovarăşul Miron rii Adunări Naţionale, vorbi tive şi tendinţele de durată
în
evoluţia
economico-socială
oameni ai muncii exprimîndu-şi, gie, Barbu Popescu, şeful De Constantinescu a spus : Crea torul a spus : Consiliul va a ţării şi pe plan mondial,
cu acest prilej, adeziunea, fă- partamentului Agriculturii de rea noilor organisme se în exprima prin activitatea sa constituie o necesitate obiec din dotare se află... in pană
cînd interesante propuneri Stat din Ministerul Agriculturii, scrie în contextul măsurilor concepţia partidului nostru, tivă pentru fundamentarea
pentru îmbunătăţirea lor - ex Industriei Alimentare şi Apelor, generale pentru perfecţiona potrivit căreia socialismul deciziilor cu caracter strate
presie a profundului democra Aurel Lăpuşcă, director general rea conducerii întregii noas este opera conştientă a între gic privind dezvoltarea Ro
tism care caracterizează socie al Centralei minereurilor Deva. tre vieţi economice-sociale, gului popor, va reprezenta o mâniei socialiste. In ampla şi importanta ac dul de utilizare a mijloacelor fectuate multe curse in gol,
tatea noastră socialistă, a par După discutarea pe articole pentru întărirea caracterului manifestare a procesului de ţiune de creştere a volumului de transport, a carburanţilor care au condus la uzarea ma
ticipării directe, nemijlocite, a a proiectului de lege, Marea ştiinţific al activităţii de par adîncire a democraţiei socia Pentru ca activitatea de e- producţiei materiale şi a efi şi lubrifianţilor la I.E.I.L. şinilor, la consumuri inutile
maselor la conducerea treburi Adunare Naţională a aprobat, tid şi de stat în aceste do liste, va asigura mai larga laborare a prognozelor şi cienţei economice — utiliza Deva şi I.G.C.L. Hunedoara. de carburanţi.
lor ţării, la luarea unor decizii prin vot secret, Legea privind menii, pentru întărirea con participare a clasei munci planurilor să aibă o funda rea în mod raţional, cu deo Cu acest prilej, s-au consta Majoritatea mijloacelor de
de importanţă majoră. ' Consiliul Suprem al Dezvoltării trolului şi răspunderii în toare, ţărănimii şi intelectua mentare profund ştiinţifică, sebit spirit gospodăresc a tat o seamă de nereguli pri transport au fost găsite cu
Lucrările sesiunii au fost des Economice şi Sociale a Româ gospodărirea avuţiei naţiona lităţii la conducerea supremă să răspundă cerinţelor majo mijloacelor fixe din dotare vind utilizarea parcului de aparatele de kilometraj de
chise la' ora 10 dimineaţa. A- niei. le şi a venitului naţional, a activităţii economice şi so re ale naţiunii noastre socia constituie unul dintre factorii mijloace de transport din. do fecte, neregulă prin care se
lături de deputaţi erau pre Au avut loc, in continuare, măsuri elaborate pe baza ho ciale, va instituţionaliza e- liste, Consiliului Suprem îi de bază. Deşi există preocu tare, avînd drept cauze ne- împiedică efectuarea unui
zenţi numeroşi invitaţi — mem dezbateri generale la proiectul tărîrilor Conferinţei Naţiona xercitarea democraţiei eco revin, potrivit proiectului de pări şi s-au obţinut rezulta respectarea termenelor de e- control permanent şi eficace
bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, de lege privind Curtea Supe le a partidului din iulie 1972, nomice la nivelul cel mai lege, atribuţii pentru elabo te bune în această privinţă, xecutare a diverselor repara asupra modului de utilizare
conducători de instituţii centra rioare de Control Financiar. în conformitate cu sarcinile înalt. rarea de studii şi analize, or mai sînt încă în judeţul nos ţii, neasigurarea din timp a a maşinilor şi a distanţelor
le şi organizaţii obşteşti, acti Proiectul de lege a fost dis stabilite în Raportul prezen Prin componenţa sa, larg ganizarea de dezbateri şi tru unele unităţi economice pieselor de schimb şi a cau parcurse de acestea.
vişti de partid şi de stat, oa cutat pe articole şi supus vo tat Conferinţei de tovarăşul reprezentativă, Consiliul asi sondaje ale opiniei publice in care nu se acţionează cu ciucurilor necesare etc., ceea Au fost depistate şi cazuri
meni ai muncii, personalităţi tului secret cu bile. Marea A- Nicolae Ceauşescu. gură o confruntare democra cu privire la fenomenele şi suficientă energie şi fermita ce a condus la neutilizarea u- de folosire a mijloacelor de
ale vieţii noastre economice, dunare Naţională a adoptat Şi de această dată, toate tică, în spiritul liniei partidu tendinţele creşterii economi te, nu de puţine ori se trec nor autovehicule, înregistrîn- transport în interese persona
ştiinţifice, sociale şi culturale, Legea privind Curtea Superioa proiectele de legi prezentate lui, a opiniilor şi punctelor ce, căile şi soluţiile pentru uşor cu vederea unele mani du-se, la nivelul anului 1972, le de către unii salariaţi din
ziarişti. ră de Control Financiar. Marii Adunări Naţionale au de vedere asupra-’ direcţiilor,’ ¡Sporirea, eficienţei- muncii so festări de gospodărire şi uti staţionări totale de 10949 zi cadrul unităţilor verificate,
Sînt de faţă, de asemenea, Lucrările sesiunii au conti fost supuse unei largi dezba căilor şi soluţiilor de dezvol ciale In cadrul legilor vota lizare necorespunzătoare a a- le /maşini la I.E.I.L. Deva şi
şefi de misiuni diplomatice a- nuat în cursul după-amiezii. teri publice, care a adus o tare economico-socială a ţă te de Marea Adunare Naţio cestor mijloace. de 9195 zile/maşini la TRAIAN OPREA
creditaţi în ţara noastră. Deputaţii au luat în dezba preţioasă contribuţie la îm rii, astfel îneît prevederile nală, Consiliul Suprem va a-i Organele Direcţiei teritoria I.G.C.L. Hunedoara. controlor-revlzor
La intrarea în sala de şedin tere proiectul de lege privind bunătăţirea proiectelor. Dez prognozelor şi ale planului na dopta hotărîri în domeniile le de control şi revizie nr. 9 Pe lingă cele de mai sus la Direcţia teritorială
ţe, conducătorii de partid şi de Consiliul Organizării Economi- baterile au arătat adeziunea ţional unic să reprezinte nă şi asupra problemelor discu Deva, împreună cu organe s-a constatat că nici mijloa de control şi revizie nr. 9
stat sînt întîmpinaţi cu vii şi co-Sociale. deplină a oamenilor muncii zuinţele maselor populare, tate. ale Inspectoratului judeţean cele de transport active nu Deva
îndelungi aplauze de partici La acest punct al ordinii de la politica promovată de parti interesele fundamentale ale de miliţie au efectuat de cu- au fost utilizate la capacita
panţii la sesiunea Marii Adu zi au luat cuvîntul deputaţii dul şi statul nostru pentru naţiunii noastre socialiste, ale rînd un control privind mo tea lor normală. Au fost e- (Continuare in pag. a 2-a)
nări Naţionale. Gheorghe Petrescu, prim-secre- perfecţionarea vieţii economi- întregii societăţi. (Continuare în pag. a 4-a)
In loja din dreapta iau loc tar al Comitetului judeţean Dolj
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, al P.C.R., Vaier Gabrian, di
Manea Mănescu, Paul Nicules- rector al Combinatului minier
cu-Mizil, Gheorghe Pană, Baia Mare, Neculai Agachi, Expunerea la proiectul de lege privind
Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro- ministrul industriei metalurgice,
fip, llie Verdeţ, Maxim Berghia- acad. Remus Răduleţ, vicepre
nu, Gheorghe Cioară, Florian şedinte al Academiei. dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea
Dănălache, Constantin Drăgan, Proiectul a fost discutat, a-
Emil Drăgănescu, Janos Faze- poi, pe articole, şi supus vo
kas, Dumitru Popescu, Leonte tului secret cu bile, Marea A- de locuinţe din fondul de stat către populaţie
Răutu, Gheorghe Stoica, Vasi- dunare Naţională adoptind Le
le Vîlcu. gea privind Consiliul Organi
In loja din stingă se află zării Economico-Sociale. şi construirea de case de odihnă proprietate
membrii Consiliului de Stat. In continuarea lucrărilor, to
Lucrările au fost deschise de varăşul Petre Blajovici, preşe
tovarăşul Ştefan Voitec, pre dintele Comitetului de Stat
şedintele Marii Adunări Naţio pentru Economia şi Administra personală şi la proiectul de lege privind
nale. ţia Locală, a prezentat expu
Deputaţii au adoptat urmă nerea la proiectul de lege pri
toarea ordine de zi : vind dezvoltarea construcţiei de administrarea fondului locativ şi reglementarea
1. Validarea alegerii unor locuinţe, vînzarea de locuinţe
deputaţi. din fondul de stat către popu
2. Proiectul de lege privind laţie şi construirea de case de raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi
Consiliul Suprem al Dezvoltării odihnă proprietate personală
Economice şi Sociale a Româ şi la proiectul de lege privind
niei. administrarea fondului locativ prezentată de tovarăşul
3. ' Proiectul de lege privind şi reglementarea raporturilor
Curtea Superioară de Control dintre proprietari şi chiriaşi. PETRE BLAJOVICI La laminorul de 800 mm de la C.S. Hunedoara se desfăşoa ră o activitate susţinută pentru
Financiar. Raportul comisiilor permanen reducerea consumului de metal. Iată-1 pe muncitorul Kali Carol lucrînd la maşina de polizat
4. Proiectul de lege privind te, care au examinat cele două laminate. Foto: V. ONOIU
Consiliul organizării economico- proiecte de legi, a fost expus Prezentînd din însărcinarea mii ani, 150 000 de cetăţeni care s-au făcut propuneri şi
vederea
îmbună
în
sugestii
sociale. de tovarăşul Dumitru Balalia, Consiliului de Miniştri spre din oraşe şi-au construit lo
5. Proiectul de lege privind preşedintele Comisiei perma dezbatere şi adoptare cele cuinţe proprietate personală tăţirii proiectelor de legi pu
dezvoltarea construcţiei de lo nente pentru consiliile populare două proiecte de lege, vorbi cu credite din partea statu blicate în presă. La definiti Campania agricolă de primăvară
cuinţe, vînzarea ’de locuinţe din şi administraţia de stat. torul a spus: Ambele pro lui, din care 90 la sută sînt varea proiectelor care v-au
fondul de stat către populaţie La dezbaterea generală a iecte aşează pe noi principii salariaţi ai unităţilor socia fost prezentate spre dezbate
şi construirea de case de odih celor două proiecte de legi au unele din prevederile legilor liste, muncitorii reprezentînd re, au fost avute în vedere
nă proprietate personală. luat cuvintul deputaţii Gheor în vigoare azi şi care au aproape 50 la sută. propunerile şi sugestiile u-
6. Proiectul de lege privind ghe Cioară, prim-secretar al fost adoptate în anul 1968, Deşi prin aplicarea legisla nui număr însemnat de cetă
administrarea fondului locativ Comitetului municipal Bucureşti punîndu-se un accent mai ţiei în vigoare au fost atin ţeni, instituţii de stat, orga
şi reglementarea raporturilor al P.C.R., primarul general al mare pe promovarea cu con se principalele obiective ur nizaţii obşteşti şi colective de
dintre proprietari şi chiriaşi. Capitalei, Dumitru Afronie, secvenţă a principiilor eticii mărite de partid şi de stat, muncă, ceea ce a dus Ia
7. Proiectul de lege pentru maistru la Uzinele de produse şi echităţii socialiste. Ele se totuşi s-au manifestat şi u- îmbunătăţirea proiectelor de
modificarea Codului penal al sodice Govora, Eleonora Moş- înscriu în amplul proces de nele neajunsuri, ceea ce a legi date publicităţii. Consemnăm cîteva aspecte nu am putut afla — n.n.) şi inginer (Mihai Hoţea). Ni
Republicii Socialiste România. neagu, secretar al Consiliului perfecţionare a vieţii econo impus revederea legislaţiei Din proiectele de legi, în semnificative în legătură cu 3 tractorişti la arat. s-a spus că tocmai se termi
8. Proiectul de lege pentru sindical municipal Botoşani, mice şi sociale din ţara în scopul punerii ei de a- forma supusă dezbaterii Ma preocupările unor preşedinţi La întrebarea care este si nase o şedinţă în care au
modificarea Codului de proce Constantin Cîrţînă, prim-secre noastră şi au fost elaborate cord cu cerinţele şi exigen rii Adunări Naţionale, se şi ingineri şefi din C.A.P. tuaţia la asigurarea seminţe dezbătut o problemă „impor
dură penală al Republicii So tar al Comitetului municipal ca urmare a indicaţiilor da ţele etapei actuale. desprinde faptul că statul pentru desfăşurarea lucrări lor — ni s-a răspuns că u- tantă" : pe cine să trimită
cialiste România. Braşov al P.C.R., Galpal Susa- te de conducerea de partid Menţionînd că proiectele sprijină pe toţi cetăţenii, in lor agricole de primăvară. nilaţea are deficit la sfecla după sămînţă de cartofi. S-au
9. Proiectul de lege pentru na, preşedinta Comitetului ju şi de stat, personal de tova acestor legi reprezintă de diferent de venituri, să-şi La C.A.P. Rîu Alb îl a- furajeră pentru 6 hectare şi găsit 20 tone, dar pentru alte
modificarea Legii nr. 23/1969 deţean al femeilor Mureş, Du răşul Nicolae Ceauşescu, ur- fapt îmbunătăţiri pe care le realizeze o locuinţă proprie vem ca interlocutor pe ingi la cartofi pentru circa 5 hec 40 se dă din colţ în colţ. De
privind executarea pedepselor. mitru Petrescu, prim-vicepre- mărindu-se în mod consec aducem legilor nr. 9 şi 10 din tate personală şi că va con nerul Nicolae Obîrşie. tare. Deşi este timpul să se asemenea, nu s-a adus sămîn-
10. Modificări în componenţa şedinte al Consiliului popular vent îmbunătăţirea condiţi 1968, ca urmare a experien tinua să construiască locuin — Ce lucrări se execută treacă la semănat şi plantat, ţa de porumb şi trifoi care
unor comisii permanente ale judeţean Argeş, şi Ion Zăvă- ilor de locuit ale populaţiei, ţei dobîndite şi a concluzi ţe din fondurile statului des azi ’(27 martie a.c. — n.n.) în se aşteaptă să cadă o mană a fost repartizată unităţii. Cu
Marii Adunări Naţionale. leanu, preşedintele Consiliului dezvoltarea construcţiei de ilor desprinse din aplicarea tinate închirierii către popu unitate ? cerească care să acopere ne toate că unitatea are de arat
Intrîndu-se în ordinea de zi, sindical judeţean Dolj. locuinţe, o mai raţională lor în viaţă în cei aproape laţie şi în primul rînd celor — In brigada din Rîu Alb glijenţa celor răspunzători de pentru insămînţările de pri
deputatul Tudor Drăganu, pre După discutarea pe arti gospodărire a fondului loca cinci ani care au trecut de cu venituri mici, tinerilor avem 16 cooperatoare la îm asigurarea seminţelor. Lanţul măvară mai mult de 100
şedintele Comisiei de validare, cole a proiectului, Marea tiv şi ridicarea pe o treaptă ca la adoptarea lor, vorbitorul nou încadraţi în producţie, prăştiat îngrăşăminte chimi deficienţelor întîlnite la a- hectare, la cooperativă se
a prezentat raportul acestei co Adunare Naţională a adop litativ superioară a relaţiilor a spus : timp de 5 ani de la angaja ce pe cultura griului. Alte ceastă cooperativă agricolă găsesc doar trei tractorişti.
misii. tat, apoi, prin vot sec*et sociale din acest domeniu, Proiectele de legi supuse rea lor. tinerilor căsătoriţi 15 cooperatoare fac sortatul este mult mai lung. Am mai Patru tractoare sînt fără me
Marea Adunare Naţională a cu bile, Legea privind dezvol In concordanţă cu principiile care la data căsătoriei nu au cartofilor, iar preşedintele notat doar că nu s-a întocmit canizatori. In aceste condiţii,
validat, în unanimitate, alege tarea construcţiei de locuinţe, societăţii noastre socialiste. spre dezbatere Marii Adu depăşit yîrsla de 28 de ani, împreună cu 3 cooperatori încă schiţa de amplasare a fireşte, lucrările nu se vor
rea ca deputaţi, a tovarăşilor: vinzarea de locuinţe din fon An de an, statul nostru a- nări Naţionale vor constitui timp de 5 ani de la căsăto este plecat după fîn la Li- culturilor şi nici planul ope putea realiza în epoca opti
Gheorghe Cioară — în circum dul de stat către populaţie şi locă importante mijloace instrumente juridice eficien rie, salariaţilor transferaţi în vadia. rativ de acţiune pe campa mă.
scripţia electorală nr. 22 Giu- construirea de case de odihnă materiale şi financiare pen te în acţiunea complexă de interes de serviciu. — La ce lucrări sînt folo nie, deşi termenele indicate Incercînd să „justifice“ res
leştî, municipiul Bucureşti, sec proprietate personală. tru dezvoltarea fondului lo perfecţionare a relaţiilor so De asemenea, se prevede site tractoarele ? au expirat de multă vreme. tanţele îngrijorătoare la lu
torul 7; Gheorghe Petrescu - In continuare, a fost discutat cativ de stat destinat închi ciale, în spiritul principiilor că salariaţii şi. pensionarii — Ni s-au repartizat 8, din Asupra stadiului în care crările de sezon, interlocuto
în circumscripţia electorală nr. pe articole următorul proiect rierii şi pentru sprijinirea de bază ale politicii partidu cu venituri mici care doresc care 4 sînt plecate la lucru se găsesc lucrările de sezon rii păreau optimişti, încercînd
34 Ştefan cel Mare, municipiul de lege. Cu unele amendamen cetăţenilor in vederea con lui şi statului, propunîndu-şi, să cumpere sau să-şi con în altă unitate, iar din cele în cadrul C.A.P. Băicşti nu să ne convingă că în zona
Bucureşti, sectorul 2; loan Ce- te propuse, Marea Adunare struirii de locuinţe proprie totodată, să elimine neajun struiască case proprietate râmase unul este după fîn, ne-am putut edifica. Ni s-a Haţegului primăvara vine mai
terchi - în circumscripţia elec Naţională a adoptat, prin vot tate personală. Astfel, numai surile şi impreciziunile e- personală vor beneficia de unul la reparat în secţie, spus că preşedintele Petru tîrziu, că pămîntul este moa
torală nr. 31 Ana Ipătescu, secret cu bile, Legea privind in perioada actualului cinci xistente în legile în vigoare. sprijinul statului în condiţii altul, cu parbrizul spart, a Lungu este plecat după fîn le, că nu sînt motive să se
municipiul Bucureşti, sectorul 1: administrarea fondului locativ nal se vor realiza peste 520 Plenara Comitetului Cen avantajoase. In acelaşi timp, plecat la Haţeg, iar altul nu la Livadia, iar inginera s-a grăbească. Ca urmare, con
Pavel Chiorean — în circum şi reglementarea raporturilor mii apartamente din fondu tral al Partidului Comunist vor beneficia de sprijinul are tractorist. dus la împărţitul terenului, ducătorii de unităţi stau mai
scripţia electorală nr. 2 Tg. dintre proprietari şi chiriaşi. rile statului, precum şi din Român din 28 februarie — statului şi cei cu venituri — Aţi terminat cu încheie acţiune • care trebuia de mult mult pe la birouri sau se o-
Mureş Nord, judeţul Mureş; fondurile populaţiei cu spri 2 martie a.c., care a dezbă mai mari pentru a-şi cumpă rea angajamentelor în acord încheiată (I). Oricum, la lu eupă de alte probleme care
Trandafir Cocîrlă - în circum Textele celor cinci legi adop jinul statului, din care 50 la tut şi analizat aceste proiec ra sau construi locuinţe pro global ? cru în cîmp nu prea au fost nu au nimic comun cu cam
scripţia electorală nr. 4 Caran tate de Marea Adunare Naţio sută proprietate personală. te, a hotărît supunerea lor prietate personală. — Mai avem de lucru încă văzuţi cooperatori, cu toate pania. Rău este că această
sebeş, judeţul Caraş-Severin; nală, în şedinţa de miercuri, ale dezbaterii publice. In perioa în două sate. că pe unele tarlale destinate atmosferă de autoliniştire este
Pentru a se da posibilita
Nicolae Babici — în circurn- căror proiecte au fost publica Subliniind că asigurarea da care a trecut de la publica tea unui număr cit mai ma Pe inginera Eugenia Gabro- însămînţărilor nu erau îm alimentată cu bunăvoinţă şi
scripţia electorală nr. 4 Culciu, te în presă şî supuse dezbaterii unei locuinţe prin eforturi rea lor în presă s-au primit re de oameni ai muncii de veanu am găsit-o în plină zi prăştiate nici îngrăşăminte- de către organele comunale
materiale proprii a fost în
judeţul Satu Mare; Gheorghe publice, vor apare în Buletinul totdeauna o preocupare de peste 9 000 scrisori în care a beneficia de locuinţe din de lucru la sediul C.A.P. Să- le organice. Ce să mai vor de_ partid şi de stat din loca
Bobocea - în circumscripţia - oficial al Republicii Socialiste prim-ordin a oamenilor mun oamenii muncii îşi exprimă laşu de Jos. Din dialogul pur bim de arături şi pregătirea lităţile amintite, precum şi de
e
lectorală nr. 11 Nehoiu, jude România. acordul faţă de politica parti fondul locativ de stat s-a tat am reţinut că se aflau terenului ? către consiliul intercoopera-
ţul Buzău, candidaţi propuşi de Sesiunea Marii Adunări Na cii din ţara noastră, vorbi dului şi statului de îmbu prevăzut dreptul de a se în- la lucru doar 24 de coopera Zi frumoasă, dar cu ghi tist Haţeg. Ieşirea din impas
Frontul Unităţii Socialiste. ţionale îşi continuă lucrările torul a spus: Continuînd a- tori la împrăştiatul îngrăşă nion. Şi la C.A.P. Sinpetru necesită intervenţia energică
In oontinuarea lucrărilor, to joi, 29 martie. ceastă tradiţie şi beneficiind nătăţire a condiţiilor de lo mintelor organice (pe ce su i-am găsit la sediu pe pre a acestor factori răspunzători
varăşul Miron Constantinescu, (Agerpres) de sprijinul statului, in ulti- cuit ale populaţiei şi prin (Continuar* în pag. a 4-a) prafaţă se realizase acţiunea şedinte (Viorel Pătrău), şi pe de soarta recoltei.