Page 99 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 99
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 665 © JO! 29 MARTIE 1973
0 problemă de i mim i s mportanţă
Amplă şi complexă activitate de aplicare a Decretului pentru sporirea producţiei agricole
speciale de microclimă şi sol.
Datorită faptului că pămîn-
Consiliului de Stat privind stabilirea normelor unitare tul — principalul mijloc de Pe terenurile cultura plantelor
supuse
arabile
eroziunii,
—
în
agricultură
producţie
este limitat ca întindere şi nu prăşitoare (cartoful, porum
* poate fi înlocuit în producţia bul), va trebui înlocuită cu
de structură pentru unităţile economice agricolă cu alte mijloace, este leguminoase furajere şi ce
reale păioase sau se vor cul
necesar să fie păstrat şi folo
tiva în benzi alternative pră
sit cît mai complet şi raţio
nal. Dealtfel, aceste dezidera şitoare cu plante furajere şi
te sînt cuprinse şi în legea cereale păioase.
privind şi conservarea pă- pate cu păşuni, odată cu in
folosirea
Pe terenurile în pantă ocu
raţională,
apărarea
muma mmm w romi tipice Grija deosebita pentru terializării iar urmărirea ma o tervenţia pentru îmbunătăţi
mîntului,
rea pajiştei, este necesar să
constituie
lor
problemă vitală pentru între se aplice păşunatul raţional.
gul nostru popor. Prin măsuri agrotehnice ca
m niTAlIU MICI PROUIICTIVL calificarea celor colinare din judeţul nostru, rea buruienilor, curăţarea de
combate
fertilizare,
cele
de
Dacă ne referim ia zonele
terenurile în pantă ocupă pe
ste 60 la sută din suprafaţa pietre, supraînsămînţări etc.,
se întăreşte pajiştea, se obţin
Sarcina trasată de recenta plenară a C.C — Este clar, deci, că o asemenea infuzie totală agricolă, din care pri producţii ridicate de masă
al P.C.R. pentru a îndrepta spre întreprin de personal tehnic, cu pregătire şi experien mul loc revine păşunilor şi verde şi se previne eroziunea
deri, acolo unde se hotărăşte soarta ţă superioară, va avea o înrîurire net pozi repartizaţi în producţie arabilului. In aceste zone, solului. Pe păşunile supuse
creşterilor cantitative şi calitative ale eco tivă asupra extracţiei şi prelucrării minereu procesul de eroziune a cu degradărilor, păşunatul raţicv-
nomiei, toate forţele tehnice, îşi găseşte în lui de fier şi altor substanţe minerale uti prins suprafeţe importante nal trebuie so devină o reg'J-
Decretul Consiliului de Stat cu privire la le, în condiţii de eficienţă sporită, aflate în datorită faptului că, pe de o lă obligatorie. Important, este
stabilirea normelor unitare de structură pen Poiana Ruscăi. Ce alte modificări au surve La Fabrica de fibre şi fire nală s-a redus cu 53 la su lariul avut pe posturile ocu parte, terenurile au fost ex ca păşunatul să înceapă pri
tru unităţile economice o reflectare profund nit în structurarea întreprinderii şi ce solu artificiale „Vîscoza" Lupeni, tă, este concludent. Ne-am pate pînă acum, ele îşi vor ploatate neraţional, iar pe de măvara după ce solul s-a
realistă, dictată de interesele majore ale na ţii au fost adoptate ? aplicarea Decretului privind preocupat să asigurăm o a- însuşi meseria, vor fi repar altă parte, nu au fost luate zvîntat şi cînd ierburile au
ţiunii, de necesitatea accelerării progresului — S-a căutat o structură organizatorică stabilirea normelor unitare sistenţă tehnică permanentă tizate la locuri de muncă, vor măsuri de stăvilire a degra atins cel puţin 10—15 cm
multilateral al ţării. cît mai suplă, mai apropiată de specificul de structură pentru unităţile şi competentă pe toate schim avea de cîştigat şi în privin dării. Eroziunea solului în su înălţime. Pe lîngă evitarea
— In ce mod s-a acţionat la întreprinde nostru şi cerinţele generale ale economiei. economice, adoptat recent de burile, numind şefi de secţii ţa salarizării. Aş vrea să mai prafaţă, dealtfel destul de păşunatului pe sol umed, în-
rea minieră Hunedoara pentru satisfacerea Ghelarul a rămas singura exploatare mi de 'Schimb din rîndul celor adaug că am stat personal
acestui deziderat major ? — l-am întrebat nieră divizată în secţii şi raioane. La mi Consiliu] de Stat, s-a efec mai buni ingineri şi tehni de vorbă cu cei 52 de sala
pe tovarăşul Lazăr Filip, secretarul comite na Teliuc, uzina de preparare a minereuri tuat cu rezultate deosebit de cieni care lucrau pînă acum riaţi redistribuiţi în produc
favorabile.
de
Organizaţia
tului de partid din întreprinderea hunedo- lor şi la Zlaşti avem secţii divizate în ra partid împreună cu conduce în birouri în munci neproduc ţie din posturile administra-
reană. rea fabricii au procedat cu tive. Avem, astfel, certitudinea tiv-funcţionăreşti pe care le
— Mă simt dator să precizez că şi la noi ioane. Această apropiere a conducerii între multă grijă şi discernămînt. că activitatea se va îmbună ocupau. Toţi au acceptat noi Gospodărirea judicioasă
s-au manifestat fenomene negative în re prinderii de locurile direct productive va la redistribuirea personalului tăţi considerabil şi în schim le locuri de muncă, convinşi
conduce, fără îndoială, la o mai promptă şi
partizarea specialiştilor, cazuri de concen eficientă soluţionare a problemelor pe care din funcţii administrative în burile IT şi III. că vor fi utili într-o meserie
trare treptată a inginerilor şi tehnicienilor le ridică îndeplinirea exemplară a sarcinilor producţie, îneît fiecare sala — In ce mod aţi preconi practică decît într-un birou,
în aparatul funcţional de la sediul între ce revin colectivului nostru în actualul cin riat devenit disponibil să zat pregătirea acelora care unde efectuau o muncă nein
prinderii în defavoarea evidentă a produc cinal. fie încadrat într-o activitate nu au calificare profesiona
ţiei, a unităţilor miniere subordonate. Astfel, concretă, practică, utilă. lă ? teresantă, adesea în inutilă. Ne a terenurilor agricole
vom
preocupa
continuare
s-a ajuns la situaţia ca în serviciile func — Cum s-au repartizat în întreprindere
— Acestui aspect i-am acor
ţionale să se concentreze nu mai puţin de cadrele disponibile ? — Dacă pînă acum — ne dat cea mai mare atenţie. de buna organizare a pro
ducţiei şi a muncii, de întă
58 de ingineri şi 72 de tehnicieni, în timp — In total, la noi au fost eliberate din spunea tovarăşa ing. Rodica Dar mai întîi vreau să spun rirea celor 11 compartimen
ce la exploatările şi secţiile productive a- posturi tehnice, administrative şi funcţionă Tatulici, directorul fabricii — că producţia a cîştigat deja te nou înfiinţate, prin coma
vem numai 18 ingineri şi 59 de tehnicieni. reşti peste 250 de cadre. Vreau să fac sub existau în posturile de con de pe acum. Din cei 54 de sarea unor servicii, birouri, situate in pantă
ale
unor
comparti
ducere
Fie şi numai din această punere faţă-n fa linierea că imediat peste 180 şi-au exprimat salariaţi deveniţi disponibili, secţii şi ateliere, al căror nu
ţă, avem imaginea unei anomalii care, într-o dorinţa de a lucra direct în producţie, cea mente, servicii, birouri, sec măr era pînă acum de 23.
formă sau alta, şi-a pus amprenta în mod mai mare parte la meseriile avute înainte. ţii, ateliere şi chiar schim doi au ieşit la pensie, iar De asemenea, vom acorda
ceilalţi au fost repartizaţi în
negativ asupra desfăşurării normale a pro Pentru alţi aproape 40 de oameni am creat buri, cadre fără pregătirea de producţie. 32, care au pregă toată atenţia pregătirii cadre
ducţiei. posibilităţi de recalificare în meserii de specialitate necesară, după a- tire profesională, i-am înca lor de muncitori, atît celor răspîndită, se prezintă sub cărcarea păşunii peste capa
Pornind de la această realitate, în baza strungari, electricieni, lăcătuşi, sudori. De plicarea normelor unitare de drat pe posturi şi lucrează de curînd repartizaţi în pro diferite stadii, începînd de la citate va trebui să fie exclusă
prevederilor Decretului, la noi s-a acţionat aceşti oameni ne vom ocupa cu stăruinţă structură, toate locurile de efectiv la noile locuri de ducţie, cît şi celorlalţi, vom şiroaie, ca formă iniţială a e- în toate împrejurările, repar-
muncă au fost încadrate cu
foarte hotărît pentru a deplasa spre pro pentru a se integra efectiv în muncă şi a personal bine pregătit profe muncă, iar 20 — în totalitate avea grijă ca tinerele care roziunii, şi pînă la eroziunea tizînd pajiştile pe grupe şi
ducţie cea mai mare parte a forţelor teh deveni utili producţiei. sional, capabil să organizeze femei — se vor recalifica în vor urma cursul de recali pe hardpan — formă destul specii de animale, iar păşu
nice de care dispunem.* La ora actuală, în Doresc să închei prin a preciza că mine şi să conducă activitatea la cadrul fabricii în meseria de ficare să-şi însuşească mese de periculoasă, întrucît pro natul pe cît este posibil să
conducerea întreprinderii — simplificată şi rii din Poiana Ruscăi, maiştrii, inginerii şi un nivel superior, corespun prelucrători fire pentru sec ria în cele mai bune condi- voacă desrădăcinarea plante se facă pe tarlale.
ea substanţial — precum şi în serviciile tehnicienii, văd în aceste măsuri întreprinse zător cerinţelor economiei ţia textilă. In acest sens, Ia ţiuni, să fie cît mai utile lor. Pagubele produse de ero
funcţionale, numărul inginerilor s-a redus de conducerea partidului o nouă treaptă în noastre naţionale. 1 aprilie deschidem un curs producţiei. Avem certitudi ziunea în suprafaţă diferă în Pe pantele uniforme cu în
la 33, iar al tehnicienilor la 28. In schimb, perfecţionarea organizării şi conducerii eco — Deci, orientarea prevă fără scoatere din producţie nea deplină că noua structu raport de natura solului, de clinarea pînă la 25—30 la su
ţ la producţie, aceleaşi categorii de personal nomiei — factor esenţial al îndeplinirii cin zută in Decret, de a se în pe care îl vor urma toate ră organizatorică a fabricii modul în care este folosit şi tă, sistemul agropomicol s-a
i se ridică acum la 39 şi respectiv 33. Au be- cinalului înainte de termen, al înfăptuirii tări activitatea productivă, a cele 20 de tinere. Cursul va ne va permite să ne îmbu de condiţiile climatice. Ori dovedit destul do economic.
? neficiat în mod deosebit de prevederile de- fost urmată întocmai. fi organizat după-amiază şi nătăţim activitatea sub toate care ar fi cauza, eroziunea Pe aceste terenuri terasele pot
fi executate în timp, înainte
J creţului Exploatarea minieră Ghelar, unde programului partidului de creştere a veni — Evident. Faptul că struc va fi condus de cadre de spe aspectele, să ne realizăm sar înrăutăţeşte fertilitatea şi de plantarea pomilor sau du
^ numărul inginerilor la producţie a crescut tului naţional, al ridicării bunăstării celor tura de producţie şi concep cialitate din fabrică. După 6 cinile pe acest an la nivel proprietăţile fizice ale solu
l de la 6 la 16, precum şi secţiile miniere Te- ce muncesc. ţie a crescut cu 47 la sută, luni, vreme în care viitoa maximal. lui, iar capacitatea de a acu pă plantare, cu plugul rever
| liuc, Zlaşti, Uzina de preparare. AL. VALERIU în timp ce structura funcţio rele muncitoare vor primi sa DUMITRU GHEONEA mula apa din precipitaţii este sibil. Distanţele între rîndu-
rile de pomi se măresc la
mult micşorată, afectînd ne 10—15 m, iar pe rînd se mic
_______________________ ________________ ____________ j gativ producţia.
şorează la 4-6 m în funcţie
Eroziunea în adîncime — de panta terenului, de specie
destul de răspîndită — este şi portaltoi, Intervalele dintre
Mobilizare largă la acţiuni evidenţiată prin rigole, ogaşe pomi se pot cultiva cu plante
şi ravene, care de cele mai
agricole.
multe
ori
determină
scoate
adîncime
Eroziunile
se
B rea terenului din circuitul a- întîlnesc pe în terenurile ara
care vizeaza propăşirea comunei Efectele terenurile ale bile, păşuni, în vii şi livezi.
negative
gricol.
în
eroziunii
pe
pantă şi în moi..sp,eciaJ... ale Măsurile ce se aplică pentru
*.
eroziuni
acestor
stăvilirea
-
Chemarea Conferinţei jude forţe sporite la săparea a s-au construit două podeţe. eroziunii în adîncime, apar şi sînt mai complexe, şi ele,, con
ţene a secretarilor comitete 430 de gropi pentru plantarea In total, la acţiunile amin la şes, în lunci, "unde mate stau, după caz, în lucrări hi
lor de partid şi primarilor pomilor fructiferi, o bună tite au participat peste 750 rialul solid de pe pante, an drotehnice şi silvoameliorati-
comunelor a găsit un puter parte din golurile existente locuitori ai comunei — ţărani trenat de apa în scurgere, ve, legate fiind de intensita
nic ecou în rîndul locuitori în livezi fiind deja comple cooperatori, salariaţi şi elevi, produce colmatări, acoperă tea eroziunii şi de gradul de
lor din satele aparţinătoare tate. Concomitent s-a acordat în frunte cu conducătorii de soluri fertile şi culturi, pu afectare a terenurilor agrico
comunei Vaţa de Jos. Drept atenţie sporită lucrărilor de întreprinderi şi instituţii. ţind provoca inundaţii. Iată le. Lucrările de stingere a ra-
urmare — ne-a informat to îmbunătăţiri funciare, urmă- Printre cei cu o prezenţă ac de ce stăvilirea eroziunilor şi venelor şi torenţilor trebuie
varăşul Aron Medrea, secre rindu-se înlăturarea excesu tivă la toate lucrările iniţia valorificarea raţională a te să fie însoţite de lucrări de
tarul comitetului comunal de lui de umiditate şi a băltiri te pentru fructificarea efici renurilor în pantă, supuse împădurire.
partid — în cursul săptămî- lor. Un număr însemnat de entă a resurselor locale se degradărilor, trebuie să con Este imperios necesar ea
nii care a trecut, inclusiv cooperatori au participat la numără Aurel Tîşă, Gheorghe stituie preocupări nu numai acţiunile de punere în valoa
duminică, s-a făcut, sub con decolmatarea canalelor, la Trifan, Vichente Cotac, A- ale specialiştilor agronomi, ci re a terenurilor erodate sase
ducerea comuniştilor, o largă desfundatul şi’ taluzarea lor. dam Zbîrcea, Elena Guguţ, ale tuturor factorilor de care desfăşoare după proiecte ju
mobilizare a cetăţenilor la o In total, de la începutul anu Floarea Mihuţ, Pascu Zbîrcea depinde rezolvarea acestei dicios întocmite de către or
serie de acţiuni care vizează lui acţiunile respective au şi alţii care, prin exemplu importante acţiuni. Sarcini ganele de specialitate, iar !a
fructificarea mai eficientă a cuprins 2 800 ml de canale. personal, îi mobilizează şi pe de seamă pentru combaterea aplicarea lor să fie antrenaţi
resurselor de propăşire a sa Inscriindu-se în contextul alţi locuitori la finalizarea eroziunii solului revin şi or toţi locuitorii satelor, folosi
telor. aceloraşi preocupări — de a acţiunilor stabilite. Nu ace ganelor silvice. rea raţională a fondului fun
Bilanţul activităţii desfă da viaţă obiectivelor chemă laşi lucru se poate spune des Stăvilirea eroziunii solului ciar fiind o problemă de 'nal
pre Ion Vuzdugan, Ilie Budu-
şurate a fost rodnic. Astfel, rii —, o mobilizare susţinută hală, Aurel Horga, Ion Mihuţ, în suprafaţă este posibilă tă răspundere patriotică si
în ceea ce priveşte' lucrările a locuitorilor satelor s-a fă prin lucrarea raţională a te cetăţenească. Un bun prilej
pe păşuni, s-a realizat cură cut şi la lucrările de gospo Pavel Băd, Trifan Gh. lui renurilor şi prin buna alege de iniţiere a unor acţiuni
Rista şi Petrica loan Vacanu
ţirea de muşuroaie şi vegeta dărire şi înfrumuseţare a co re şi amplasare a culturilor. largi, de masă la finalizarea
ţie lemnoasă nefolositoare pe munei. Rezultatul ? Numai — oameni care ignorează în Pe aceste terenuri, orientarea sarcinilor cuprinse în pro
Pregătirea tehnlco-profluctl vă a elevilor a devenit o permanenţă a activităţii educaţionale, 25 de hectare. Acestea se duminică, 18 martie a.c., s-au deplinirea unor obligaţii ele solelor şi drumurilor după gramul judeţean de îmbună
prevăzută atît prin programele de învăţămint, cît şi în cadrul activităţilor extraşcolare. Au mentare ce le revin privind curbele de nivel, a pregătirii tăţiri funciare fr- constituit în
dienţa largă pe care o au cercurile cu profil tehnic din cadrul caselor pionierilor, strădu adaugă la alte 95 de ha pe amenajat rondouri pe 40 mp, participarea la acţiunile pa soiului şi a întreţinerii cultu
inţa şi pasiunea cu care copiii pornesc la descoperirea tainelor captivante ale tehnicii, sînt o care s-t: aplicat anterior a- s-au curăţat şi întreţinut zo triotice întreprinse în scopul rilor pe aceeaşi direcţie, pre tâmpinarea conferinţei jude
dovadă în plus a necesităţii în drumăril tinerilor spre bucuria împlinirilor muncii. celaşi complex de măsuri de nele verzi pe 3 000 mp, s-au ţene a secretarilor comitete
In fotografie: Interes şi dăruire la o oră de mecanică, în cercul auto-moto al Casei pio propăşirii comunei, creşterii cum şi aplicarea unei agro lor comunale de partid şi a
nierilor din Brad. Foto: PAVEL POPA ameliorare. Tot în perioada reparat drumurile pe 7 km, puterii ei economice şi mai tehnici diferenţiate, sînt mă
11-18 martie a.c. s-a lucrat cu s-au săpat 1 500 ml şanţuri şi bunei gospodăriri a satelor. suri care duc incontestabil la primarilor comunelor cu suc
Demn de consemnat este stăvilirea eroziunii, la reface cese tot mai de seamă pe li
de
nia
acţiunilor
finalizării
că în atenţia Comitetului co rea proprietăţilor fizice şi la ameliorare a terenurilor slab
munal de partid şi a Consi ridicarea fertilităţii solului. productive. Astfel, va fi posi
liului popular Vata de Jos Scopul aplicării măsurilor bil ca şi sarcinile de sporire
Apărarea ţări! - obligaţie de înaltă răspundere stă organizarea în continuare respective este să mărească a producţiei agricole ce revin
a unor acţiuni de amploare
capacitatea
de
infiltraţie
şi
în
cincinal
actualul
judeţului
care
materializarea
vizează
obiectivelor reieşite din che de reţinere a apei din preci să fie îndeplinite exemplar.
pitaţii.
Culturile
terenuri
destinate
marea Conferinţei judeţene a lor în pantă trebuie alese în Dr. ing. E. MANUGHEVICI
secretarilor
comitetelor
de
patriotică a tuturor cetăţenilor (i) partid şi primarilor comune aşa fel ca ele să poată valori experimentale Geoagiu
directorul Staţiunii
lor.
fica cît mai bine condiţiile
In activitatea complexă şi tului nostru pentru dezvolta tatea şi independenţa Româ rile depuse pentru dezvolta potrivit năzuinţelor şi intere
continuă desfăşurată de Par rea potenţialului de apărare niei socialiste. rea relaţiilor de bună veci selor lor legitime, de a-şi or
tidul Comunist Român pen se reflectă şi în îmbunătăţi Elaborarea legii privitoare nătate şi convieţuire paşnică ganiza apărarea independen EXIGENTA $1 RESPONSABILITATEA IN
tru organizarea şi conducerea rea legislaţiei militare, pentru la organizarea apărării naţio cu toate statele, indiferent de ţei sale. In această concepţie,
generală a operei de edifica ca aceasta să corespundă de nale este rodul unei intense orînduirea socială, relaţii în legea consfinţeşte dreptul de
re a noii orînduiri un loc de plin profundelor transformări activităţi desfăşurate de un temeiate în mod ferm pe plin imprescriptibil al statu
mare însemnătate l-a ocupat petrecute în societate în anii larg colectiv de specialişti, principiile dreptului şi mo lui român suveran de a ho ÏILIZA1EA MIJLOACELOR DE TRANSPIRI
şi îl ocupă întărirea continuă socialismului, să exprime fi sub îndrumarea personală a ralei internaţionale, pe res tărî, în numele şi în intere
a capacităţii de apărare a del concepţia partidului nos secretarului general a parti pectarea dreptului suveran al sul întregii naţiuni, asupra
patriei, de salvgardare a cu tru despre apărarea patriei dului, preşedintele Consiliu fiecărui popor de a soluţiona tuturor problemelor care pri
ceririlor revoluţionare ale socialiste. Pe această linie, în lui Apărării Republicii Socia de sine stătător problemele vesc apărarea Republicii So (Urmare din pag. 1) melor de consum, împotriva îmbucurător, că mare parte
poporului. Animat de înalta cadrul acţiunilor întreprinse liste România, comandantul dezvoltării sale, fără nici un cialiste România. cărora nimeni nu a luat la din deficienţele constatate se
răspundere faţă de cauza so pentru traducerea în viaţă a suprem al forţelor noastre amestec din afară, pe renun In virtutea acestui drept vreme măsurile necesare. menţin şi în prezent, şi că
cialismului în România, faţă hotărîrilor Congresului al armate, tovarăşul Nicolae ţarea la folosirea forţei sau din care partidul nostru nu fără a se achita contravaloa Astfel, la I .E.I.L. Deva s-au ele produc serioase neajun
de destinele poporului român, X-lea şi ale Conferinţei Na Ceauşescu. la ameninţarea cu forţa în concepe că ar putea fi ceda rea curselor. La subunităţile înregistrat depăşiri pe întreg suri unităţilor respective şi
partidul nostru s-a călăuzit tă vreo parte, oricît de mică, I .E.I.L. Deva, de exemplu, au anul 1972 de 217 200 litri ben în anul în curs. De aceea, se
în întreaga sa politică pe ......................... — i —— ■ ——awa—n—i ■■■»■■■■■■■■■■■■«■■■■■■■■■BBWBKMwonMni ■ i ———————i————— legea organizării apărării sta fost parcurşi în asemenea si zină, din care 11 780 litri au impune a se lua măsuri ur
principiul potrivit căruia sar bileşte faptul, de o deosebită tuaţii 7 909 km, produtyn- fost identificaţi chiar în timpul gente şi energice, care să
cina consolidării victoriei re Legea privind organizarea apărării însemnătate, că nimănui şi du-se pagube în valoare de controlului, iar la I.G.C.L. curme din rădăcini aceste
voluţiei socialiste impune o sub nici un motiv nu-i este 9 309 lei. In capul listei cu Hunedoara, s-au identificat stări de lucruri care aduc
preocupare constantă, neslă îngăduită acceptarea sau re asemenea abateri s-a situat în timpul controlului depă prejudicii serioase statului.
bită, pentru problemele apă naţionale a Republicii Socialiste România cunoaşterea vreunei acţiuni fostul director al U.E.L. Ha şiri de 3 207 litri benzină. Cu Economia noastră se dezvoltă
rării patriei. a unui stat străin sau a ori ţeg, ing. Baciu Alexandru Do- privire la gospodărirea carbu într-un cadru legal şi nu-i
ru, care, în anul 1972, a uti
Existenţa imperialismului, cărei situaţii care în timp de lizat autoturismul unităţii în ranţilor mai subliniem faptul este permis nimănui să se
a forţelor retrograde, reacţio pace sau de război ar aduce interes personal, efectuînd că, deşi U.M.T.F., din cadrul abată de la acest principiu.
f
are
.E.I.L.
condiţii
Deva
nare şi politica agresivă pro ţionale ale partidului, îndrep Semnificaţia deosebită a soluţionarea problemelor liti vreo atingere suveranităţii, 5 840 km şi producînd unităţii Nimeni nu poate decide după
pentru
movată de acestea, impune tate spre perfecţionarea con adoptării acestei legi de că gioase. independenţei naţionale şi in 0 pagubă de 5 256 lei. La rîn create activităţi, îmbunătăţirea bunul plac de bunurile so
nu
a
luat
acestei
ca o necesitate vitală luarea tinuă a organizării şi condu tre forul suprem al puterii de Fiind constant orientată tegrităţii teritoriale a patriei dul său, şeful serviciului a- măsuri corespunzătoare în a- cietăţii. Conducerile între
tuturor măsurilor în vederea cerii societăţii, spre aşezarea stat este dată, printre altele, spre asigurarea muncii, a e- noastre, sau care ar slăbi în provizionare de la U.E.L. cest sens. Este vorba de repa prinderilor răspund material
mobilizării resurselor umane fermă a întregii vieţi sociale şi de faptul că pentru prima forturilor constructive ale orice fel capacitatea ei de a- Haţeg, loan Biscărean, a par rarea şi punerea in funcţiu de felul cum exploatează şi
şi materiale pentru a putea pe temeiurile unei reglemen dată sînt înmănuncheate în- poporului român, organizarea părare. Potrivit legii, orice curs in interes personal cu ne a pompelor automate din gospodăresc atît mijloacele
respinge orice agresiune im tări juridice cît mai riguroa tr-o concepţie unitară, în- apărării naţionale, aşa cum act de acceptare sau recu mijloacele auto ale unităţii dotare pentru distribuirea fixe cît şi mijloacele mate
perialistă. De aceea, aşa cum se, Marea Adunare Naţională tr-un astfel de document, este consfinţită în lege, are noaştere a oricărei acţiuni 1 735 km, cauzînd o pagubă benzinei, de efectuarea racor riale. Documentele de partid
arăta t o v a r ă ş u l Nicolae a adoptat, la 28 decembrie principiile de bază şi norme un caracter profund paşnic, dăunătoare capacităţii de a- de 2 050 lei. şi de stat, recenta plenară a
Ceauşescu în cuvîntarea la 1972, Legea privind organiza le privitoare la îndeplinirea pune cu claritate în eviden părare a ţării, fiind contrar Legile statului nostru sînt dului electric şi punerea în C.C. al P.C.R., expun cu cla
sesiunea jubiliară a Marii A- rea apărării naţionale a Re orînduirii de stat şi interese severe dar drepte. Nimănui funcţiune în termen a pom ritate sarcinile ce revin uni
dunări Naţionale consacrată publicii Socialiste România. de către fiecare cetăţean a ţă faptul că naţiunea noastră lor supreme ale naţiunii nu-i este îngăduit să prejudi pei de distribuire a benzinei tăţilor economice, oamenilor
celei de-a XXV-a aniversări Subliniind locul pe care îl îndatoririi sale constituţiona socialistă nu este şi nu va noastre socialiste, este de la cieze avutul statului, să se în de la coloana Hunedoara-Te- muncii din toate sectoarele
a proclamării Republicii, „O ocupă forţele armate în socie le fundamentale de a apăra fi niciodată agresivă şi, deci, început nul şi neavenit. frupte din averea obştei. Dar liuc (deşi aceasta a fost achi de activitate, în direcţia rea
sarcină de prim ordin a sta tatea noastră, preocuparea patria ; sînt precizate din preocuparea pentru sporirea Organizarea apărării naţio aceste lucruri nu le-au avut ziţionată şi montată în luna lizării integrale şi de calitate
tului nostru socialist este în punct de vedere juridic dife puterii de apărare a ţării es nale, întreaga activitate des în vedere înşişi unii condu octombrie 1972), de calibrarea a prevederilor de plan pe a-
tărirea capacităţii de apăra pentru întărirea lor continuă, ritele laturi şi aspecte ale te în deplină concordanţă cu făşurată de statul nostru pe cători de unităţi, care au în rezervoarelor de benzină şi cest an, la nivel maximal,
re a patriei, perfecţionarea legea prevede, totodată, obli activităţilor consacrate întă interesele consolidării păcii în tărîm militar este în concor primul rînd obligaţia de a de verificarea recipicnţilor de sarcini ce trebuie îndeplinite
dotării tehnice a armatei, gaţiile de înaltă răspundere ririi potenţialului de apărare lume. danţă cu principiile funda veghea la bunul mers al distribuire de către organele întocmai. Din partea fiecă
crearea tuturor condiţiilor patriotică ce revin tuturor a patriei. O coordonată definitorie a mentale şi normele dreptului treburilor, de a înlătura orice de metrologie, de asigurarea ruia se cere maximă exigen
pentru garantarea vieţii şi cetăţenilor pentru apărarea Legea privitoare la organi politicii Partidului Comunist internaţional. neregulă, orice abuz. unor condiţii corespunzătoare ţă şi responsabilitate în mun
ţării, sarcinile legate de pre
muncii paşnice a poporului, gătirea tineretului, a între zarea apărării naţionale con Român este lupta pentru a- In ceea ce priveşte gospo pentru verificarea gestiunilor că pentru înlăturarea lipsuri
de benzină şi uleiuri în sen
a integrităţii teritoriale a Re gului popor pentru a fi gata sacră faptul că activitatea firmarea consecventă a drep GHEORGHE STANCU dărirea carburanţilor şi lubri- sul că rezervoarele nu sînt lor şi neajunsurilor de otice
publicii Socialiste România". partidului şi statului nostru colonel fianţilor, la cele două unităţi dotate cu aparate de nivel, fel, pentru continua perfec
Preocuparea permanentă a ca, în caz de nevoie, să salv pe tărîm militar este în de tului deplin al tuturor naţiu controlate s-au înregistrat joje etc. ţionare şi. îmbunătăţire a ac
tivităţii productive, a sporirii
conducerii partidului şi sta gardeze libertatea, suverani plină concordanţă cu efortu nilor de a-şi orîndui viaţa (Va urma) importante depăşiri ale nor De subliniat faptul, deloc eficienţei economice.