Page 1 - Drumul_socialismului_1973_04

Un deziderat de primă
Proletar! din toate firile, unlfl-vâ!

importanţă şi actualitate în

unităţile economice

BENEFICII MAXIME

CU CHELTUIELI MINIME!

In acest an hotărîtor al în­ din acest punct de vedere cu demarat cel de al treilea an
ANUL XXV Nr. 5 668 DUMINICĂ 1 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI deplinirii cincinalului înain­ rezultate deosebite. Bilanţul al cincinalului scoate în evi­
te de termen, folosirea facto­ pe ansamblul judeţului con­ denţă o situaţie mai puţin
rilor intensivi de creştere a semnează un volum de a- satisfăcătoare, volumul ne-
planifi­
eficienţei econom’ce capătă proape 170 milioane lei bene­ realizării beneficiilor ansamblul
atingînd
pe
cate
ficii realizate peste prevede­
un rol primordial. In acest
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI realizarea ritmică, rile planurilor anuale. Con­ judeţului aproape de milioane
9
context,
lei.
la
Mai
acest
jumătate
mult
tribuţii
însemnate
lună de lună, a unor benefi­
economice
pla­
din
unităţile
mare şi important succes al
cii cît mai mari este o sar­
nificate cu beneficii au în­
cină de mare importanţă pen­
tru fiecare întreprindere, economiei hunedorene au cheiat prima lună din acest
adus în primul rînd colecti­
fiecare
pentru fiecare cetăţean al pen­ vele de la C.S. Hunedoara, an cu nerealizări însemnate,
salariat,
NICOLAE CEAUŞESCU triei noastre. de muncă din zina chimică de Orăştie, între­ chiar pierderi : Regionala de
Călan,
„Victoria"
U-
Uzina
iar 4 din acestea au realizat
pa­
tru
de
întreprinderea
ferate
căi
prinderea
prefabricate
Colectivele
Deva,
transporturi
auto
înţe­
au
Hunedoara
judeţul
construcţii
montaje
şi
meta­
les şi au abordat cu toată din beton Bîrcea, Trustul de I.G.C.L. Haţeg şi I.G.C.L. O-
răspunderea acest imperativ lurgice Hunedoara, I.A.S. răştie. Nu şi-au realizat be­
major al economiei naţiona­ „Avicola“ Mintia şi alte uni­ neficiile' planificate un nu­
tăţi economice Privite în an­
LA ADUNAREA FESTIVĂ CONSACRATA A DE ANI DE LA le şi acţionează eu perseve­ a ne, dovedind responsabilita­ măr de 31 unităţi, ceea ce a
bu­
rezultatele
sînt
samblu.
reducerii
renţă
în
direcţia
aportul
diminuat
substanţial
de
cheltuielilor
producţie,
consumurilor de materii pri­ tea cu care colectivele de judeţului nostru la formarea
me şi materiale, ridicării ca­ muncă hunedorene răspund ZEVEDEI ŞTEF
PARTIDULUI POLITIC AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA lităţii producţiei fabricate şi X-lea al partidului şi ale directorul Direcţiei
dezideratelor
Congresului
al
gospodăririi judicioase a tu­
materiale
resurselor
turor
băneşti Aşa se explică fap­ şi Conferinţei Naţionale. judeţene de statistică
tul că primii doi ani ai cin­ Cu toate acestea, o succin­
Stimaţi tovarăşi, sociale — orînduirea socia­ materii prime, de forţă de cretizat în forme originale America — e vorba de teo­ cinalului au fost încheiaţi tă analiză a modului cum s-a (Continuare în pag. a 4-a)
listă. (Aplauze puternice, pre­ muncă ieftină şi de piaţă de cum a fost, de pildă, falan­ ria prietenului meu, răposa­
Sărbătorim astăzi Implini- lungite). desfacere a produselor lor, sterul de la Scăieni-Prahova, tul Karl Marx“. Dealtfel, du­
»a a 80 de ani de la făuri- Ingăduiţi-mi să adresez, cu accentuează contradicţiile de creat în 1835 din iniţiativa pă cum se cunoaşte, Marx şi
a partidului politic al cla- acest prilej, clasei muncitoa­ clasă din sînul societăţii ro­ lui Teodor Diamant. Engels au acordat o atenţie
.i noastre muncitoare — re, ţărănimii, intelectualităţii, mâneşti de atunci, impulsio­ Revoluţia burghezo-demo- deosebită studierii istoriei
artidul Social-Democrat al tuturor oamenilor muncii, nează mişcarea muncitoreas­ cratică de la 1848, contactele României, dezvoltării ei eco­ Şedinţa biroului Comitetului
luncitorilor din România — fără deosebire de naţionali­ că. In contextul dezvoltării stabilite cu mişcarea revolu­ nomico-sociale, evoluţiei miş­ Fonta peste 1 1
rare a constituit un moment tate, întregului popor, pre­ generale economico-sociale a ţionară din Occident au în­ cării muncitoreşti revoluţio­
<e cea mai mare lnsemnăta- cum şi vechilor militanţi co­ ţării, al schimbărilor care au lesnit de timpuriu cunoaşte­ nare din ţara noastră, înte- plan
_ pentru dezvoltarea mişcă­ munişti, socialişti, revoluţio­ loc în raportul de forţe po­ rea programului internaţiona­ meindu-şi unele concluzii şi judeţean de partid
rii revoluţionare din ţara nari şi democraţi, cele mai litice, lupta proletariatului lei întemeiate de Marx şi teze teoretice şi pe cunoaşte­
noastră, pentru evoluţia na­ calde felicitări, precum şi are drept scop principal eli­ Engels care a avut o puter­ rea realităţii societăţii româ­ CALAN. Acţionimt cu ho-
transpunerea
ţiunii noastre, pentru afir­ urarea de a ţine mereu sus berarea sa şi a maselor mun­ nică influenţă asupra dezvol­ neşti din perioada respecti­ tărîre fapte pentru prevederilor re­ La Deva a avut loc ieri şi îmbunătăţirea cooperării
în
a
marea independentă a Ro­ steagul socialismului şi co­ citoare de exploatare şi asu­ tării luptei revoluţionare din vă. Clasicii marxismului au centei Plenare a C.C al şedinţa biroului Comitetului şi colaborării între unităţi.
mâniei. Aniversarea acestui munismului în România. (A- prire, căpătînd, totodată, şi România. In 1869, la Timi­ privit întotdeauna cu simpa­ P.C.R., furnaliştii de la Uzi­ judeţean de partid. In cadrul De asemenea, a fost analizat
na
„Victoria“
Călan
eveniment memorabil este un plauze puternice, prelungite). un caracter naţional, patrio­ şoara, ia fiinţă o secţie a tie lupta eroică desfăşurată semnat un strălucit au con­ : şedinţei au fost examinate modul cum se realizează şi
succes
prilej de evocare a bogatei Aniversînd in mod sărbăto­ tic, prin aceea că ţintea la Internaţionalei muncitoreşti, de poporul român pentru eli­ elaborarea a 1 10(1 tone de măsurile întreprinse de uni­ se livrează produsele desti­
istorii a mişcării noastre resc înfiinţarea partidului po­ apărarea independenţei şi su­ care înscrie între preocupări­ berarea naţională şi socială, fontă pentru turnătorii, pro­ tăţile economice pentru uti­ nate exportului.
sarcinile
plan,
muncitoreşti, a tradiţiilor re­ litic de luptă al clasei mun­ veranităţii ţării, la salvgarda­ le sale de bază răspîndirea pentru unirea într-un singur dusă peste primului de trimestru lizarea completă a capacită­ In programele dezbătute
aferente
voluţionare, democratice ale citoare din România, aducem rea dreptului sacru al po­ ideilor marxiste. Cercurile stat naţional, pentru scutura­ al anului. ţilor de producţie, generali­ au fost adoptate măsuri co­
poporului român, ale for­ un fierbinte omagiu tuturor porului român de a se dez­ socialiste constituite apoi la rea jugului asupririi şi do­ Se cuvine făcută preciza­ zarea schimbului II şi extin­ respunzătoare, menite să du­
ţelor progresiste, patrioti­ acelora care, neprecupeţind volta de sine stătător. Sînt Bucureşti, Iaşi şi în alte ora­ minaţiei străine. rea că sporul de producţie derea schimbului III, aplica­ că la îmbunătăţirea în con­
înregistrat
s-a
ce, ale comuniştilor — de nimic, nici chiar viaţa, s-au cunoscute puternicele acţiuni şe, la începutul deceniului al Ca pe întreg teritoriul ţă­ seama utilizării la obţinut pe rea programelor de asimilare tinuare a activităţii în aces­
parametrii
care sînt legate indisolubil ridicat împotriva exploatării revoluţionare organizate de VlII-lea al veacului trecut, rii, ia amploare şi mişcarea superiori a agregatelor. Prin a pieselor de schimb, precum te domenii.
toate marile transformări pe­ şi asupririi, pentru libertate proletariat în ultimele două au desfăşurat o largă activi­ muncitorească din Transilva­ folosirea unei tehnologii op­
trecute în societatea româ­ şi dreptate socială, pentru decenii ale secolului trecut: tate propagandistică, editînd nia. O expresie elocventă a time de a dozare, încărcare şi
muncitorii,
topire
şarjelor,
nească modernă, toate victo­ progresul naţiunii noastre, greve şi demonstraţii care a- o seamă de publicaţii ca : spiritului politic revoluţionar tehnicienii şi inginerii de la
riile obţinute pe calea revo­ pregătind ziua luminoasă de veau drept scop cucerirea u- „Socialismul", „Contempora­ al proletariatului din această furnalul nr. 1 au realizat tn
ultimul
luţiei proletare şi a edifică­ astăzi a patriei socialiste, in­ nor drepturi economice, satis­ nul", „Dacia viitoare", „E- provincie este făurirea în nic, pe timp. în medie zil­ în pagina a IV — a
metru
cub
fiecare
rii cu succes a noii orînduiri dependente şi înfloritoare. facerea revendicării zilei de manciparea", „Revista so­ 1890 a organizaţiilor Parti­ volum util de product o. citc
muncă de 8 ore, cucerirea cială", „Drepturile omului" şi 40 kg de fontă peste Indi­
A dului Social-Democrat din cele planificat. Aplicarea u-
începuturile organizării clasei dreptului de organizare. Im­ altele, prin intermediul căro­ Transilvania. In această epo­ nor măsuri iniţiale în eco­ Breviar international
sco­
este
ştiinţific
ra
socialismul
portante campanii politice au
sporirii
eficienţei
pul
că
intensifică
legăturile
se
a
producţiei
a
fost iniţiate de clasa munci­ larg răspindit în rîndul pro­ dintre socialiştii români de nomice furnaliştilor de la per­
Că­
muncitoare, ale răspîndirii toare, de militanţii socialişti letariatului, al maselor mun­ pe ambele versante ale Car- lan să se încadreze în con­ S p o r t
mis
unor
precum
şi
al
pentru obţinerea dreptului de citoare, de intelectuali pro­ paţilor, se creează legături sumul specific stabilit, care
cercuri
este mai mic cu 18 kg de
marxismului in România, crearea vot universal şi a altor li­ gresişti. tot mai strînse între proleta­ cocs pe tona de fontă faţă Buletin rutier
indispen­
democratice
bertăţi
de cel realizat anul trecut.
riatul din Muntenia, Moldo­
sabile desfăşurării luptei de Ideile de bază ale înteme­ va şi Transilvania. Mişcarea
partidului politic revoluţionar al clasă împotriva burgheziei şi ietorilor socialismului ştiinţi­ muncitorească ce se dezvoltă
moşierimii.
fic, Marx şi Engels, au pă­
concomitent în toate provin­
Muncitorimea a găsit de truns în România în mod ne­ ciile româneşti îşi propune
proletariatului cu opt decenii in urmă lă început un aliat puternic mijlocit, ~prin- "publicarea in ca unul din ţelurile impor­
unităţii CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
limba română a unor lucrări
în ţărănime — clasa care a
tante ale programului ei re­
dus secole de-a rîndul lupta ca „Dezvoltarea socialismului voluţionar realizarea
Dragi tovarăşi, dere de sub 10 la sută. Ur­ pentru păstrarea fiinţei noastre de la utopie la ştiinţă", „O- naţionale a poporului nostru.
mările penetraţiei capitalului naţionale, pentru neatîrnarea riginea familiei, a proprietă­ Socialiştii scriau în revista
Istoria mişcării muncito­ străin, ale exploatării bogăţi­ ţării — şi care, în noile con­ ţii private şi a statului", cu un nume deosebit de sem­
reşti din România este strîns ilor ţării de către trusturile diţii, se afirmă viguros, ală­ „Manifestul Comunist“, „Capi­ nificativ — „Dacia viitoare“ :
legată de dezvoltarea genera­ occidentale au fost amplifi­ turi de muncitorime, ca o talul" şi altele, la puţin timp Activitate intensă la pregătirea
lă economico-socială a socie­ cate de faptul că in acea pe­ importantă forţă revoluţio­ . după apariţia lor. In felul „Nu vom avea o zi, un ceas
tăţii noastre, de progresul rioadă, pînă la cucerirea in­ nară. Sînt ilustrative în acest acesta, militanţii socialişti, de odihnă pe cît timp un
forţelor de producţie şi de dependenţei de stat în 1877, sens marile răscoale ţărăneşti partea înaintată a proletaria­ frate de-al nostru va geme terenului şi semănat
schimbările petrecute în re­ Ţările Româneşti plăteau în­ de la 1888. care au provocat tului român, au putut veni în lanţurile sclaviei şi vom
laţiile de producţie ale ţării. că bir — în bani şi în pro­ panică în rândurile stăpînito- în contact direct cu gîndirea lupta necurmat, aşteptînd cu
Se cunoaşte că, în compa­ duse naturale — Imperiului rilor vremii, şi intervenţia cea mai avansată a epocii cu nerăbdare şi credinţă în vi­
raţie cu alte ţări din cen­ Otoman. sîngeroasă a forţelor repre­ teoria socialismului ştiinţific. itor fericita zi cînd, mînă-n ILIA. Ţăranii cooperatori cu orzoaica a fost însăminţa- torii Traian Marcu, Viorel
trul si apusul Europei, dez­ Ca rezultat al schimbărilor sive. Aceste răscoale au con­ mînă, vom putea striga liberi şi mecanizatorii din cele pa­ tă De asemenea, s-a trecut Todea, Maxim Bădău, Petri-
voltarea economică a ţărilor ce au avut loc în dezvoltarea stituit. totodată, o pildă vie In cadrul procesului de u- şi împreună : „Trăiască Ro­ tru cooperative agricole ale şi ia plantarea cartofilor. Din şor Zoie, Emilian Capelini,
române a fost mult timp frî- 'oducţie, in re- de colaborare strînsă şi fra­ nire a mişcării muncitoreşti mânia". (Aplauze puternice). comunei lila, ne spunea to­ cele 80 ha planificate s-au toan Rusu, Tiberiu Dorea şi
n O I 3 rt rx ~ ~--- - cu socialismul ştiinţific s-a Primii paşi importanţi în varăşul Teodor Vasiu, secre­ plantat 20 In grădinile de alţii.
ucţie — şi care ternitate între ţărănime şi pus la ordinea zilei, cu tot legume s-au semănat şi plan­
că la sfirşitul mişcarea muncitorească ce mai multă acuitate, proble­ direcţia organizării politice a tarul comitetului comunal tat 17 hectare — rădăcinoa- CRISTUR. In cooperativa
CIX-lea Româ- s-a ridicat în apărarea răscu­ ma făuririi partidului politic proletariatului au fost înfiin­ de partid, primarul comunei, se, Atazăre şi ceapă. noastră — ne spunea tova­
prima fază a laţilor, a victimelor opresiu­ al clasei muncitoare. încă ţarea în 1887 la Bucureşti, muncesc cu hărnicie la exe­ răşul Arpad Furca, secreta­
litaliste — se nii burghezo-moşiereşti. din anii 1885-1886, în presa Iaşi şi în alte oraşe din ţară DOBRA. In cooperativele rul organizaţiei de partid din
ări importante In această perioadă, în Ţă­ socialistă a vremii a început a cercurilor muncitoreşti, cutarea lucrărilor de pregăti­ din comuna noastră — ne-a
; clasă, în ra- rile Româneşti se afirma o să se vorbească tot mai frec­ transformate apoi în cluburi re a terenului şi la însămîn- informat tovarăşul Adrian C.A.P. Cristur — se însă-
sociale şi po- puternică pleiadă de intelec­ vent despre necesitatea creă­ muncitoreşti, cu un număr ţatea culturilor din prima e- Costa, secretarul comitetului mînţează azi (31 martie) 20
ăjţii româneşti, tuali progresişti animaţi de rii unui „partid muncitoresc", însemnat de membri. Aces­ pocă. Pînă la 31 martie, s-au comunal de partid, primarul ha cu sfeclă de zahăr de că­
■e continua să ideile înaintate ale timpului a unui „partid socialist", a tea şi-au propus ca princi­
economică şi şi care îşi consacră cu abne­ „partidului marxist al mun­ pal obiectiv pregătirea Con­ însămînţat 20 ha sfeclă de comunei — s-au însămînţat tre mecanizatorul Gheorghe
că, era clasa gaţie energia slujirii intere­ citorimii“. Un moment deo­ gresului socialist ce avea să zahăr din cele 75 planificate aproape 40 hectare cu orz, Doru. Ion Herban pregăteşte
mară care se selor poporului, dezvoltării sebit de important în evolu­ statueze înfiinţarea partidului (10 ha la C.A.P. Ilia şi 10 la trifoi, sfeclă furajeră, mazăre 20 ha pentru semănat, ia®
' împotrivea oricăror reforme culturii militante, înfăptuirii ţia politică spre realizarea a- politic muncitoresc^ Evoluţia C.A.P. Bîrznic). întreaga su­ şi rădăcinoase. La executa­ Ion Pătrulescu şi alţi meca­
yiuuus grele suferinţe
maselor largi muncitoare, a cu caracter progresist, demo­ idealurilor de progres social, cestui ţel al clasei noastre prafaţă de 16 hectare cu ovăz rea lucrărilor îşi aduc o con­ nizatori fac cinci hectare de
cratic. Clasa cea mai nume­
împiedicat dezvoltarea forţe­ roasă a societăţii era ţărăni­ libertate şi neatirnare a pa­ muncitoare l-a reprezentat (Continuare in pag. a 2-a) şi borceag, precum şi 10 ha tribuţie însemnată mecaniza- arătură.
lor de producţie, mersul îna­ mea, crîncen exploatată de triei, cuceririi unor largi, publicarea, de către C. Do-
inte pe calea progresului so­ moşieri şi arendaşi, profund drepturi şi libertăţi democra­ brogeanu-Gherea, în anul
cial şi economic. Abia către interesată în lichidarea pro­ tice pentru masele munci­ 1886, a lucrării „Ce vor so­
sfirşitul secolului al XVIII-lea prietăţii feudale, în realizarea toare. cialiştii români ?", în care era
şi începutul secolului al XIX- reformei agrare şi a altor O caracteristi esenţială a susţinută şi argumentată te­ O datorie patriotică a fiecărui cetăţean:
lea încep să apară, odată cu schimbări cu caracter demo­ mişcării muncitoreşti din ţara meinic necesitatea organizării
dezvoltarea activităţii manu­ noastră o constituie faptul că, partidului politic al proleta­
facturiere şi a industriei, re­ cratic, care reprezenta o pu­ a încă din stadiul de început riatului. Totodată, se subli­
progresistă
forţă
ternică
laţii de producţie de tip ca­ al existenţei lui, proletaria­ nia, ca obiectiv politic funda­
pitalist. Acest proces devine ţării. Paralel cu dezvoltarea tul şi-a pus problema orga­ mental al acestui partid, lup­
tot
mai
creştea
industriei
mai evident către mijlocul nizării ca clasă, înţelegînd că ta revoluţionară pentru cuce­ PLANTAREA CIT MAI MÜII0R POM
mult rolul social şi politic al aceasta este o condiţie hotă- rirea puterii în stat şi instau­
şi în a doua jumătate a se­ burgheziei, care acţiona pen­ ritoare pentru desfăşurarea rarea dictaturii proletariatu­
colului al XlX-lea determi- tru desfăşurarea largă a acti­ cu succes a luptei politice lui. „Poporul, proletariatul —
nînd şi, totodată, dezvoltîn- vităţilor economice, comer­ împotriva claselor exploata­
du-se, sub impulsul unor ciale Şi implicit, pentru une­ toare, pentru realizarea ţelu­ scria Constantin Dobrogeanu- In ansamblul măsurilor lu­ prevăzut să planteze în acest interlocutorul terminăm plan­ au fost în fruntea acţiunilor.
mari mişcări sociale, cum au le reforme democratice ce Gherea — ajungînd la pute­ ate de conducerea partidului an o suprafaţă de 10 ha cu
tarea
întreaga
pe
fost revoluţia din 1821, revo­ corespundeau cerinţelor obiec­ rilor sale revoluţionare, pen­ re, după revoluţia socială şi statului nostru pentru in­ pomi. Tovarăşul Aurel Ţibea, suprafaţă. pomilor asemenea, pe Anul acesta noi avem de
De
luţia burghezo - democratică tive ale dezvoltării societăţii tru eliberarea socială a tu­ proletară, va întrebuinţa dicr tensificarea şi modernizarea plantat o suprafaţă de 9 ha
de la 1848-1849, Unirea Prin­ noastre. Specificul desfăşură­ turor celor ce muncesc. Chiar tatura de clasă ca mijloc agriculturii, o atenţie deose­ secretarul comitetului comu­ cele 16 hectare de livadă tî- cu pomi fructiferi — ne spu­
cipatelor Române în 1859, rii revoluţiei burghezo-demo- în prima jumătate a veacu­ pentru a-şi întări domnia, bită se acordă întreţinerii şi nal de partid, primarul co­ nără. plantată în anii trecuţi, nea tovarăşul Aurel Pera,
proclamarea independenţei cratice făcea totodată ca bur­ lui trecut au apărut şi s-au pentru a organiza formele dezvoltării patrimoniului po­ munei, ne relata că această s-au făcut lucrările de tăieri preşedintele C.A.P. Geoagiu.
de stat a României în 1877. ghezia — ale cărei interese dezvoltat forme de organiza­ de viaţă ale societăţii socia­ micol, asigurării condiţiilor acţiune s-a început în ziua şi de stropiri împotriva boli- Activitatea de plantare s-a
Iau avînt în această perioa­ de clasă o determinau să in­ re muncitorească, cum sînt liste". După cum se vede, necesare creşterii continue a început în ultima decadă a
dă îndeosebi industria ex­ tensifice exploatarea maselor asociaţiile profesionale de în­ socialiştii români şi-au pus producţiei de fructe. In ve­ lunîi martie. Din cei 4 500
tractivă, industria metalurgi­ — să pactizeze în bună mă­ trajutorare — organizaţii încă de la început, în mod derea înfăptuirii sarcinilor • In plantaţii şi la pomii răzleţi - lucrările meri s-au plantat pînă acum
că şi industria prelucrătoare. sură pe plan politic cu mo- ce-şi propuneau la început just, drept cerinţă obiectivă puse de partid în acest dome­ agrotehnice care hotărăsc soarta producţiei peste 2000 bucăţi. In ziua
O trăsătură caracteristică şierimea. Societatea româ­ revendicări cu caracter eco­ a trecerii la făurirea orîndu- niu este necesar să se acorde să fie făcute la timp şi de calitate ! de 31 martie, alături de cei
socialiste,
irii
in­
problema
a dezvoltării economiei Ţă­ nească cuprindea, de aseme­ nomic şi pe care, ulterior, se staurării puterii clasei mun­ o atenţie deosebită execută­ • In toate unităţile agricole socialiste - acţiuni 20 cooperatori care fac par­
principiilor
baza
te clin echipa specializată în
dezvoltă
rilor Româneşti în cea de-a nea, categorii de mijloc — politice de clasă. Aceste or­ citoare, a exercitării dictatu­ rii la timp şi de calitate a pomicultură, dintre care a-
doua parte a secolului trecut mici meseriaşi şi negustori ganizaţii se consolidează şi rii ' proletariatului ca formă lucrărilor de întreţinere şi concrete pentru realizarea integrală a planu­
este pătrunderea rapidă a ca­ —, precum şi pătura intelec­ de dominaţie împotriva cla­ fertilizare a terenului din li­ lui de plantări la pomi. mintim pe Ioan Gîrjob. şeful
pitalului străin, care acapa­ tuală, interesată în dezvolta­ se înmulţesc, jucînd un rol selor exploatatoare, a tutu­ vezi, tăierilor, combaterii echipei. Sabin Mermezan.
important
în
lupta
mai
tot
rează ramuri principale ale rea democratică a ţării. ror forţelor ostile societăţii bolilor şi dăunătorilor. In a- Ana Oancea, Ana Crişan,
industriei naţionale. Penetra­ Unul din procesele sociale maselor muncitoare. Un mo­ eliberate de exploatare ca o celaşi timp, trebuie depuse de'28 martie sub conducerea lor şi dăunătorilor, s-a săpat Eleonora Muntean, Valeria
deosebit
ment
important
de
ţia capitalului străin — în­ cele mai importante care condiţie a făuririi socialis­ eforturi pentru ca atît in uni­ organelor comunale de partid în jurul pomilor şi s-au vă­ Borza şi Maria Crecheş. au
deosebi german, francez, bel­ marchează evoluţia societăţii in dezvoltarea procesului de tăţile agricole socialiste cît şi şi de stat. Lucrările de pi­ ruit. La executarea lucrări­
gian, englez — este facilitată româneşti în această perioadă organizare a proletariatului mului. (Aplauze puternice, în gospodăriile populaţiei să chetare şi plantare pe teren lor s-au evidenţiat coopera­ participat la muncă şi 400
de împrumuturile înrobitoare este dezvoltarea şi intrarea este înfiinţarea, în 1872, deci prelungite). Această'concepţie se asigure realizarea preve­ s-au făcut sub îndrumarea torii din brigăzile Tuştea, elevi — tineri utecişti şi pio­
pe care le contractează Ro­ fermă in arena vieţii politi­ cu mai bine de 100 de ani în privitoare la modul de rea­ derilor de plan la plantări tovarăşului Teodor Bădescu, Fărcădin şi Livezile, în frun­ nieri de la Liceul agricol şi
mânia în străinătate, de creş­ ce a tinerei clase a proleta­ urmă, a Asociaţiei generale lizare a transformării revolu­ de pomi şi completarea go­ inginerul şef al cooperativei. te cu comuniştii care, împre­ şcoala generală de 10 ani.
terea datoriei statului faţă riatului industrial — forţa a tuturor lucrătorilor din Ro­ ţionare a societăţii şi-a pus Au fost mobilizaţi şi au par­ ună cu Gheorghe Dragotă,
de marile bănci din Apus, de cea mai înaintată a ţării. mânia care-şi propunea, pen­ cu putere amprenta încă de lurilor. ticipat la muncă, în unele zi­ Opriţa Petru şi Avram Du­ Azi — duminică — ne spti-
concesionarea resurselor na­ Proletariatul devine tot mai tru prima dată în istoria la început asupra întregii Cooperativa agricolă de le, pînă la 300 de cooperatori ma, secretarii organizaţiilor
turale ale ţării trusturilor im­ mult purtătorul idealurilor noastră, unirea muncitorilor lupte revoluţionare a prole­ producţie din Unirea are Azi — duminică — ne spunea de bază din aceste brigăzi. (Continuare in pag. a 4-a)
perialiste. La sfirşitul ultimu­ celor mai revoluţionare ale din întreaga ţară. Acest eve­ tariatului din România şi a
lui deceniu al secolului tre­ maselor populare, exponentul niment marchează începutul partidului său politic. Lucra­
cut, din cele aproape 625 de aspiraţiilor vitale ale între­ organizării de clasă pe scară rea la care m-am referit poa­
întreprinderi ale marii indus­ gului popor muncitor spre naţională a proletariatului te fi considerată pe drept cu- C E T Ă Ţ E N I I TINERI Şl TINERE, UTECIŞTI Şl PIONIERI!
trii care îşi desfăşurau acti­ român. vînt primul program al miş­
vitatea în Muntenia şi Mol­ dezvoltarea patriei pe calea Odată cu dezvoltarea şi in­ cării revoluţionare, marxiste 5 ă plantăm ţi să creştem cît mai mulţi
dova, mai mult de jumătate progresului, spre făurirea u- tensificarea organizării clasei din ţara noastră. Luînd cu­ Plantaţi şi îngrijiţi fiecare cel puţin un
erau exploatate de capitaliş­ nităţii naţionale, cucerirea muncitoare au apărut şi au noştinţă de conţinutul său, pomi în livezi şi pe iîngă case, pe alinia­ pom! Vor creşte odată cu voi spre bucu­
independenţei de stat, spre o
tii străini. O situaţie asemă­ început să se propage tot Friedrich Engels scria socia­
nătoare exista şi în Transil­ viaţă liberă şi demnă. (A- mai larg in ţara noastră i- liştilor români : „Cu mare mentele drumurilor şi şoselelor, oriunde ria voastră, spre folosul întregii ţări! Este
plauze puternice, prelungite).
vania, unde capitalul străin Exploatarea nemiloasă a deile socialiste. Dealtfel, în­ plăcere am văzut că socialiş­ pot creşte şi rodi, sâ-i îngrijim cît mai
era precumpănitor în indus­ muncitorilor de către capita­ că socialismul utopic pătrun­ tii din România primesc în în internsul fiecăruia şi al tuturor sâ să­
tria construcţiilor de maşini, liştii autohtoni, agravată de sese în Ţările Române, cîşti- programul lor principiile de bine şi sâ facem din fiecare sat, comună diţi şi sâ îngrijiţi un număr cît mai mare
chimică, textilă, de celuloză jaful trusturilor străine care gînd adepţi în rîndul unor căpetenie ale teoriei care a
şi hîrtie, capitalul autohton intelectuali preocupaţi de gă­ izbutit a aduna într-un mă­ şi oraş o adevărată grădină! de pomii
investit in societăţile indus­ acţionau pentru transforma­ sirea unor căi noi de dezvoltare nunchi de luptători mai pe
triale pe acţiuni avînd o pon- rea României într-o sursă de a societăţii, şi care s-a con­ toţi socialiştii din Europa şi