Page 1 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 1
Un deziderat de primă
Proletar! din toate firile, unlfl-vâ!
importanţă şi actualitate în
unităţile economice
BENEFICII MAXIME
CU CHELTUIELI MINIME!
In acest an hotărîtor al în din acest punct de vedere cu demarat cel de al treilea an
ANUL XXV Nr. 5 668 DUMINICĂ 1 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI deplinirii cincinalului înain rezultate deosebite. Bilanţul al cincinalului scoate în evi
te de termen, folosirea facto pe ansamblul judeţului con denţă o situaţie mai puţin
rilor intensivi de creştere a semnează un volum de a- satisfăcătoare, volumul ne-
planifi
eficienţei econom’ce capătă proape 170 milioane lei bene realizării beneficiilor ansamblul
atingînd
pe
cate
ficii realizate peste prevede
un rol primordial. In acest
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI realizarea ritmică, rile planurilor anuale. Con judeţului aproape de milioane
9
context,
lei.
la
Mai
acest
jumătate
mult
tribuţii
însemnate
lună de lună, a unor benefi
economice
pla
din
unităţile
mare şi important succes al
cii cît mai mari este o sar
nificate cu beneficii au în
cină de mare importanţă pen
tru fiecare întreprindere, economiei hunedorene au cheiat prima lună din acest
adus în primul rînd colecti
fiecare
pentru fiecare cetăţean al pen vele de la C.S. Hunedoara, an cu nerealizări însemnate,
salariat,
NICOLAE CEAUŞESCU triei noastre. de muncă din zina chimică de Orăştie, între chiar pierderi : Regionala de
Călan,
„Victoria"
U-
Uzina
iar 4 din acestea au realizat
pa
tru
de
întreprinderea
ferate
căi
prinderea
prefabricate
Colectivele
Deva,
transporturi
auto
înţe
au
Hunedoara
judeţul
construcţii
montaje
şi
meta
les şi au abordat cu toată din beton Bîrcea, Trustul de I.G.C.L. Haţeg şi I.G.C.L. O-
răspunderea acest imperativ lurgice Hunedoara, I.A.S. răştie. Nu şi-au realizat be
major al economiei naţiona „Avicola“ Mintia şi alte uni neficiile' planificate un nu
tăţi economice Privite în an
LA ADUNAREA FESTIVĂ CONSACRATA A DE ANI DE LA le şi acţionează eu perseve a ne, dovedind responsabilita măr de 31 unităţi, ceea ce a
bu
rezultatele
sînt
samblu.
reducerii
renţă
în
direcţia
aportul
diminuat
substanţial
de
cheltuielilor
producţie,
consumurilor de materii pri tea cu care colectivele de judeţului nostru la formarea
me şi materiale, ridicării ca muncă hunedorene răspund ZEVEDEI ŞTEF
PARTIDULUI POLITIC AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA lităţii producţiei fabricate şi X-lea al partidului şi ale directorul Direcţiei
dezideratelor
Congresului
al
gospodăririi judicioase a tu
materiale
resurselor
turor
băneşti Aşa se explică fap şi Conferinţei Naţionale. judeţene de statistică
tul că primii doi ani ai cin Cu toate acestea, o succin
Stimaţi tovarăşi, sociale — orînduirea socia materii prime, de forţă de cretizat în forme originale America — e vorba de teo cinalului au fost încheiaţi tă analiză a modului cum s-a (Continuare în pag. a 4-a)
listă. (Aplauze puternice, pre muncă ieftină şi de piaţă de cum a fost, de pildă, falan ria prietenului meu, răposa
Sărbătorim astăzi Implini- lungite). desfacere a produselor lor, sterul de la Scăieni-Prahova, tul Karl Marx“. Dealtfel, du
»a a 80 de ani de la făuri- Ingăduiţi-mi să adresez, cu accentuează contradicţiile de creat în 1835 din iniţiativa pă cum se cunoaşte, Marx şi
a partidului politic al cla- acest prilej, clasei muncitoa clasă din sînul societăţii ro lui Teodor Diamant. Engels au acordat o atenţie
.i noastre muncitoare — re, ţărănimii, intelectualităţii, mâneşti de atunci, impulsio Revoluţia burghezo-demo- deosebită studierii istoriei
artidul Social-Democrat al tuturor oamenilor muncii, nează mişcarea muncitoreas cratică de la 1848, contactele României, dezvoltării ei eco Şedinţa biroului Comitetului
luncitorilor din România — fără deosebire de naţionali că. In contextul dezvoltării stabilite cu mişcarea revolu nomico-sociale, evoluţiei miş Fonta peste 1 1
rare a constituit un moment tate, întregului popor, pre generale economico-sociale a ţionară din Occident au în cării muncitoreşti revoluţio
<e cea mai mare lnsemnăta- cum şi vechilor militanţi co ţării, al schimbărilor care au lesnit de timpuriu cunoaşte nare din ţara noastră, înte- plan
_ pentru dezvoltarea mişcă munişti, socialişti, revoluţio loc în raportul de forţe po rea programului internaţiona meindu-şi unele concluzii şi judeţean de partid
rii revoluţionare din ţara nari şi democraţi, cele mai litice, lupta proletariatului lei întemeiate de Marx şi teze teoretice şi pe cunoaşte
noastră, pentru evoluţia na calde felicitări, precum şi are drept scop principal eli Engels care a avut o puter rea realităţii societăţii româ CALAN. Acţionimt cu ho-
transpunerea
ţiunii noastre, pentru afir urarea de a ţine mereu sus berarea sa şi a maselor mun nică influenţă asupra dezvol neşti din perioada respecti tărîre fapte pentru prevederilor re La Deva a avut loc ieri şi îmbunătăţirea cooperării
în
a
marea independentă a Ro steagul socialismului şi co citoare de exploatare şi asu tării luptei revoluţionare din vă. Clasicii marxismului au centei Plenare a C.C al şedinţa biroului Comitetului şi colaborării între unităţi.
mâniei. Aniversarea acestui munismului în România. (A- prire, căpătînd, totodată, şi România. In 1869, la Timi privit întotdeauna cu simpa P.C.R., furnaliştii de la Uzi judeţean de partid. In cadrul De asemenea, a fost analizat
na
„Victoria“
Călan
eveniment memorabil este un plauze puternice, prelungite). un caracter naţional, patrio şoara, ia fiinţă o secţie a tie lupta eroică desfăşurată semnat un strălucit au con : şedinţei au fost examinate modul cum se realizează şi
succes
prilej de evocare a bogatei Aniversînd in mod sărbăto tic, prin aceea că ţintea la Internaţionalei muncitoreşti, de poporul român pentru eli elaborarea a 1 10(1 tone de măsurile întreprinse de uni se livrează produsele desti
istorii a mişcării noastre resc înfiinţarea partidului po apărarea independenţei şi su care înscrie între preocupări berarea naţională şi socială, fontă pentru turnătorii, pro tăţile economice pentru uti nate exportului.
sarcinile
plan,
muncitoreşti, a tradiţiilor re litic de luptă al clasei mun veranităţii ţării, la salvgarda le sale de bază răspîndirea pentru unirea într-un singur dusă peste primului de trimestru lizarea completă a capacită In programele dezbătute
aferente
voluţionare, democratice ale citoare din România, aducem rea dreptului sacru al po ideilor marxiste. Cercurile stat naţional, pentru scutura al anului. ţilor de producţie, generali au fost adoptate măsuri co
poporului român, ale for un fierbinte omagiu tuturor porului român de a se dez socialiste constituite apoi la rea jugului asupririi şi do Se cuvine făcută preciza zarea schimbului II şi extin respunzătoare, menite să du
ţelor progresiste, patrioti acelora care, neprecupeţind volta de sine stătător. Sînt Bucureşti, Iaşi şi în alte ora minaţiei străine. rea că sporul de producţie derea schimbului III, aplica că la îmbunătăţirea în con
înregistrat
s-a
ce, ale comuniştilor — de nimic, nici chiar viaţa, s-au cunoscute puternicele acţiuni şe, la începutul deceniului al Ca pe întreg teritoriul ţă seama utilizării la obţinut pe rea programelor de asimilare tinuare a activităţii în aces
parametrii
care sînt legate indisolubil ridicat împotriva exploatării revoluţionare organizate de VlII-lea al veacului trecut, rii, ia amploare şi mişcarea superiori a agregatelor. Prin a pieselor de schimb, precum te domenii.
toate marile transformări pe şi asupririi, pentru libertate proletariat în ultimele două au desfăşurat o largă activi muncitorească din Transilva folosirea unei tehnologii op
trecute în societatea româ şi dreptate socială, pentru decenii ale secolului trecut: tate propagandistică, editînd nia. O expresie elocventă a time de a dozare, încărcare şi
muncitorii,
topire
şarjelor,
nească modernă, toate victo progresul naţiunii noastre, greve şi demonstraţii care a- o seamă de publicaţii ca : spiritului politic revoluţionar tehnicienii şi inginerii de la
riile obţinute pe calea revo pregătind ziua luminoasă de veau drept scop cucerirea u- „Socialismul", „Contempora al proletariatului din această furnalul nr. 1 au realizat tn
ultimul
luţiei proletare şi a edifică astăzi a patriei socialiste, in nor drepturi economice, satis nul", „Dacia viitoare", „E- provincie este făurirea în nic, pe timp. în medie zil în pagina a IV — a
metru
cub
fiecare
rii cu succes a noii orînduiri dependente şi înfloritoare. facerea revendicării zilei de manciparea", „Revista so 1890 a organizaţiilor Parti volum util de product o. citc
muncă de 8 ore, cucerirea cială", „Drepturile omului" şi 40 kg de fontă peste Indi
A dului Social-Democrat din cele planificat. Aplicarea u-
începuturile organizării clasei dreptului de organizare. Im altele, prin intermediul căro Transilvania. In această epo nor măsuri iniţiale în eco Breviar international
sco
este
ştiinţific
ra
socialismul
portante campanii politice au
sporirii
eficienţei
pul
că
intensifică
legăturile
se
a
producţiei
a
fost iniţiate de clasa munci larg răspindit în rîndul pro dintre socialiştii români de nomice furnaliştilor de la per
Că
muncitoare, ale răspîndirii toare, de militanţii socialişti letariatului, al maselor mun pe ambele versante ale Car- lan să se încadreze în con S p o r t
mis
unor
precum
şi
al
pentru obţinerea dreptului de citoare, de intelectuali pro paţilor, se creează legături sumul specific stabilit, care
cercuri
este mai mic cu 18 kg de
marxismului in România, crearea vot universal şi a altor li gresişti. tot mai strînse între proleta cocs pe tona de fontă faţă Buletin rutier
indispen
democratice
bertăţi
de cel realizat anul trecut.
riatul din Muntenia, Moldo
sabile desfăşurării luptei de Ideile de bază ale înteme va şi Transilvania. Mişcarea
partidului politic revoluţionar al clasă împotriva burgheziei şi ietorilor socialismului ştiinţi muncitorească ce se dezvoltă
moşierimii.
fic, Marx şi Engels, au pă
concomitent în toate provin
Muncitorimea a găsit de truns în România în mod ne ciile româneşti îşi propune
proletariatului cu opt decenii in urmă lă început un aliat puternic mijlocit, ~prin- "publicarea in ca unul din ţelurile impor
unităţii CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
limba română a unor lucrări
în ţărănime — clasa care a
tante ale programului ei re
dus secole de-a rîndul lupta ca „Dezvoltarea socialismului voluţionar realizarea
Dragi tovarăşi, dere de sub 10 la sută. Ur pentru păstrarea fiinţei noastre de la utopie la ştiinţă", „O- naţionale a poporului nostru.
mările penetraţiei capitalului naţionale, pentru neatîrnarea riginea familiei, a proprietă Socialiştii scriau în revista
Istoria mişcării muncito străin, ale exploatării bogăţi ţării — şi care, în noile con ţii private şi a statului", cu un nume deosebit de sem
reşti din România este strîns ilor ţării de către trusturile diţii, se afirmă viguros, ală „Manifestul Comunist“, „Capi nificativ — „Dacia viitoare“ :
legată de dezvoltarea genera occidentale au fost amplifi turi de muncitorime, ca o talul" şi altele, la puţin timp Activitate intensă la pregătirea
lă economico-socială a socie cate de faptul că in acea pe importantă forţă revoluţio . după apariţia lor. In felul „Nu vom avea o zi, un ceas
tăţii noastre, de progresul rioadă, pînă la cucerirea in nară. Sînt ilustrative în acest acesta, militanţii socialişti, de odihnă pe cît timp un
forţelor de producţie şi de dependenţei de stat în 1877, sens marile răscoale ţărăneşti partea înaintată a proletaria frate de-al nostru va geme terenului şi semănat
schimbările petrecute în re Ţările Româneşti plăteau în de la 1888. care au provocat tului român, au putut veni în lanţurile sclaviei şi vom
laţiile de producţie ale ţării. că bir — în bani şi în pro panică în rândurile stăpînito- în contact direct cu gîndirea lupta necurmat, aşteptînd cu
Se cunoaşte că, în compa duse naturale — Imperiului rilor vremii, şi intervenţia cea mai avansată a epocii cu nerăbdare şi credinţă în vi
raţie cu alte ţări din cen Otoman. sîngeroasă a forţelor repre teoria socialismului ştiinţific. itor fericita zi cînd, mînă-n ILIA. Ţăranii cooperatori cu orzoaica a fost însăminţa- torii Traian Marcu, Viorel
trul si apusul Europei, dez Ca rezultat al schimbărilor sive. Aceste răscoale au con mînă, vom putea striga liberi şi mecanizatorii din cele pa tă De asemenea, s-a trecut Todea, Maxim Bădău, Petri-
voltarea economică a ţărilor ce au avut loc în dezvoltarea stituit. totodată, o pildă vie In cadrul procesului de u- şi împreună : „Trăiască Ro tru cooperative agricole ale şi ia plantarea cartofilor. Din şor Zoie, Emilian Capelini,
române a fost mult timp frî- 'oducţie, in re- de colaborare strînsă şi fra nire a mişcării muncitoreşti mânia". (Aplauze puternice). comunei lila, ne spunea to cele 80 ha planificate s-au toan Rusu, Tiberiu Dorea şi
n O I 3 rt rx ~ ~--- - cu socialismul ştiinţific s-a Primii paşi importanţi în varăşul Teodor Vasiu, secre plantat 20 In grădinile de alţii.
ucţie — şi care ternitate între ţărănime şi pus la ordinea zilei, cu tot legume s-au semănat şi plan
că la sfirşitul mişcarea muncitorească ce mai multă acuitate, proble direcţia organizării politice a tarul comitetului comunal tat 17 hectare — rădăcinoa- CRISTUR. In cooperativa
CIX-lea Româ- s-a ridicat în apărarea răscu ma făuririi partidului politic proletariatului au fost înfiin de partid, primarul comunei, se, Atazăre şi ceapă. noastră — ne spunea tova
prima fază a laţilor, a victimelor opresiu al clasei muncitoare. încă ţarea în 1887 la Bucureşti, muncesc cu hărnicie la exe răşul Arpad Furca, secreta
litaliste — se nii burghezo-moşiereşti. din anii 1885-1886, în presa Iaşi şi în alte oraşe din ţară DOBRA. In cooperativele rul organizaţiei de partid din
ări importante In această perioadă, în Ţă socialistă a vremii a început a cercurilor muncitoreşti, cutarea lucrărilor de pregăti din comuna noastră — ne-a
; clasă, în ra- rile Româneşti se afirma o să se vorbească tot mai frec transformate apoi în cluburi re a terenului şi la însămîn- informat tovarăşul Adrian C.A.P. Cristur — se însă-
sociale şi po- puternică pleiadă de intelec vent despre necesitatea creă muncitoreşti, cu un număr ţatea culturilor din prima e- Costa, secretarul comitetului mînţează azi (31 martie) 20
ăjţii româneşti, tuali progresişti animaţi de rii unui „partid muncitoresc", însemnat de membri. Aces pocă. Pînă la 31 martie, s-au comunal de partid, primarul ha cu sfeclă de zahăr de că
■e continua să ideile înaintate ale timpului a unui „partid socialist", a tea şi-au propus ca princi
economică şi şi care îşi consacră cu abne „partidului marxist al mun pal obiectiv pregătirea Con însămînţat 20 ha sfeclă de comunei — s-au însămînţat tre mecanizatorul Gheorghe
că, era clasa gaţie energia slujirii intere citorimii“. Un moment deo gresului socialist ce avea să zahăr din cele 75 planificate aproape 40 hectare cu orz, Doru. Ion Herban pregăteşte
mară care se selor poporului, dezvoltării sebit de important în evolu statueze înfiinţarea partidului (10 ha la C.A.P. Ilia şi 10 la trifoi, sfeclă furajeră, mazăre 20 ha pentru semănat, ia®
' împotrivea oricăror reforme culturii militante, înfăptuirii ţia politică spre realizarea a- politic muncitoresc^ Evoluţia C.A.P. Bîrznic). întreaga su şi rădăcinoase. La executa Ion Pătrulescu şi alţi meca
yiuuus grele suferinţe
maselor largi muncitoare, a cu caracter progresist, demo idealurilor de progres social, cestui ţel al clasei noastre prafaţă de 16 hectare cu ovăz rea lucrărilor îşi aduc o con nizatori fac cinci hectare de
cratic. Clasa cea mai nume
împiedicat dezvoltarea forţe roasă a societăţii era ţărăni libertate şi neatirnare a pa muncitoare l-a reprezentat (Continuare in pag. a 2-a) şi borceag, precum şi 10 ha tribuţie însemnată mecaniza- arătură.
lor de producţie, mersul îna mea, crîncen exploatată de triei, cuceririi unor largi, publicarea, de către C. Do-
inte pe calea progresului so moşieri şi arendaşi, profund drepturi şi libertăţi democra brogeanu-Gherea, în anul
cial şi economic. Abia către interesată în lichidarea pro tice pentru masele munci 1886, a lucrării „Ce vor so
sfirşitul secolului al XVIII-lea prietăţii feudale, în realizarea toare. cialiştii români ?", în care era
şi începutul secolului al XIX- reformei agrare şi a altor O caracteristi esenţială a susţinută şi argumentată te O datorie patriotică a fiecărui cetăţean:
lea încep să apară, odată cu schimbări cu caracter demo mişcării muncitoreşti din ţara meinic necesitatea organizării
dezvoltarea activităţii manu noastră o constituie faptul că, partidului politic al proleta
facturiere şi a industriei, re cratic, care reprezenta o pu a încă din stadiul de început riatului. Totodată, se subli
progresistă
forţă
ternică
laţii de producţie de tip ca al existenţei lui, proletaria nia, ca obiectiv politic funda
pitalist. Acest proces devine ţării. Paralel cu dezvoltarea tul şi-a pus problema orga mental al acestui partid, lup
tot
mai
creştea
industriei
mai evident către mijlocul nizării ca clasă, înţelegînd că ta revoluţionară pentru cuce PLANTAREA CIT MAI MÜII0R POM
mult rolul social şi politic al aceasta este o condiţie hotă- rirea puterii în stat şi instau
şi în a doua jumătate a se burgheziei, care acţiona pen ritoare pentru desfăşurarea rarea dictaturii proletariatu
colului al XlX-lea determi- tru desfăşurarea largă a acti cu succes a luptei politice lui. „Poporul, proletariatul —
nînd şi, totodată, dezvoltîn- vităţilor economice, comer împotriva claselor exploata
du-se, sub impulsul unor ciale Şi implicit, pentru une toare, pentru realizarea ţelu scria Constantin Dobrogeanu- In ansamblul măsurilor lu prevăzut să planteze în acest interlocutorul terminăm plan au fost în fruntea acţiunilor.
mari mişcări sociale, cum au le reforme democratice ce Gherea — ajungînd la pute ate de conducerea partidului an o suprafaţă de 10 ha cu
tarea
întreaga
pe
fost revoluţia din 1821, revo corespundeau cerinţelor obiec rilor sale revoluţionare, pen re, după revoluţia socială şi statului nostru pentru in pomi. Tovarăşul Aurel Ţibea, suprafaţă. pomilor asemenea, pe Anul acesta noi avem de
De
luţia burghezo - democratică tive ale dezvoltării societăţii tru eliberarea socială a tu proletară, va întrebuinţa dicr tensificarea şi modernizarea plantat o suprafaţă de 9 ha
de la 1848-1849, Unirea Prin noastre. Specificul desfăşură turor celor ce muncesc. Chiar tatura de clasă ca mijloc agriculturii, o atenţie deose secretarul comitetului comu cele 16 hectare de livadă tî- cu pomi fructiferi — ne spu
cipatelor Române în 1859, rii revoluţiei burghezo-demo- în prima jumătate a veacu pentru a-şi întări domnia, bită se acordă întreţinerii şi nal de partid, primarul co nără. plantată în anii trecuţi, nea tovarăşul Aurel Pera,
proclamarea independenţei cratice făcea totodată ca bur lui trecut au apărut şi s-au pentru a organiza formele dezvoltării patrimoniului po munei, ne relata că această s-au făcut lucrările de tăieri preşedintele C.A.P. Geoagiu.
de stat a României în 1877. ghezia — ale cărei interese dezvoltat forme de organiza de viaţă ale societăţii socia micol, asigurării condiţiilor acţiune s-a început în ziua şi de stropiri împotriva boli- Activitatea de plantare s-a
Iau avînt în această perioa de clasă o determinau să in re muncitorească, cum sînt liste". După cum se vede, necesare creşterii continue a început în ultima decadă a
dă îndeosebi industria ex tensifice exploatarea maselor asociaţiile profesionale de în socialiştii români şi-au pus producţiei de fructe. In ve lunîi martie. Din cei 4 500
tractivă, industria metalurgi — să pactizeze în bună mă trajutorare — organizaţii încă de la început, în mod derea înfăptuirii sarcinilor • In plantaţii şi la pomii răzleţi - lucrările meri s-au plantat pînă acum
că şi industria prelucrătoare. sură pe plan politic cu mo- ce-şi propuneau la început just, drept cerinţă obiectivă puse de partid în acest dome agrotehnice care hotărăsc soarta producţiei peste 2000 bucăţi. In ziua
O trăsătură caracteristică şierimea. Societatea româ revendicări cu caracter eco a trecerii la făurirea orîndu- niu este necesar să se acorde să fie făcute la timp şi de calitate ! de 31 martie, alături de cei
socialiste,
irii
in
problema
a dezvoltării economiei Ţă nească cuprindea, de aseme nomic şi pe care, ulterior, se staurării puterii clasei mun o atenţie deosebită execută • In toate unităţile agricole socialiste - acţiuni 20 cooperatori care fac par
principiilor
baza
te clin echipa specializată în
dezvoltă
rilor Româneşti în cea de-a nea, categorii de mijloc — politice de clasă. Aceste or citoare, a exercitării dictatu rii la timp şi de calitate a pomicultură, dintre care a-
doua parte a secolului trecut mici meseriaşi şi negustori ganizaţii se consolidează şi rii ' proletariatului ca formă lucrărilor de întreţinere şi concrete pentru realizarea integrală a planu
este pătrunderea rapidă a ca —, precum şi pătura intelec de dominaţie împotriva cla fertilizare a terenului din li lui de plantări la pomi. mintim pe Ioan Gîrjob. şeful
pitalului străin, care acapa tuală, interesată în dezvolta se înmulţesc, jucînd un rol selor exploatatoare, a tutu vezi, tăierilor, combaterii echipei. Sabin Mermezan.
important
în
lupta
mai
tot
rează ramuri principale ale rea democratică a ţării. ror forţelor ostile societăţii bolilor şi dăunătorilor. In a- Ana Oancea, Ana Crişan,
industriei naţionale. Penetra Unul din procesele sociale maselor muncitoare. Un mo eliberate de exploatare ca o celaşi timp, trebuie depuse de'28 martie sub conducerea lor şi dăunătorilor, s-a săpat Eleonora Muntean, Valeria
deosebit
ment
important
de
ţia capitalului străin — în cele mai importante care condiţie a făuririi socialis eforturi pentru ca atît in uni organelor comunale de partid în jurul pomilor şi s-au vă Borza şi Maria Crecheş. au
deosebi german, francez, bel marchează evoluţia societăţii in dezvoltarea procesului de tăţile agricole socialiste cît şi şi de stat. Lucrările de pi ruit. La executarea lucrări
gian, englez — este facilitată româneşti în această perioadă organizare a proletariatului mului. (Aplauze puternice, în gospodăriile populaţiei să chetare şi plantare pe teren lor s-au evidenţiat coopera participat la muncă şi 400
de împrumuturile înrobitoare este dezvoltarea şi intrarea este înfiinţarea, în 1872, deci prelungite). Această'concepţie se asigure realizarea preve s-au făcut sub îndrumarea torii din brigăzile Tuştea, elevi — tineri utecişti şi pio
pe care le contractează Ro fermă in arena vieţii politi cu mai bine de 100 de ani în privitoare la modul de rea derilor de plan la plantări tovarăşului Teodor Bădescu, Fărcădin şi Livezile, în frun nieri de la Liceul agricol şi
mânia în străinătate, de creş ce a tinerei clase a proleta urmă, a Asociaţiei generale lizare a transformării revolu de pomi şi completarea go inginerul şef al cooperativei. te cu comuniştii care, împre şcoala generală de 10 ani.
terea datoriei statului faţă riatului industrial — forţa a tuturor lucrătorilor din Ro ţionare a societăţii şi-a pus Au fost mobilizaţi şi au par ună cu Gheorghe Dragotă,
de marile bănci din Apus, de cea mai înaintată a ţării. mânia care-şi propunea, pen cu putere amprenta încă de lurilor. ticipat la muncă, în unele zi Opriţa Petru şi Avram Du Azi — duminică — ne spti-
concesionarea resurselor na Proletariatul devine tot mai tru prima dată în istoria la început asupra întregii Cooperativa agricolă de le, pînă la 300 de cooperatori ma, secretarii organizaţiilor
turale ale ţării trusturilor im mult purtătorul idealurilor noastră, unirea muncitorilor lupte revoluţionare a prole producţie din Unirea are Azi — duminică — ne spunea de bază din aceste brigăzi. (Continuare in pag. a 4-a)
perialiste. La sfirşitul ultimu celor mai revoluţionare ale din întreaga ţară. Acest eve tariatului din România şi a
lui deceniu al secolului tre maselor populare, exponentul niment marchează începutul partidului său politic. Lucra
cut, din cele aproape 625 de aspiraţiilor vitale ale între organizării de clasă pe scară rea la care m-am referit poa
întreprinderi ale marii indus gului popor muncitor spre naţională a proletariatului te fi considerată pe drept cu- C E T Ă Ţ E N I I TINERI Şl TINERE, UTECIŞTI Şl PIONIERI!
trii care îşi desfăşurau acti român. vînt primul program al miş
vitatea în Muntenia şi Mol dezvoltarea patriei pe calea Odată cu dezvoltarea şi in cării revoluţionare, marxiste 5 ă plantăm ţi să creştem cît mai mulţi
dova, mai mult de jumătate progresului, spre făurirea u- tensificarea organizării clasei din ţara noastră. Luînd cu Plantaţi şi îngrijiţi fiecare cel puţin un
erau exploatate de capitaliş nităţii naţionale, cucerirea muncitoare au apărut şi au noştinţă de conţinutul său, pomi în livezi şi pe iîngă case, pe alinia pom! Vor creşte odată cu voi spre bucu
independenţei de stat, spre o
tii străini. O situaţie asemă început să se propage tot Friedrich Engels scria socia
nătoare exista şi în Transil viaţă liberă şi demnă. (A- mai larg in ţara noastră i- liştilor români : „Cu mare mentele drumurilor şi şoselelor, oriunde ria voastră, spre folosul întregii ţări! Este
plauze puternice, prelungite).
vania, unde capitalul străin Exploatarea nemiloasă a deile socialiste. Dealtfel, în plăcere am văzut că socialiş pot creşte şi rodi, sâ-i îngrijim cît mai
era precumpănitor în indus muncitorilor de către capita că socialismul utopic pătrun tii din România primesc în în internsul fiecăruia şi al tuturor sâ să
tria construcţiilor de maşini, liştii autohtoni, agravată de sese în Ţările Române, cîşti- programul lor principiile de bine şi sâ facem din fiecare sat, comună diţi şi sâ îngrijiţi un număr cît mai mare
chimică, textilă, de celuloză jaful trusturilor străine care gînd adepţi în rîndul unor căpetenie ale teoriei care a
şi hîrtie, capitalul autohton intelectuali preocupaţi de gă izbutit a aduna într-un mă şi oraş o adevărată grădină! de pomii
investit in societăţile indus acţionau pentru transforma sirea unor căi noi de dezvoltare nunchi de luptători mai pe
triale pe acţiuni avînd o pon- rea României într-o sursă de a societăţii, şi care s-a con toţi socialiştii din Europa şi