Page 10 - Drumul_socialismului_1973_04

C-T aBWiBaitCWWWdBBBWMIMíMiXiWIWBBP
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 670 ® MIERCURI 4 APRILIE 1973
2

Colectivul şantierului jarea matură a con
4 construcţii de la di ¡MIL mm I SIGURE structoriloi la îndepli
T.C.M.M. Hunedoara a HCM nuci I nirea sarcinilor, dar şi
încheiat primul trimes­ dezvăluie, fără mena
tru din acest an cu re­ jámente, pe cei care
zultate care relevă an­ care au fost mobilizaţi de timp 97 la sută, e- mestrul f — încă la 19 ganizat ca puncte de ia sută şi însemnate e- grija pentru avutul ob­ în zilele cu condiţii demna colectivele 3, 4 încalcă disciplina mun
gajarea matură a tutu­ constructorii la muncă conomii la preţul de martie. Pe panourile de lucru model. O spun conomii la consumul ştesc. La secţia me­ meteorologice favorabi­ şi 5 să le ia exemplul. cii. conduita profesio
ror lucrătorilor pentru relevă formele vii ale cost 50 000 lei. „Car­ întrecere ei au trecut şi panourile mari de la de materiale, a predat canizare — unde fee le sînt doar cîteva din Ultima „telegramă" din nală şi chiar manifes­
îndeplinirea exemplară agitaţiei vizuale, de la tea“ angajamentelor pe obiective pentru a că­ intrarea la punctele de înainte de termen cele află magazia şantieru­ problemele ce şi-au gă­ 2 aprilie a.c. are un tările reprobabile de
a sarcinilor de produc­ gazetele de perete la întregul şantier e întîl- ror realizare s-au an­ lucru, o dovedesc in­ 66 de apartamente cu lui şi deci circulaţia sit tratarea în articole­ conţinut aparte : o epi­ dincolo de „poarta"
ţie. Cîteva cifre sînt e- panourile cu îndemnuri nită şi la unele puncte gajat la o muncă spor­ oamenilor e foarte ma­ le gazetei de perete din gramă adresată unor şantierului, din viaţa
dificatoare; planul la o activitate spornică. de lucru, alături de o- nică din primele zile re — e montată gaze­ acest an. Şl cu fiecare maiştri şi şefi de lo­ constructorilor.
producţiei globale a fost La sediul şantierului biectivele asumate de ale anului: „producţia ÂglfafSa vizuală jpe ta satirică „Nota zero nouă ediţie — o „te­ turi, exemple în... ne- Fiind mereu aproape
îndeplinit în proporţie 4 te întîmpină o „car­ loturile respective. globală anuală o vom la purtare''^ care prin­ legramă". Conţinutul ei respectarea normelor de preocupările oame­
de 108 la sută, iar la te" uriaşă pe care con­ In mlcroraionul 7, la realiza pînă la 20 de­ şasifsereie d© corisfrucfil de în obiectivul criticii concis — o problemă de protecţia muncii. nilor, gazetele de pere
productivitatea muncii structorii şi-au înscris lotul 4, constructorilor cembrie ; economiile la — prin caricaturi cu la ordinea zilei. Cînd Articolele prezentei e- te ale şantierului de
se înscrie o realizare angajamentele : reduce­ li se amniteşte, zilnic, materialul lemnos vor ingeniozitate realizate — colectivele loturilor 1, diţii a gazetei poartă construcţii civile din
de 106 la sută. Con­ rea cu două zile a du­ prin panouri viu colo­ însuma 3 la sută din cit s-a angajat pe pri­ abaterile de la conduita 2 şi 4 s-au angajat să semnăturile tovarăşilor Hunedoara, panourile
structorii şi-au respec­ ratei de execuţie la rate angajamentul luat, consumul planificat, la seşi locurile de muncă. mul trimestru. profesională şi morală. predea înainte de ter­ Grigore Boeru, secreta­ de la punctele de lu­
Lotul 1, colectiv frun­
tat euvîntul dat, între- fiecare bloc, predarea iar îndemnurile la mun­ cărămidă 2 la sută, la taş pe anul trecut, vrea Gazeta de perete „Con­ men cu două zile scă­ rul comitetului de par­ cru îndeamnă, mobili­
eîndu-şi propriul anga­ a peste 1 500 de apar­ că sînt concretizate de oţel beton 2 la sută". să-şi menţină locul Acolo, lingă macara­ structorul" t'ne mereu rile III şi IV de la tid, ing. Ioan Ban, şe­ zează ajută. Sînt for­
jament. Au fost con­ tamente (cu număr fapte. Antrenîndu-se Mersul întrecerii la prin ritmicitatea şi ca­ le, lingă blocuri sau pasul cu evenimentele, blocul 15, precum şi ful şantierului, şi An­ me ale agitaţiei vizuale
struite peste 60 de a- stabilit pentru fiecare într-o activitate perse­ montarea panourilor litatea lucrărilor la şcoli ajunse la diferite cu cerinţele şantieru­ blocul Cl-2, „telegra­ ton Constantinidis, pre­ ancorate în problemele
partamente în afara trimestru), creşterea su­ verentă pentru reduce­ din beton e urmărit blocurile 1, 2, 3, 4. 7, niveluri, lingă basculan­ lui. Extinderea acordu­ ma" le ura mult suc­ şedintele comitetului acute ale vieţii şantie­
prevederilor planului plimentară a producti­ rea duratei de execu­ zilnic, pe echipe — 8 şi 10, iar lotul 3, ca­ te şi materiale de con­ lui global, necesitatea ces din partea întregu­ sindicatului. Sînt arti­
trimestrial, cu 12 mai vităţii muncii cu 0,2 la ţie, constructorii lotu­ I.igner Alfred — atît, re are printre obiective strucţie, panouri mari realizării ritmice a sar­ lui colectiv al şantie­ cole care — sub titluri rului, ale oamenilor
multe decît s-au anga­ sută, extinderea acor­ lui 4 au predat cele 48 Teodor Pintea — atît, şi reducerea cheltuieli­ îndeamnă la muncă, cinilor de plan, gospo­ rului. Cînd loturile 1 sugestive — informea­ lui.
jat oamenii şantieru­ dului global la. 80 la de apartamente — an­ Herman Adolf — atît... vorbesc despre frunta­ dărirea materialelor, şi 2 au extins acordul ză, relevă roadele pri­
lui. Despre modul în şhtă, folosirea fondului gajament pentru tri­ Loturile 1 şi 5 s-au or­ lor de organizare cu 5 şii în întrecere, despre impulsionarea activităţii global, „telegrama" în­ mului trimestru, anga- LUCIA UCIU
V.

| Cărbune Compania agricola d® primovorâ

peste plan

Săpfămfna sădiri
ln primul trimestru din Veşti de pe şantierele
I acest an, brigăzile din ca­ ■ n. * no di Ri]
drul sectorului V al minei
I Lupeni nu obţinut succese Şi
; de seamă. Folosind din
j plin fiecare oră de lucru, (Urmare din pag. 1) d@ îmbunătăţiri funciare
utilizînd la maximum ma-
j şinile şl utilajele, minerii
; conduşi de Nicolae Gavra, luat el pomii şi i-au dus în Participare activă Şcoala generală din Păuliş, tului de partid pe C.A.P.
circumscripţii. Aşa de exem­
| Yasile Rusu, Ene Stere au plu, tovarăşul Adam Cincu- împreună cu Ilie Popovici, EMIL FURDUI
directorul şcolii.
reuşit să extragă peste pre- la executarea secretarul comitetului
i vederile de plan ale lunii rescu, din satul Alun, a dus De asemenea, un număr de comunal de partid,
i martie aproape 2 000 tone şi plantat cu sa cetăţenii din lucrărilor ăe desecări 270 de cetăţeni au muncit la primarul comunei Burjuc
de
circumscripţia
80
i cărbune. pomi, tovarăşul Ilie Dănescu, decolmatarea Văii Belanului
I De la începutul anului, Pentru executarea lucrări­ pe o lungime de 500 ml, ex­ Fiecărui om—sarcini
! sectorul V a extras peste din Boşorod, 100 de pomi, lor de desecări şi combaterea cavînd 800 mc de pămînt.
| 4 500 tone cărbune, din ca- iar Lazăr Stoicoi, din Bobaia, băltirilor, comitetul comunal In acest fel s-a eliminat ex­ concrete
50 pomi.
| re mal mult de 1 500 tone Termocentrala Mintia. Aici, în sala turbinelor, în agregate uriaşe, se plămădeşte o parte de partid şi consiliul popu­ cesul de umiditate şi se fe­
Î numai în luna martie. din forţa şi lumina necesare ec onomlei noastre naţionale, nouă tuturor. Această iniţiativă a dat lar comunal au mobilizat şi reşte de inundaţii, atunci încă de la începutul lunii
I roade. In numai şapte zile mobilizează masele largi de cînd sînt ploi mari, o supra­ martie a început, sub con­
s-au plantat In gospodăriile cetăţeni — ţărani coopera­ faţă de 50 ha teren agricol. ducerea comitetului comuna*
cetăţenilor din comuna noas­ tori, salariaţi din unităţile e- Aceste acţiuni vor continua de partid şi a consiliului
Ăpiicarea normelor unitare de structură în unităţile economice tră, peste 3 000 pomi fructi­ conomice şi instituţiile din pînă la finalizarea lucrărilor popular comunal, acţiunea de
feri. De asemenea, elevii şi
planificate
comună, tineri utecişti şi e-
mobilizare a maselor la exe­
cadrele didactice au plantat levii de la şcolile generale — cutarea lucrărilor de îmbu­
AUREL PELE
zeci de pomi în curţile şco­ la această acţiune care ur­ secretarul comitetului nătăţiri funciare. Au fost sta­
lilor din toate satele. In ziua
Un principii ce îşi confirmă deplina valabilitate: de 2 aprilie, pînă la amiază, măreşte să asigure obţinerea primarul comunei Şoimu; concrete sarcini membrii răspunderi
bilite
şi
comunal de partid,
de recolte cit mai bune de
coope­
pe
distribuit
plantat
s-au
pentru
e-
unităţilor
încă un număr de 80 pomi. pe toate terenurile arabile. ratori, salariaţii instituţiilor din
O mare mobilizare de for­
conomice
şi
Comitetul comunal de par­ ţe s-a făcut in urmă cu cîte­ 500 m.l. de canale comună. La una din acţiu­
tid şi consiliul popular vor va zile la C.A.P. Bejan, coo­ nile recente au luat parte 80
QiUL POTRIVII, LA LOCUL POTRIVIT acţiona In continuare cu toa­ perativă unde există o su­ pentru scurgerea de cooperatori şi 150 de sa­
reali­
răspunderea
pentru
tă
prafaţă de 45 ha teren ara­
reuşit
Astfel
ca
s-a
lariaţi.
zarea
de
planului
plantări,
malul
atlt ln sectorul socialist, cit bil, majoritatea pe inundaţi­ într-o singură zi să se sape
supusă
Mureşului,
un canal de scurgere a ape­
şi In gospodăriile populaţiei. lor în lungime de 500 ml. In
Centrul de greutate al muncii - acolo Satisfacţia de a contribui activ Larga popularizare a ini­ ilor şl băltirii apei. La lu­ Comuniştii din organizaţia tarlaua numită Orbar s-a săpat
crările de desecare au parti­
de bază din brigada C.A.P.
ţiativei noastre şi îmbrăţişa­ cipat peste 300 de cetăţeni Burjuc din satul Tisa, în un canal de scurgere a ape­
unde se hotărăşte soarta producţiei ia realizările uzinei rea el Imediat de către ce­ care au muncit cu sîrguinţă, frunte cu Gheorghe Lungu, lor lung de 700 ml. De ase­
u-
tăţeni
obţinerea
asigură
menea, au fost organizate ac­
nor rezultate bune în acţiu­ reuşind să sape 1 600 ml de secretarul organizaţiei, parti­ ţiuni pentru decolmatarea
— Ce mutaţii calitative au tră a înregistrat o producţie şanţuri şi canale de scurge­ cipă la executarea lucrărilor
Acţiunea de aşezare pe noi creşterea calităţii lucrărilor survenit în aparatul func­ suplimentară de 4 la sută în nea de • apărare, întreţinere şi re a apelor, excavînd circa de îmbunătăţiri funciare. In­ văilor Hărţăgani, Trestia,
baze structurale a unităţilor şi a eficienţei economice. ţional al uzinei în urma a- condiţiile îndeplinirii şl de­ dezvoltare a patrimoniului 1 000 mc de pămînt. Au fost tr-o singură zi 150 de coope­ Sălişte, Căinel, Bălţa, Cră-
economice, în linii generale, Totodată, reducerea persona­ plicării Decretului privind păşirii celorlalţi indicatori pomicol. Toţi cetăţenii, in prezenţi la muncă Aurel ratori, mobilizaţi de comu­ eiuneşti. Şi aceste lucrări au
s-a încheiat. Aplicarea con­ lului de birou, administrativ, tehnico-economici. Din calcu­ frunte cu comuniştii, mun­ Maier, preşedintele cooperati­ nişti, au săpat 500 ml cana­ fost repartizate pe cetăţeni.
unitare
secventă a prevederilor De­ va atrage după sine şi sim­ stabilirea normelor unităţile lele făcute reiese că produc­ cesc cu hărnicie pentru a vei, Petru Achim, Inginerul le pentru scurgerea apelor In ^acest fel s-a reuşit să se
pentru
structură
de
cretului privind stabilirea plificarea formularisticii, ex­ economice ? — am adresat ţia suplimentară obţinută face fiecare sat, din întrea­ şef al unităţii, cooperatorii de pe terenurile agricole. De facă o scrie de lucrări prin
normelor unitare de structu­ cluderea unor referate, gra­ o primă întrebare tovarăşu­ este direct corelată cu pro­ ga comună, o grădină înflo­ Lazăr Petruţ, Emilia Gabor, asemenea, ei au curăţat şi care se feresc de inundaţii
ră pentru unităţile economi­ fice, situaţii paralele ce se lui Iuliu Vernichescu, ingine­ ductivitatea muncii şi, „deci, ritoare. _ Aron Hodoş,..Mirpn;,Tar.ţa şi şi exces de umiditate zeci
ce a favorizat evident pro­ întocmesc în prezent. Cel rul şef al U.M.M.R. Simeria. noua capacitate productivă, * alţii, precum şl elevi de la 10 ha teren de cocenii aduşi de hectare de terenuri agri­
ducţia, repartizîndu-i cadre­ mai mare cîştig SI va avea mai mare, de care dispunem, Din' Iniţiativa comitetului de apele Mureşului" care s-au cole şi grădini.
le de care are nevoie. Ceea însă producţia. — In esenţă este vorba influenţează favorabil indi­ comunal de partid şi în co­ revărsat în toamnă pe unele
■a despre faptul că serviciile
ce trebuie subliniat in mod — Inginerii fiind legaţi di­ mecanic şef, constructor şef catorii noştri de eficienţă e- muna Bretea Română au în­ Exemple demne porţiuni de teren. La aceste AUREL BOLOŢ
deosebit este faptul că n-a rect de locul de producţie — şi tehnolog şef au fost con­ conomică. ceput ample acţiuni de sădi­ acţiuni a fost prezent şi E- secretarul comitetului
avut loc numai o dirijare a ne declara tovarăşul Ioan topite intr-un colectiv de — Cu ce vă ocupaţi Îna­ re şi îngrijire a pomilor. In de urmat comunal de partid,
specialiştilor către produc­ Rusu, secretarul comitetului proiectare şi tehnologie for­ inte de aplicarea decretu­ sesiunea consiliului popular mil Mura, secretarul comite­ primarul comunei Băiţa
ţie sau doar o reducere a de partid — vor reuşi să a- mat din 7 persoane — ingi­ lui 7 — l-am întrebat pe in­ comunal, care a avut loc în
personalului administrativ- bordeze efectiv toate proble­ neri şi tehnicieni — iar ser­ ginerul Adrian Barbu. ziua de 31 martie, deputaţii Acţiunea de plantare a
funcţionăresc, ci metamorfo­ mele ce se ivesc, probleme viciile plan, organizare, con­ — Ca inginer stagiar, cu au hotărît ca In fiecare gos­ pomilor fructiferi în gospo­
zarea, din rădăcini, a înseşi care înainte, vrînd-nevrînd, tabilitate şi financiar au de­ de toate şi cu... nimic con­ podărie personală să se plan­ dăriile personale ale cetăţe­
unităţilor productive, cores­ erau lăsate in seama tehni­ venit birouri. De asemenea, cret. teze cel puţin 5 pomi fructi­ nilor din satele comunei
punzător sarcinilor deosebit cienilor. Pe de altă parte, din serviciul C.T.C. au tre­ — Dar acum ? feri. In total, pe comună, atît noastre se află în plină des­
de mobilizatoare ce le stau unii dintre funcţionari şi-au cut în producţie 10 munci­ — Acum conduc echipele în gospodăriile personale, în făşurare In numai două zi­
în fată în acest an hotăritor exprimat dorinţa să se re­ tori care deţineau posturi de de la cilindri, sertare şi lon- golurile din livezile coopera­ le s-au plantat peste 500 de
pentru realizarea cincinalu­ califice, fapt ce va duce la controlori de calitate, tot geroane din cadrul secţiei I tivelor agricole de producţie, pomi. Avem cetăţeni care au
lui înainte de termen. creşterea salariaţilor de ba­ spre producţie fiind îndrep­ locomotive. In sfîrşit, ştiu ce în curţile şcolilor, cit şi pe plantat între 15 şi 25 pomi
— Minele Deva şi Muncel ză din secţii, la întărirea taţi şi alţi specialişti deveniţi am de făcut şi sper să-mi a- marginea drumurilor vor fi fructiferi. Aşa de exemplu,
vor funcţiona ca unităţi de producţiei materiale. Maiştrii disponibili în urma comasă­ duc contribuţia pe care mun­ plantaţi în această săptămt- Costea Boldoş a plantat 25
nă peste 9 508 meri, pruni şt
sine stătătoare, ca secţii, şi care au trecut la conducerea rii unor compartimente ca citorii ce-i conduc o aşteaptă alţi pomi fructiferi. meri şi pruni, Petru Tripon
vor fi dirijate direct de cen­ brigăzilor miniere sau ca ar­ protecţia muncii, .oficiul ju­ la bunul mers al producţiei. 20, Vasile Sibişan 15, Pavel
trală — sublinia tovarăşul tificieri, tot personalul re­ ridic etc. In acest fel, pro­ Cuvinte asemănătoare — iz- Iniţiativa comuniştilor, a Zeiconi, 16, iar cei mai mulţi mmm
Nicolae Bogdan, director ge­ distribuit pare să se regă­ ducţia uzinei noastre a cîş- vorîte din satisfacţia de a deputaţilor din Bretea Ro­ — 52 bucăţi — au fost plan­
neral adjunct al Centra­ sească mai bine în aceste tigat 50 de muncitori, tehni­ munci efectiv în producţie — mână a început să dea rezul­ taţi de Moise Micloşoni.
lei minereurilor Deva. In noi munci. cieni şi ingineri, al căror a- ne-au spus şi inginerul Iuliu tate. Pînă acum s-au şi plan­ De asemenea, s-au plantat
acelaşi timp, a avut loc In legătură eu noua struc­ port s-a resimţit încă din Bogdan, conducătorul unei tat mai mult de 3 500 pomi. 260 pomi la şcolile şi insti­
© substanţială degrevare a tură a secţiilor miniere din primele zile de la aplicarea formaţii de strungari, ingine­ Prin grija consiliului popular tuţiile din comună. Activita­
specialiştilor de munca scrip­ zona Deva, am cerut ş*i pă­ decretului. rul Mihai Ciobanu, care co­ comunal vor fi procuraţi în­ tea de plantare a pomilor în lo
tică, de vehicularea hirtlilor, rerea inginerului geolog A- — La ce anume vă refe­ ordonează activitatea unor e- că 1 000 puieţi de meri, care gospodăriile populaţiei se
apropiindu-i de problemele tanasiu Popescu. riţi ? chipe de lăcătuşi în secţia a vor fi distribuiţi cetăţenilor desfăşoară din plin şi în a- Comuna Rapoltu Mare. Sute de cetăţeni participă în zilele de
pe care le ridică necontenit — In vechea unitate con­ — Prin eliberarea din di­ Il-a vagoane, subinginerul ceastă săptămînă. lucru şi in cele de sărbătoare la executarea lucrărilor de îm­
funciare,
răspunzînd
comi­
cu
entuziasm
activitatea de producţie. In duceam serviciul geologic şi ferite activităţi de birou şi Constantin Lemneaţă, căruia contra cost, în vederea plan­ IOAN ZEiCON! bunătăţiri comunal de partid şi consiliului popular. chemărilor fotogra­
Iată
în
tetului
cele două secţii miniere, cir­ vă mărturisesc că probleme­ trecerea în producţie a unor i-au fost încredinţate mai tării. Restul materialului să- secreiarui comitetului fia de faţă un aspect de muncă la executarea lucrărilor de ta-
ca 20 de Ingineri şi tehni­ le erau atît de dispersate in­ specialişti, numai intr-un răs­ multe echipe de cazangii. ditor este asigurat pe plan comunal de partid, luzare a malurilor pîrîului Sărmanului.
cieni cu bogată experienţă cit era greu să dăm soluţiile timp de 10 zile, uzina noas- ILIE COJOCARU local. primarul comunei Toteşti Foto: ION LEHOCZKY
au fost trecuţi în producţie, cele mai bune şi în mod o-
acolo unde, de fapt, le era perativ. Intimpinâm greutăţi
şi pînă acum locul. în toate sectoarele de urmă­
Aşadar, prin reaşezarea rire geologică a producţiei şi
personalului de specialitate mai ales în lansarea planului
în cadrul secţiilor miniere, lunar cînd trebuia să conce­ Să fie eliminate restantele a lucrările de pregătiri! Bâlarof rodnic
centrul de greutate al mun­ pem o exploatare raţională a
cii — gîndirea creatoare, rezervelor de minereu. La în economia
tehnică, experienţa Îndelun­ noul loc de muncă, în cali­
gată etc. — s-a mutat acolo tate de inginer geolog al (Urmare din pag. 1) locurilor de muncă nu este Discutăm cu tînărul briga­ hunedoreană
unde se hotărăşte soarta pro­ secţiei miniere Deva, îmi întotdeauna şi peste tot co­ Organizarea şi coordonarea dier Costache Dobrea.
ducţiei. Aşa cum subliniau şi sînt precizate mai clar atri- respunzătoare — aprecia şe­ — Cei 10 oameni care ac­
interlocutorii noştri din ca­ buţiunile, puţind să particip Costache şi Dumitru Boca, ful de brigadă Dănilă Naghi, ţionăm în sectorul I vest al­ (Urmare din pag. 1) 1
drul secţiei miniere Deva, direct la realizarea planului de la sectorul V al E. M. din sectorul I. Deşi nu ee producţiei să se desfăşoare permanent, cătuim o adevărată familie.
acum are cine să conducă cu de producţie. Şi cred că a- Lupeni, şeful de brigadă Ba- poate 6pune că nu există Ne înţelegem şi ne ajutăm rit, care au depăşit planul
competenţă întregul proces ceasta este o mare satisfac­ lint Albert, de la sectorul IV lemn şi alte materiale pentru reciproc, fiecare are sarcini trimestrial cu 3 856 tone de j
de producţie, ceea ce va ţie. al aceleiaşi mine. armare sau vagoneţi, ele a- efectiv, la fiecare ioc de muncă precise, ştie ce trebuie să cărbune net, existînd impor- j
conduce, fără îndoială, la M. NEGOIŢÂ — Nu avem întotdeauna jung greu la frontul de lucru. facă. Avem băieţi buni, cum fante premise pentru amplifi- î
nici materialele necesare la sînt: Mihai Băhnăreanu, carea acestui spor de pro- j
frontul de lucru, nu ne ajută Şi încă ceva : se Intîmplă Ioan Goia, Nicolae Dumitraş- ducţie in trimestrul II. O in- i
'W ' semnată contribuţie la reali- •
suficient nici echipele de în­ destul de des ca atunci cind Noua structură organizato­ ordonare a muncii presupune cu, Gheorghe Diaconu, Ion
rică a întreprinderilor şi cen­ şi confruntarea permanentă zările economiei hunedorene j
treţinere — declara minerul se „trage tare" la producţie, Cirobă şi alţii. Aşa am reu­
tralelor industriale a făcut cu noul, presupune spirit de şi-au adus-o unităţile Intre- \
Ioan Costache. noi cei de Ia pregătire să posibil ca toate sectoarele iniţiativă şi de acţiune, ceea şit — prin organizare foarte prinderii miniere Hunedoara, j
— Nici la mina Dîlja, apro­ fim neglijaţi, mal ales cînd miniere, brigăzile, locurile de ce nu prea manifestă toţi şe­ bună şi o disciplină severă cu o producţie suplimentară j
autoimpusă ca, de la începu­
vizionarea cu materiale a avem nevoie de „goale". muncă să fie încadrate cu fii de brigăzi, toţi maiştrii. tul anului, să ne realizăm şi de fier in minereu de 4 313 j
personal bine pregătit profe­ Dacă întîmpină o problemă depăşim lună de lună planul, tone. j
sional, capabil să rezolve mai deosebită, în abataj, pre­ să realizăm lucrări de calita­ In domeniul investiţiilor, j
Sini încă mari rezerve în utilizarea toate problemele pe care le feră, cel mai adesea, să aş­ te ireproşabilă, să nu rămină planul trimestrial a fost în­
deplinit in proporţie de 103,2
pune
producţia,
le
care
pe
tepte şeful — o oră sau o
nici o grupă sub plan. Aş
reclamă înfăptuirea integra­ zi — decît să intervină ener­ vrea să mai spun că noua la sută, realizindu-se, din \
planul anual, 21,8 la sută :
maşinilor de încărcat lă şl de calitate a sarcinilor gic, operativ, să o soluţione­ structură a activităţii econo­ din totalul investiţiilor şi 21,7 •
ze în interesul producţiei.
de plan.
mice ne este de un real fo­
— In acest fel — aprecia Această remarcă a ingine­ los. Ii avem mai aproape, la sută la lucrările de con- :
tovarăşul ing. Constantin rului Mihai Cioiu ne-a fost permanent, pe tovarăşii ingi­ strucţii-montaj, iar construc- ;
Minele Văii Jiului dispun necesităţi, ar fl fost, de ase­ Moraru, directorul E. M. A- confirmată şi la minele Lu­ neri, care ne îndrumă şi a- torii şi-au depăşit sarcinile j
la ora actuală de 110 maşini menea, indicată, dar, după ninoasa — inginerii vor fi peni şi Dîlja. La Lupeni însă jută mai mult ca pînă acum aferente primului trimestru I
de încărcat din care func­ cum se vede, nu s-a gîndit mai mult prezenţi lingă mi­ ni s-au relevat şi unele lu­ în activitatea productivă. cu 9 043 000 lei. Rezultate :
ţionează lunar doar 41. De nimeni la ea. neri, ii vor ajuta efectiv în cruri pozitive. Astfel, secto­ — Dacă la mina Dîlja pri­ bune s-au obţinut şi la ac- j
ce această situaţie 7 S-a re­ Să vedem însă ce fac cele muncă, prin cunoştinţele lor rul IV şi-a depăşit sarcinile mul trimestru s-a încheiat tivitatea de export, printre j
nunţat oare la aceste utilaje despre care se pretinde că de specialitate, vor contribui de plan la lucrările de pre­ cu un plus de peste 2 300 to­ unităţile cu planul trimestrial
realizat si depăşit numărîn-
atît de necesare pentru rea­ funcţionează. Marea majori­ în mai mare măsură la orga­ gătiri, pe luna martie, cu 50 ne de cărbune, cred că este du-se C.S.H., I.E.I.L. Deva,
lizarea unor înaintări rapide ? tate nu lucrează pe lună de­ nizarea şi coordonarea acti­ la sută. Secretul acestui suc­ şi urmarea muncii pe care au I.I.L. Orăştie şi I.I.L. Brad.
Nicidecum. Dar, după cîte cît cu 60 la sută din capaci­ vităţii, la realizarea planului. ces ne-a fost subliniat de că­ depus-o brigăzile de la pre­ Aceste cifre sintetice în­
am aflat, nu sînt condiţii tate, ceea ce este extrem de Noi ne-am îmbunătăţit acti­ tre tovarăşul Furdul ■ Alexe, gătiri — ne-a spus minerul mănunchează strădaniile co­
de
comitetului
secretarul
pentru a fi folosite integral. puţin, iar la Lonea, Paro- vitatea la pregătiri în acest partid pe sector : Adam Ştefan, şef de briga­ lective ale oamenilor muncii
şeni, Uricani acest indicator an, deşi vitezele de avansare dă. Abatajele au fost date la
Unele sînt în reparaţii, alte­ hunedoreni, în dorinţa comu­
nu depăşeşte 50 la sută. n-au crescut prea mult, prin — Buna organizare a pro­ timp în exploatare, linia de
le defecte — fără a putea fi La combinele pentru înain­ înfiinţarea unor brigăzi noi, ducţiei şi a muncii, aprovi­ front activă a fost asigurată nă de a înfăptui exemplar
reparate —, iar celelalte, în tări se simte în acest an un bine organizate pe toate cele zionarea corespunzătoare cu la nivelul planului, organiza­ sarcinile anului 1973, de a
devansa cit mai mult realiza­
mare majoritate, nu au de real remediu faţă de perioa­ patru schimburi, prin asi­ materiale, asistenţa tehnică rea muncii a fost corespun­ rea cincinalului. Totodată,
un
bun
lucru. Cert este că s-au chel­ dele trecute. Maşinile de în­ gurarea unei asistenţe tehni­ competentă, omogenizarea zătoare. Este mai lucru cele ele constituie o temelie so­
că
brigăzile,
ales
tuit bani pe utilaje care nu cărcat nu pot oare să func­ ce competente la fiecare loc brigăzilor, hărnicia oameni­ conduse de Dănilă Naghi, Le- lidă pentru demarajul optim
al trimestrului II, pentru ri­
sînt folosite. Cu un număr ţioneze din plin ? Pot, dar
Strungarul Marcel Albu, din secţia mecanicii a I.I.L. Brad, de muncă. Aş cita brigada de lor, din rindul cărora se evi­ voi Carol şi Gheorghe Gri- dicarea la noi cote de pro­
se remarcă prin pricepere, destoinicie şi conştiinciozitate în mai mic se făcea desigur şi trebuie mai mult interes din tineret a lui Mihai Grijuc, gres şi dezvoliare a poten­
muncă. Iată-1 in timpul lucru Iui. denţiază brigadierii Costache goroaie, obţin lunar viteze de
Foto: VIRGIL ONOIU treabă mai bună. Redistribuirea partea celor în drept să o care dă rezultate foarte bune. Dobrea, Balint Albert, Ioan avansare de peste 90 de me­ ţialului economic al jude­
lor la unităţi, în funcţie de facă. — Buna organizare şl co­ Mondcca si alţii. tri. ţului Hunedoara.