Page 11 - Drumul_socialismului_1973_04

^¿Kgggnaa
DRUMUL SOCIALISMULUI r. 5 670 © MIERCURI 4 APRILIE 1973
B5BBBBac^EBgrBaBBnBg8gaESBBag5BB5aMfflBtanggaaBgaBainEaBaB^^

........s- v ..............'' ' " ' —• ••••• " ............ .............................................
judeţului sferă largi posIbUfiăţi de salificare CARTEA ■ SCENA ■ DISCUL ■ ECRANUL

I E S Ï R E à Editoriale

o Dp larg Interes este vo­
Atît publicul telefil cit şi a iluziilor deşarte şi a min­ părţirii definitive de omul lumul pe teme sociologice al
universitar
Dezvoltarea economlco- tului siderurgic, la Grupul critica de specialitate au re­ ciunilor. Căsătoria cu Dola — iubit, femeia aceasta dove­ profesorului Ionescu. apărut dr.
Constantin
la
socială actuală şi de per­ Orientarea profesională şcolar profesional siderur­ marcat faptul că spectacolul întruchipare a parvenitismu­ deşte existenţa unor resurse Editura Academici: „OMUL,
spectivă a judeţului Hune­ gic, la secţia din Hunedoa­ TV. al Letiţiei Popa, bazat lui lipsit de scrupule — este morale superioare care o a- SOCIETATEA, SOCIAI.tSMUL.
doara impune şi o orienta­ ra a fabricii „Vidra", la pe scenariu] original al lui primul pas greşit care duce jută să-şi reclădească viaţa. DINAMICA STRUCTURII SO­
CIALE IN ROMÂNIA“.
re profesională adecvată a trebuie desfăşurată cooperativa meşteşugărească Paul Everac, a fost un au­ pe terenul incert al realiză­ In momentul în care pledea­
elevilor. Şcoli generale, „Drum nou“. tentic succes. Răspunzînd u- rii iluzorice. Tema principa­ ză pentru integritatea civică e La fel, Alexandru Pulu
po­
în
şcoli profesionale şi între­ Da şcoala generală nr. 1, nui larg ecou, stîrnit în rîn- lă a filmului — care are, alt­ a inginerului Şerban, Livia ne propune, lucrare Editura evident
de
litică,
o
prinderi, cadre didactice şi prof. Ioan Barth, coman­ durile publicului de „Zes­ minteri, echilibrul unei sim­ apără în primul rînd un om interes: „RELAŢIILE ECO­
părinţi, cu toţii au datoria eu grijă şi pasiune dantul instructor al unităţii trea", regizoarea Uetiţia Po­ fonii — este tragica eroare şi abia în al doilea rînd su­ NOMICE DINTRE TARILE
de a-şi uni eforturile în de pionieri, remarca faptul pa a schimbat statutul bazei pe care o poate comite un biectul unui mare sentiment SOCIALISTE ŞI CELE CA­
crearea drumului de viitor că acţiunile de orientare literare, transpunînd-o de pe om, nerecunoseînd adevărata ancorat în trecut. Dar ple­ PITALISTE DEZVOLTATE“.
al elevilor, în alegerea ce­ Insă in clasa a V-a profesională nu diferă de micul pe marele ecran. tovarăşă de viaţă, confun- doaria Liviei este adresată şi o In colecţia „Masca“ a E-
lei mai potrivite profesii. cele organizate la şcoa­ Chiar şi o privire mai pu­ unui trecut patetic, timpului diturii Eminescu, Dinu Săra-
volumul
cro­
Orientare profesională în­ rora e necesar să accentue­ forme de calificare, de la nr. 9. ţin analitică poate remarca în care valorile morale, „zes­ ru publică articole „AL de TREI­
nici
şl
seamnă, de fapt, dublă o- ze în pregătire. In funcţie şcolarizare. Urmărim, în Aceluiaşi deziderat îi faptul că „Zestrea“ nu nu­ trea" morală prefigurau un LEA GONG“.
rientare O dată, înspre di­ de aptitudinile lor, organi­ primul rînd, care sînt do­ răspund şi cercurile de tur­ mai că şi-a păstrat virtuţi­ F I L M alt drum decît cel urmat in
recţiile de dezvoltare pe zăm apoi vizite în între­ meniile de pregătire prac­ nători, furnalişti, oţelari de le dramaturgice şi pe mare­ decursul anilor.
care le străbatem, înspre prinderi. Tot în sprijinul tică a elevilor. Atît la şcoa­ pe lingă Casa pionierilor, le ecran, dar calităţile sale La frumuseţea deosebită a
specificul economic al jude­ elevilor funcţionează şi col­ la generală nr. 9 cit şi la cercuri frecventate şi de au sporit în siera artei cine­ mmmmmBaBKmmmcmmmaanuBK filmului contribuie un grup
ţului şi, pe de altă parte, ţul orientării şcolare şi pro­ nr. 1, unde am urmărit, de unii dintre elevii şcolilor a- matografice. Dealtfel, însuşi de artişti excepţionali. Mar­
înspre aptitudinile şi posi­ fesionale, dotat cu plţante asemenea, graficul orientă­ mintite, ca şi vizitele la di­ scenariul de televiziune avea dînd fatalmente adevăratul gareta Pogonat, interpreta
bilităţile particulare ale e- şi monografii ale principa­ rii profesionale a elevilor, ferite secţii ale combinatu­ reale aptitudini filmice Să sistem de valori cu o falsă Liviei, este, fără-ndoială, ma­ Pentru melomani
levilor. lelor şcoli postgenorale din fetele urmează cursuri de lui siderurgic sau trustu­ ne gîndim doar la faptul cu ierarhie Ca orice greşeală rea revelaţie a operei cine­ i
Avînd în vedere aceste municipiu şi judeţ. De fapt, croitorie, artizanat, gospo­ lui de construcţii şi monta­ cită organicitate fuzionau comisă din miopie sau din matografice. Bogata nuanţare • Discurile folclorice sînt 3
necesităţi, ne-am oprit la acţiunea de orientare pro­ dărie. Da cercurile tehnice je, întîlnirile cu muncitorii secvenţele de interior cu ce­ imprudenţă, împotriva fiin­ a personajului, sobrietatea întotdeauna bine primite de :
publicul larg. Una dintre a-
două şcoli generale din mu­ fesională se face treptat, nici o elevă ! „Ar fi tre­ fruntaşi în producţie. le de exterior. ţei, şi inginerul Şerban plă­ caracterizării, precum şi fe­ ceste apreciate imprimări e
nicipiul Hunedoara. Da eşalonat, încă din clasa a buit ca în clasele a Vil-a Dar considerăm necesară, Ceea ce asigură, însă, creditul teşte scump eroarea sa. Clipa minitatea desăvîrşită prin şl discul Maria Ciobanu şi
şcoala generală nr. 9, di­ V-a, fapt care a făcut ca şi a VUI-a să îndreptăm pe lîngă toate acestea, o „Zestrei", aceea este ideatica trezirii la realitate este a- bucurii şi dureri, reuşite şi Ion Dolănescu. cu melo­
rectoarea şcolii, prof. Car­ şi anul trecut să reuşească fetele şi spre asemenea do­ conştientizare mai accen­ vehiculată de subiect, izvorî- mară pentru că Şerban cu­ eşecuri, fac din evoluţia Mar­ diile : „Au lele, vlno-n- privighe­
coa",
„Facc-m-aş
men Zamfiroiu, ne mărturi­ aproape toţi elevii ia dife­ menii, precizează tovarăşa tuată a viitorului rol social tă din prezentul nostru. noaşte dintr-o dată singurăta­ garetei Pogonat cea mai u- toare", „Ieşi nelcuţă pînă-n
sea, referindu-se la opţiuni­ rite şcoli profesionale. De directoare Carmen Zamfi- al lînărului. a rolului pe ca­ Cuplul de creatori Paul E- tea. Debusolarca sa se dato­ nitară creaţie a filmului. prag“, „Drag mi-e să fiu pă­
durar“.
le absolvenţilor şcolii : asemenea, multe fete au roiu, dar pînă acum a fost re, prin diferite meserii, îl verac — Detiţia Popa a se­ rează clintirii acelui echili­ Victor Rebengiuc şi Sanda
„Foarte puţini fac liceul de reuşit la cursuri de califi­ o iniţiativă rămasă la sta­ va avea în dezvoltarea so- sizat cu exactitate în ce con­ bru în care crezuse şi în ca­ Toma sînt actorii moderni • Un disc de succes e şl
cultură generală. Majorita­ care şi la şcoli profesionale diul teoretic. Pentru viito­ cial-economică a localităţii, stă esenţa filmului de actua­ re fusese înşelat. Evident, cu de care filmul romanesc con­ cel al cîntărcţului de muzi­
Fran­
tea urmează meseria părin­ de profil, la Uzina chimică rul an şcolar o vom pune a judeţului. O serioasă in­ litate. Tocmai de aceea sin­ substanţa umană a ingineru­ temporan are atîta nevoie. că populară maghiară împreu­
care
Dobondl,
cise
ţilor sau rudelor. Dar a- din Orăştie. Aceste opţiuni în aplicare, mai ales că formare a elevilor asupra ceritatea investigaţiei şi mo­ lui Doru Şerban nu are ni­ Distincţia lui Sebastian Ra- nă cu orchestra Nelu Stan
printre
me­
ceasta nu înseamnă că lu­ au fost determinate de vizi­ noi am fi avut eleve dor­ economiei municipiului şi tivaţia caracterologică înso­ mic comun spiritul afacerist dovici, firescul lui Mircea prezintă, „Am avut altele, porum­
o
lodiile
crurile decurg de la sine. te prealabile organizate — nice să dobîndească şi ase­ judeţului Hunedoara, cu­ ţesc organic dramatica poves­ al Dolei. Contrastul dintre Başta şi Ion Anghel contri­ biţă moţată“ şi „Val, ce ochi
Dimpotrivă. Da început de chiar şi numai cu cîteva e- menea cunoştinţe". noaşterea exactă .a meseri­ te a lui Doru Şerban. caracterul anacronic al fe­ buie categoric la succesul u- frumoşi albaştri“.
an şcolar organizăm discu­ leve care şi-au exprimat a- Dintre acţiunile cele mai ilor de care au nevoie în­ Filmul, ca şi drama tele­ meii şi esenţa contemporană 9 De rezonanţe nostalgice
ţii cu părinţii în lectorate ceastă dorinţă — la unită­ recente de orientare profe­ treprinderile industriale şi vizată, este o dezbatere eti­ a bărbatului devine şi mai nui nou film românesc, cu — melodiile cuprinse pe dis­
cu tematică adecvată. Efec­ ţile respective". sională a elevilor acestei de construcţii sînt premise că pe marginea umanismu­ care Detiţia Popa şi-a făcut cul Lldici Androncscu „Tă- :
tuăm sondaje în clasă, pen­ Ne interesăm din ce mo­ şcoli amintim vizitele efec­ ale unei bune orientări pro­ lui contemporan. Problemati­ evident prin comparaţia ine­ un Ioc important în conste­ răncuţă, ţărăncuţă“, „La Trl- :
tru a vedea ce doresc ele­ tive există totuşi un număr tuate în cursul lunii mar­ fesionale a tinerilor în func­ ca gravă a peliculei îmbră­ vitabilă cu Livia. Divia este laţia regizorală. vale", „Cîntă privighetoare“,
vii să urmeze în viitor, de fete în Hunedoara care, tie de elevii claselor a ţie de capacitatea şi aptitu­ ţişează eşuarea unui destin expresia puterii morale care „Noi doi şl-o melodie*.
pentru a le indica obiecte­ la terminarea şcolii gene­ Vll-a şi a VlII-a în princi­ dinile lor. uman, desprins prea uşor din este capabilă să dicteze des­ AL. COVACI
le de învăţămînt asupra că- rale, rămîn neincadrate in palele secţii ale combina­ I. LASCU
sfera valorilor reale, împins tinului ei un mers în care
de evenimente către o lume crede. Invingînd drama des-
încă din luna martie a tice şi directorul şcolii nr.
acestui an, am invitat ele­ îndrumăm în permanenţă 2. Urmează în continuare Spectacole
vii din şcolile generale din celelalte şcoli din Hune­
municipiul Hunedoara să doara.
ne viziteze, să cunoască în elevii spre profesiile In urma acestor activi­ • Joi, 5 aprilie, orchestra doara, Brad şl Gurabarza,
amănunt Grupul şcolar al tăţi, un număr tot mai ma­ de muzică uşoară a clubu­ respectiv Vaţa dc Jos, spec­
Hune­
C.S. Hunedoara, meseriile re de elevi îşi manifestă lui „Siderurgistul“ la din Orăştie tacolul folcloric „Busuioc
prezintă
doara
stropit cu rouă".
care se învaţă aici. De dorinţa de a îmbrăţişa me­ spectacolul „Racheta vese­
fapt, am iniţiat un ciclu de specifice siderurgiei seriile de bază — furna- liei“. • Spectacolul dc succes
la
pre­
trei acţiuni care să contri­ list, oţelar, cocsar, lumina­ • Orchestra de muzică „Sus cortina Teatrul cetate“, estradă
zentat
de
de
buie la orientarea profesio­ tor etc. — ce se pot învăţa populară a Filarmonicii dc Deva pe numeroase scene ale
nală a absolvenţilor şcoli­ mună a elevilor din clasa zitat şcolile generale nr. 2, la grupul şcolar al C.S.H. stat din Arad e din nou In­ ţării, urmează in zilele de
lor generale şi anume : vi­ a VlII-a şi a părinţilor lor. 5, 10, clasa a Xl-a, de la şi practica în oraşul Hune­ vitata hunedorenilor. In zile­ 4, 5, S şl 7 aprilie un traseu
zitarea grupului şcolar şi a In vederea desfăşurării în liceul nr. 2, şi unele clase doara le de 5, 6 şl 7 aprilie, ea va Judeţean: CerteJ, Aninoasa,
prezenta la Gheiar şl Hune­
lila şl Haţeg.
atelierelor de către clasele bune condiţiuni a acestor de la alte şcoli din judeţ. Cabinetul psihotehnic ai
terminale, pretestarea ele­ acţiuni, grupul şcolar a a- De curînd, elevii claselor Grupului şcolar al C.S. Hu­
vilor (mai ales a băieţilor sigurat, cu sprijinul Casei a VIII-a de la şcoala ge­ nedoara se va afla — şi în
în vederea „sfătuirii" lor corpului didactic din Deva nerală nr. 2 au fost „tre­ continuare — la dispoziţia
ştiinţifice asupra profesiei — psihoprofesiogramele ne­ cuţi" prin cabinătul psiho- elevilor, cadrelor şi părinţi­
in care aptitudinile lor şi-ar cesare, buna funcţionare a tehnic cu psihoprofesiogra­ lor, tuturor celor intere­
găsi cea mai bună valorifi­ aparaturii din cabinetul psi- mele în mînă. In cursul a- saţi in orientarea profesio­ CONCURSUL
care) şi 'apoi prezentarea hotehnic şi a făcut o pla­ ceslei luni vom prezenta re­ nală a tinerilor absolvenţi.
concluziilor ce se desprind nificare a şcolilor din Hu­ zultatele diagramate ale
din psihoprofesiogramele c- nedoara pentru a se pre­ pretestării efectuate. Da ac­ DAVID VASILE PRIPOANA
levilor şi prezentarea şcolii zenta la cabinet. ţiunea de pretestare au psiholog la Grupul şcolar Filmul „Zestrea“ va rula la cinematograful „Patria“ Deva, n Cunoaşteţi
noastre, într-o şedinţă co- Pînă în prezent ne-au vi­ participat şase cadre didac­ al C. S. Hunedoara începînfl de vineri.
ÎNTREBAREA NR. 7
LUNA TEATRULUI DE AMATORI 11 jucători?
Care este explicaţia alcătuirii unei echipe de fotbal din
RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA NR. 6
In campionatul diviziei B, seria a lll-a, ediţia 1959-1960,
echipa Corvinul Hunedoara a ocupat locul 1, cu 37 de punc­
Gheiar în conştiinţa modalităţile Dacă Zam Burjuc, aceasta nu s-a pre­ te din 14 meciuri cîştigate, 9 egaluri şi 3 pierdute, la golave­
unora.
şi
rajul general 59:26.
conţinutul
dezinteresu­
zentat,
de
datorită
rezolvare a conflictului dife­ lui manifestat de directoarea
Intrînd pe făgaşul mani­ ră de la o piesă la alta, u- Pe scena căminului cultu­ căminului cultural din loca­ NOTA POŞTA CONCURSULUI
festărilor culturale deja tra­ morul suculent, efectul le a- ral din localitate şi-au dat litate. Voicu Valea (Cărăstău)
diţionale la noi, ..Duna tea­ propie şi, prin arta interpre­ întîlnire duminică echipele Foarte multe răspunsuri Aveţi dreptate. Aţi răspuns
trului de amatori" întregeş­ tării, dobîndesc priză'la pu­ de teatru ale căminelor cul­ PETRIŞOR CIOROBEA corecte la această întreba­ corect la întrebările 1. 3, 4
te, ca varietate, şi în acest blic. Mult vehiculata „Mirea­ turale din Gurasada, Zam, metodist la Centrul re. Ca atare, clasamentul se şi 6. Deci, nu puteţi totali­
an, climatul spiritual al sa­ să cu maşină", în reperto­ Tămăşeşti şi Burjuc. de îndrumare a creaţiei menţine aproximativ egal za 5 puncte, ci numai 4.
telor şi oraşelor hunedorene. riile atîtor formaţii de ama­ Talentaţii actori amatori populare şi a mişcării cu cel de săptămîna trecu­
Oaspeţii, artiştii amatori ai tori, se pare că la Gheiar din Gurasada au prezentat artistice de masă tă, avînd în frunte pe Alexandru Ardelean (Lo-
căminului cultural din Te- şi-a găsit un mănunchi de savuroasa comedie „Nepotri­ nea). Răspunsul la întreba­
liuc, s-au prezentat în faţa artişti capabili să-i redea vire de caracter" de Ion Bă­ Geoagiu Gheorghe C'rîsnic (Haţeg), rea nr. 5 este din Regula­
spectatorilor din Gheiar mesajul trainic şi optimist, ieşu Bine distribuiţi în rol, cu 6 puncte din 6 posibile. mentul jocului de fotbal.
drept o formaţie omogenă, vizat cu adevărat de autor. interpreţii Octavian Voian, In faţa a numeroşi specta­
cu valenţe interpretative de Nu se pune problema „rea­ Florica Brînda, Victoria Nan, tori, a avut loc întîlnirea,
ţinută. Montind piesa ..Nepo­ bilitării" piesei, ci problema Lucian Pele, Vasile Popa şi pe scena căminului cultural
trivire de caracter" de Ion atitudinii artistice faţă de o Florian Haida s-au contopit din Geoagiu, a formaţiilor
Băieşu şi evidenţiind cu ta­ carenţă umană, uman surprin­ pur şi simplu cu rolurile, de teatru aparţinînd cămine­
lent şi umor de bună calita­ să şi uman rezolvată. In­ smulgînd sălii ropote de a- lor culturale din comuna
te întîmplarea cotidiană sur­ structorul formaţiei, Willi- plauze. Balşa şi satul Homorod (co­ Âfiăm dm¡Üfel
prinsă în text, s-au... potrivit am Latzina, şi colecti­ Mai puţin realizat a fost muna' Geoagiu). Programul a
cu dezinvoltură gustului, sen­ vul său de artişti ama­ spectacolul cu piesa „Vaccin fost deschis de echipa oas­
timentelor şi atitudinii pu­ tori, printre care Gheorghiţa contra lenei", prezentat de peţilor, cu prezentarea piesei
blicului faţă de o astfel de Dobra, Nicolae Cocheci, Ane- echipa de teatru din Zam, „Porumb crud" de Dan Tăr- \ CU AŞA APROVIZIONARE... 1 de materialul rulant tehno­
falsă nepotrivire. S-ar cu­ ta Pară, Ioana Ticula, Ştefan care ar mai fi necesitat încă chilă (instructor Cornelia logic.
veni, din şirul interpreţilor Szekely şi Maria Gostian, au cîteva repetiţii înainte de a Giurgiu), alegerea bună a | In secţia de prelucrări me- Sau :
care şi-au dat în vileag ne­ reuşit să redea faţeta veri­ ieşi pe scenă. repertoriului, prezentarea as­ i canice a U.M.M.R. Simerla - Cei de la reparaţii si­
bănuitele talente, să-i amin­ dică a mesajului piesei. O impresie bună a lăsat pectelor din viaţa satului ar trebui să lucreze zilnic la derurgice să facă lucrări de
tim pe Lucia Pupeză, Virgil Concluziv, o fază de tea­ echipa de teatru a căminu­ uşurînd mult efortul inter­ i capacitatea maximă 37 ma- mal bună calitate pentru a
Zăvoianu, Alexandru Măcu- tru de amatori care a con­ lui cultural Tămăşeşti care a preţilor şi realizarea artisti­ şinl de prelucrat piese şl alte prelungi viaţa maşinilor şl a-
leţ şi Liana Răceanu. vins prin sinceritatea abor­ prezentat piesa „Anotimpuri" că a spectacolului. ţ subansamble metalice, ex- gregatelor, pentru a asigu­
Replica formaţiei teatrale dării pieselor, a rolurilor, de Lucia Demetrius. Am re­ 1 cluzînd bineînţeles pe cele ra continuitatea procesului
a căminului cultural din un intermezzo promiţător lu­ marcat jocul de scenă şi dic­ Replica gazdelor prin pie­ } care se află în reparaţii de producţie.
Gheiar ar fi trebuit să prefi­ nii consacrate teatrului de a- ţiunea corectă a artiştilor a- sa „Jocul cu focul" de Oc- 1 sau revizii programate. Lu-
gureze tematic acelaşi fir matori. matori Eliza Jeler, Eugen tav Măgureanu, în regia Eli- || crurile nu stau însă tocmai — Cei din secţii să exploa­
„întîmplător" din piesa oas­ Lase şi Zoriţa Tămaş, precum sabetei Groza şi Aureliei Pîr- j aşa, deoarece pe lîngă fap- teze mai raţional şl cu mai
Rceent, la magazinul „Eva“ din Deva a fost organizată o peţilor, subiectul piesei lui AURELIAN SIRBU şi a celorlalţi membri ai for­ van, a îngreunat opţiunea , tul că uneori se mal pier- multă grijă maşinile şi agre­
Interesantă paradă a model. Au fost prezentate noi modele de Hans Kehrer „Mireasa cu maţiei. spectatorilor pentru cea mai ^ de timp şi din cauza mun- gatele pentru a le prelungi
confecţii pentru femei în linia model acestei primăveri. inspector la Comitetul bună formaţie. i citorilor care le deservesc, timpul de funcţionare fără
In fotografie: unul din modelele prezentate, pe care le pu­ maşina" înscriindu-se justifi­ Deşi publicul a aşteptat să reparaţii, să ne sprijine a-
tem găsi deja în magazinele noastro. cat în mica gamă a rebutu­ judeţean de cultură vadă şi evoluţia formaţiei de Artiştii amatori, dintre ca­ 1 se produc dese stagnări din
Fotot I. LEHOCZKY lui etic existent pe alocuri şi educaţie socialistă teatru a căminului cultural re amintim pe Petru Bunea, ^ lipsa unor scule sau mate- tuncl cînd ne dă în repa­
Valeria Crişan, Dorica Dan- t riale. De ce acest lucru ? raţie agregatele sau cînd
ciu, Marian Popa (Balşa), ' Răspunsul l-am aflat de la noi le predăm pentru a fi
Viorica Codreanu, Marin \ ing. Ovldiu Mureşan, şeful repuse în funcţiune.
Deaconu, Nicolae Susan (Ho­ ţ secţiei. Deci, reciprocitate de în­
Mobilă se cumpără mereu. lui, aceştia pot să anihileze, morod), au cules binemerita­ i — Lipsesc sculele necesare vinuiri şi de propuneri. Dacă
Fie tînăr căsătorit, fie mutat fără a fi împiedicaţi de ni­ te aplauze. 1 maşinilor de frezat, lucrăm ar fl şi reciprocitate de în­
într-un apartament mai spa­ Cum se face transportul meni, efectul unei măsuri ţ in bună parte cu improviza­ ţelegere şl de întrajutorare,
ţios sau în noua ta casă, al bune. Neputînd face încasări BORIS ŞOSEANU ţi ţii. De asemenea, ducem n-ar mal exista asemenea
nevoie de ea. O vezi în de­ care să justifice ţinerea unei metodist la Centrul lipsă de plăcuţe din carburl „rupturi" între unele secţii,
pozit, o alegi, o cumperi şi... maşini pe lîngă depozit, de îndrumare a creaţiei 1 metalice pentru finisări, oţe- treaba ar merge şl mal bi­
încerci s-o duci acasă. Cum mobilei la domiciliu ? I.G.C.L. o retrage sau o pune populare şi a mişcării luri rapide. ne decît acum.
şi cu ce mijloc de transport ? doar sporadic la dispoziţie. artistice de masă t lată doleanţele şefului de
Am căutat să vedem cum Şi astfel cetăţeanul e „cana­ / secţie, care a vorbit în nu-
se face transportul mobilei lizat" către căruţaşi, ale că­ } mele muncitorilor pe care-l TELEFONUL TRĂDĂTOR
de la depozit spre locuinţa mai ales cînd e aglomera­ preţ şi să ni se dea mult mai lui mobilei şi a preţurilor se ror tarife — fixate de ei — ( conduce. Oare serviciul apro-
cumpărătorului în cîlcva ora­ ţie !...). Dacă am mai avea o mult. La care Kelemen An­ poate rezolva şi am văzut sînt de 3-4 ori mai mari. So­ | Brigadă ştiinţifică j , vizionare din cadrul uzinei
şe din judeţul nostru. Ce am maşină la dispoziţie s-ar re­ drei completează : că la Hunedoara e rezolvată. cotim că toate consiliile 1 nu are nimic de spus ? Am Formez într-o zi numărul
constatat ? Că problema în zolva oarecum situaţia, pen­ — Chiar la transportul ce Cu o singură floare însă populare, pe raza cărora se la Galbena ^ căutat să discutăm şl cu şe- centralei telefonice de la
discuţie e încă... o „proble­ tru că aceasta pe care o a- l-am făcut acum, am cerut nu se face primăvară. Unele află depozite de mobilă sau i ful acestui compartiment, dar furnalul de 1 000 mc. Cade
mă". Şi iată de ce : vem acum deserveşte şi de­ 30 lei şi omul mi-a dat 50. întreprinderi de gospodărie de combustibil, au ceva de Brigada ştiinţifică din \ i ni s-a spus că este în de- fisa şi urechea mi-e îneînta-
pozitul cu materiale de con­ comunală au asigurat „cîte zis aici, aşa cum a făcut cel tă de voci mlădioase
Da unele din depozitele vi­ Puteam să nu primesc ? de la Hunedoara, unde ni­ ; Poiana, formată din pro- : \ legaţie, poate chiar după a-
zita te, cea mai mare parte strucţii. Deci — zicem noi — în li­ ceva" pe lîngă depozitele de meni nu se plînge că nu are ! fesorii Toan Login, Maria j 1 ceste articole... ! Conducerea de femei. Crezînd că cen­
a transporturilor se face cu Aceeaşi situaţie am întîlnit nele cazuri, cumpărătorii mobilă sau de combustibil. cu ce-şi transporta mobila a- I Gavrilă, Maria Grumeza, j ' uzinei ce părere are ? tralista e „pe fir" cu altci­
căruţe particulare. Vrînd-ne- şi ia Petroşani. sînt vinovaţi că plătesc mai Mijloacele acestea de trans­ casă. ; Ioan Părău, Ilie Ionaş — j neva, intru şi eu în vorbă.
vrîr.d, cumpărătorul e la che­ — La Petroşani, transpor­ mult atunci cînd nu ar avea port prin care cetăţeanul e j medic veterinar şi Ioan j - Alo !... O mie ?
remul cărăuşilor. In unele tul mobilei nu este organizat motiv. Pentru că rareori că­ servit pe baza tarifului fixat Ce fac însă cetăţenii din j Ţăndău — asistent me- j RECIPROCITATE... - Ce mie vrei, d’le ? - îmi
cazuri, chiar dacă s-a orga­ cu mijloacele întreprinderii răuşul care-ţi transportă mo­ de stat pot fi folosite de mai oraşele Văii Jiului, dacă la j dical, a fost de curînd in- : răspunde o voce.
nizat transportarea mobilei — ne-a declarat tovarăşul bila pune Şi mîna să-ţi ajute puţini cetăţeni. Fie că nu a- Petroşani situaţia e aşa cum I vitala cetăţenilor din sa- [ - Nu-i centrala de la fur­
cu maşini, acestea nu ajung Dumitru Poenaru, director al s-o duci în casă sau s-o urci jung toţi la ele, fie că — am arătat-o ? Ce fac cetă­ i tul Galbena, aflăm de la ; - Tovarăşii de la Direcţia nalul de 1 000 ?
să ducă aproape nimic din 0. C.L. produse industriale. la etaj. De cerut, cer însă... situaţia de la Deva — ţenii din mediul sătesc ca- i Nicolae Gavrilă, directorul \ transporturi a C.S.H. să-şl - Vezl-ţl de drum, d’le. E
organizeze mal bine munca,
cauza cărăuşilor, care acos­ 1. G.C. face aici transporturi Da Hunedoara, situaţia e particularii sînt mai buni re-şi cumpără mobilă din ! căminului cultural din j să ne aducă la timp mate­ casă particulară. Lasă-ne-n
tează pe cumpărători încă aproape permanent, dar nu alta. Aici problema e rezol­ de gură. In orice caz, magazinele din oraş, dacă pe Poiana. Oaspeţii au răs- : riile prime şi materialele de pace. Arunc repede o scu­
înainte de intrarea în depo­ c ceva organizat. Tot că­ vată în favoarea cumpără­ O.C.L. produse industriale, o distanţă de 2-3 km în oraş ; puns întrebărilor referi- ; care avem nevoie, să trans­ ză şl rămîn la telefon. Mă
zit, oferindu-şi serviciile. răuşii sînt cel mai mult fo­ torilor. Tovarăşa vînzătoare atît la Deva, cit şi la Pe­ un căruţaş cere 60 de lei j toare la noile legi votate j ardea curiozitatea de a afla
losiţi. troşani, nu dovedeşte interesul pentru un transport ? porte mal operativ produse­
Da depozitul de mobilă din Măndiţa Vrăjitoru, de la de­ de Marea Adunare Na- 1 le pe care noi !e realizăm adevărul : e sau nu centra­
Deva, am discutat despre a- Am discutat cu cîţiva că­ pozitul de mobilă din Hune­ cuvenit în organizarea aces­ Problema pusă în acest : ţională, întrebărilor pri- : în secţii... la căutată ?
ceste aspecte mai întîi cu to­ răuşi, şi i-am întrebat de doara, ne-a spus : tui transport. E vorba mai mod prezintă interes de am­ i vind evoluţia sistemului [ - Şi cum zici c-o mai duci
varăşa casieră Magda Deme- preţuri, la început ca nişte — La noi, transportul mo­ curînd de o acceptare tacită bele părţi — cetăţean şi în­ I solar, problemelor legate j - Tovarăşii din secţii să-şl ma chère ?
ter şi cu recepţionerul Con­ cumpărători, fără a ne dez­ bilei se face cu o maşină de a situaţiei, ca a sala­ treprindere prestatoare. De i de lucrările agricole de j organizeze mai bine munca, - A... Eu, bine. Ăştlalalţi...
de
să descarce operativ mate­
ce
identitatea.
stantin Popa. vălui spus Kelemen Iată Andrei la I.G.C.L., pe bază de tarif riaţilor Şi depozitelor dată mo­ aceea, accentuăm răspunde­ ; sezon, de prevenirea şi ! riile prime şi materialele pe mai râu. Băieţelul... etc.
o
ne-au
bilă.
nu
mă­
— Transportul mobilei se şi Pek Arpad, din Deva : şi de bon. In cazul cînd a- sura de a organiza prestări rea de care trebuie să dea j combaterea unor boli. In j care noi le aducem, să în­ Nu, într-adevâr nu era ce
j încheiere, artiştii amatori j
face la noi cu o maşină de — Cit cerem ? Păi, după vem nevoie, dacă e posibil, de transport, de încărcare- dovadă în rezolvarea ei a- carce operativ produsele căutam. Dar cum rămîne cu
la I.G.C.L. şi cîţiva căruţaşi ceea ce ducem şi la ce dis­ ni se asigură o maşină în vantajoasă atît O.C.L. produ­ din Poiana au prezentat j telefonul ? Putem încredinţa
— ni s-a spus. Cărăuşii nu tanţă. Atunci cînd- vedem un plus. Cărăuşilor li s-a inter­ descărcare pe lîngă depozi­ se industriale, cît şi consilii­ j spectacolul de brigadă „La | destinate beneficiarilor, să telefonic o taină unei per­
au nici un criteriu în stabi­ zis să facă transporturi. Nici tele de mobilă prin I.G.C.L. I Poiana printre munţi'“, \ manifeste mai multă grijă soane ? Cele de mai sus do­
om mai necăjit, nu-i cerem le populare. I cîntece în interpretarea so- I
lirea preţului transportului, prea mult. Insă se întîmplă nu se mai apropie de depozit. a fost anihilată de căruţaşi. liştilor şi grupului vocal. faţă de utilajul circulant şi vedesc contrariul.
cer cit vor ei (şi cer mult, de multe ori să zicem noi un Deci, problema transportu­ Adică, în „grădina" O.G.L.-u- DOINA COJOCARU