Page 12 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 12
m^i5!^w«wi>mw.w)w^wia«iM<tawi/a»jwtajaih»ewinggw
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5670 O MIERCURI i APRILIE 1973
VMVswEwmm
O majoră îndatorire cefăfenească
Milita preşedintelui £0. Sudan, Spectacol
Apărarea de incendii
Gaafar Mohammed Nimeiri, de gală a bogăţiilor pădurii
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
in ţara noastră Gaafar Mohammed preşedintele care o întreprinde în ţara
noastră.
Ceauşescu
şi
Au asistat şefi de misiuni Să prevenim incendiile ia păduri
Nimeiri,
tovarăşa Elena Ceauşescu şi acreditaţi la Bucureşti, alţi
doamna Buseina Nimeiri au membri ai Corpului diploma O bună parte din terito struirea tuturor salariaţilor
tic. riul judeţului Hunedoara pentru respectarea regimu
(Urmare tfin pag. 1) ternic detaşament al munci La plecare, luîndu-şi rămas Directorul fabricii, ing. Be- asistat, marţi seara, la Ope Apariţia în loja oficia este acoperit de păduri şi lui general de p.c.i. la locu
torimii bucureştene, din rîn- bun de la colectivul uzinei none Coman, informează pe ra Română, la un spectacol an de an se fac eforturi rile de muncă.
ciază în mod deosebit con dul cărora a pornit chema „23 August", preşedintele oaspeţi asupra organizării de gală oferit de Consiliul lă a preşedinţilor Nicolae pentru noi împăduriri, pen Aceeaşi grijă trebuie ma
cepţia arhitectonică a cartie rea realizării planului cinci Gaafar Mohammed Nimeiri producţiei, preocupărilor ac Ceauşescu, Gaafar Moham tru valorificarea superioară nifestată şi de cei ce orga
rului, aspectul său modern. nal în patru ani şi jumătate. adresează calde felicitări, tuale şi de viitor ale acestei Culturii şi Educaţiei Socialis med Nimeiri, a tovarăşei a acestei bogăţii. nizează excursii în pădure
Realizările prestigioase ale Oaspeţii sînt invitaţi apoi consemnlnd în cartea de o- noi şi moderne unităţi indus te în onoarea şefului statului Elena Ceauşescu şi a doam In perioada de primăva sau la cabanele turistice si
arhitecţilor şi constructorilor să viziteze unele din princi noare frumoase cuvinte de triale, creaţie integrală a spe sudanez şi a soţiei sale. nei Buseina Nimeiri a fost ră creşte considerabil peri tuate în păduri, prin inter
români oglindite sugestiv de palele sectoare ale uzinei. Se apreciere: „Această fabrică cialiştilor români. Aici se La spectacol au asistat, de colul de incendiu în‘acest zicerea focurilor pe timpul
panorama întregului cartier parcurg itinerarii ale proce este o mare mîndrie pentru realizează anual 6-7 milioane întîmpinată de asistenţă cu sector, datorită intensifică popasurilor şi instruirea
se bucură de atenţia oaspe sului tehnologic sugestive România şi pentru preşedin de tricotaje. Oaspeţii sînt in asemenea, Ilie Verdeţ, Ma puternice aplauze. rii activităţii turistice, a privind aruncarea la locu
ţilor, cu atît mai mult cu cît pentru înaltul nivel al pro tele Ceauşescu. Le urez formaţi asupra perspectivelor nea Mănescu, Maxim Ber- Au fost intonate imnurile faptului că se reiau diver rile special amenajate a
ţara prietenă, antrenată în ducţiei de motoare şi loco muncitorilor progres în mun unităţii, a cărei suprafaţă de ghianu, Gheorghe Cioară, Flo- de stat ale celor două ţări. se activităţi sistate pe tim resturilor de ţigări, chibri
importante planuri de dez motive Diesel hidraulice. O ca lor". producţie se află în curs de rian Dănălache, Dumitru Po- pul iernii, că se desfăşoară turi etc.
voltare, este interesată să deosebită impresie produce a- Intr-un alt cartier al Capi extindere. In deschiderea spectacolu acţiuni de curăţare a unor Asigurarea mijloacelor
beneficieze de experienţa ro telierul de montaj în care se talei — replică într-o manie In hala de producţie, unde pescu, Gheorghe Stoica, Şte lui, au fost prezentate selec- păşuni situate în păduri sau pentru anunţarea rapidă a
mânească în acest domeniu, află motoare gata de expe ră arhitectonică diferită a sînt concentrate sute de ma fan Voitec, Constantin Bă- ţiuni din muzica cultă şi în apropierea lor, în urma oricăror începuturi de in
în care specialiştii noştri con diţie, laboratorul şi bancurile complexului urbanistic Titan şini, în general de fabricaţie bălău, Petre Blajovici, Mihai populară românească, cîntece cărora resturile se distrug cendiu, ca şi pregătirea din
lucrează deja cu succes cu de probă de concepţie româ — oaspeţii sudanezi iau cu românească, numeroase mun Dalea, Aurel Duca, Ion Ioni- prin ardere. timp a unor mijloace iniţia
colegii lor sudanezi. nească Înzestrate cu o inge noştinţă, prin intermediul în citoare întrerup pentru cite- patriotice care exprimă bucu Pentru prevenirea unor
In continuarea vizitei, sînt nioasă aparatură. La fabrica treprinderii „Tricodava", de va clipe supravegherea aces ţă, Ion Păţan, Ştefan Andrei, ria de a trăi zilele marilor eventuale incendii, organe le de stingere, contribuie la
străbătute alte artere ale de locomotive se remarcă dezvoltarea industriei uşoare tor instalaţii automate pen Constantin Stătescu, secreta înnoiri ale României socia le silvice şi consiliile popu asigurarea unei intervenţii
eficace şi operative. Aseme
cartierului, de-a lungul că maşini-unelte de înaltă pre a ţării noastre. împreună cu tru a oferi oaspeţilor flori, rul Consiliului de Stat, Geor- liste, hotărirea de a spori, lare vor trebui să pună în nea pregătiri trebuie să fie
rora numeroşi cetăţeni fac o cizie realizate în ţara noas cei doi şefi de stat au venit aclamînd cu căldură pe şefii ge Macovescu, ministrul afa aplicare prevederile planu organizate In foarte bune
vie manifestare de simpatie tră, dispozitivele create de aici tovarăşa Elena Ceauşescu celor două state. prin muncă, bogăţiile şi fru rilor de măsuri întocmite condiţiuni în toate locali
şi de stimă conducătorilor ce specialiştii întreprinderii. La şi doamna Buseina Nimeiri. In sectorul de creaţie, gaz cerilor externe, împreună cu museţile ţării. Au urmat din timp. Acţiunea trebuie tăţile. Tot în acelaşi scop,
lor două state. capătul benzii de montaj se Vizitarea acestui obiectiv dele au organizat o sugesti soţiile, membri ai Consiliu momente coregrafice sugesti începută cu instruirea tu organele locale din locali
Aceeaşi primire deosebit de află gata pentru a porni la economic este precedată de vă expoziţie, precum şi o lui de Stat şi ai guvernului, ve, suite de dansuri popula turor organelor care au res tăţile situate în apropierea
călduroasă este rezervată oas drum mai multe locomotive parcurgerea cartierului „Dru prezentare a ultimelor crea conducători de instituţii cen ponsabilităţi pe această li pădurilor au obligaţia să
peţilor la uzinele „23 Au Diesel hidraulice de 1 2.10 CP; mul Taberei", ale cărui di ţii ale fabricii. Oaspeţii a- re din diferite zone etnogra nie, a brigadierilor şi pă
gust", o veritabilă carte de ele fac parte dintr-un impor mensiuni nu pot fi cuprinse preciază varietatea şi calita trale şi organizaţii obşteşti şi fice, care au reliefat origina durarilor. mobilizeze operativ popu
vizită a industriei construc tant lot de astfel de produ decît la scara unei machete tea modelelor, fantezia crea alte persoane oficiale. litatea şi strălucirea creaţiei De un real folos în a- laţia pentru intervenţie la
toare de maşini a ţării noas se achiziţionate de firme care este prezentată oaspeţi torilor, fineţea firelor şi fi Erau prezenţi Mansour noastre folclorice. ceastă acţiune este organi stingere.
tre, a posibilităţilor de co străine. Urcînd în cabina de lor în holul fabricii. Arhitec brelor sintetice româneşti, zarea supravegherii păduri Aceste acţiuni trebuie să
operare fructuoasă în diferi comandă a unei locomotive, ţii subliniază cu acest prilej, care au făcut ca marca aces Khalid, ministrul afacerilor In semn de omagiu, au lor, prin patrulări pe diver fie împletite cu o susţinută
te domenii de care dispune preşedintele Nimeiri se in că, In final, în această parte tei tinere unităţi să devină externe al Sudanului, Ibra- fost interpretate melodii din se itinerarii şi observarea muncă de propagandă îm
economia românească. La in formează asupra caracteris a oraşului vor locui 120 000 repede cunoscută, produsele him Moneim Mansour, mi folclorul sudanez, cu vechi din foişoarele de foc. potriva incendiilor, desfă
trarea In Întreprindere, oas ticilor tehnico-funcţionale ale de bucureşteni, vasta activi sale fiind exportate în pre nistrul economiei naţionale, şi valoroase tradiţii. Grijă deosebită pentru şurată de către toate orga
peţii slnt întîmpinaţi de loan acestora. Oaspetele se inte tate de construcţii de locuin zent în 11 ţări. Izz El Dien El Sayed, mem prevenirea unor incendii nele.
Avram, ministrul industriei resează de posibilităţile de ţe, de magazine, policlinici, ,.Imi exprim admiraţia pen Spectacolul s-a bucurat de trebuie să dovedească în a- Colonel VALENTIN POPA
construcţiilor de maşini grele. export ale diferitelor tipuri şcoli, terenuri de sport şi a- tru înaltul nivel la care a a- bru al Biroului Politic al un frumos succes, artiştii fi ccastă perioadă şi cei ce lu comandantul Grupului
Exprimînd sentimentele co de locomotivă, de modul cum grement, cluburi şi cinema juns industria românească. Uniunii Socialiste Sudaneze, ind îndelung aplaudaţi crează în domeniul exploa de pompieri
lectivului faţă de preşedinte se asigură asistenţa tehnică tografe, care continuă în pre Doresc celor care se ocupă Aby Bakr Osman Mohamed tărilor forestiere, prin in al judeţului Hunedoara
le Gaafar Mohammed Ni de către uzină. In acest sens, zent, propunîndu-şi să defi de această fabrică să obţină Interpreţilor le-au fost ofe
meiri, oaspete de seamă al gazdele precizează că o bună nitiveze profilul modern al progrese şi succese şi mai Jalih, secretar la Preşedinţia rite flori din partea preşe
poporului nostru, bucuria de parte din producţia de loco cartierului potrivit unor pla mari" înscrie în cartea de Republicii, Bona Malwal, ad dinţilor Nicolae Ceauşescu şi
a se reintîlni cu preşedintele motive şi motoare, purtînd nuri urbanistice îmbunătăţite onoare şeful statului sudanez junct al ministrului informa Gaafar Mohammed Nimeiri. Imprudenţa costă scump
Nicolae Ceauşescu care, In marca „Faur", se exportă în în urma indicaţiilor şefului înainte de a-şi lua rămas ţiilor şi culturii, Gamal Mo
repetate rinduri a venit în circa 30 de ţări, între care şi statului român. bun de la gazde. La reuşita spectacolului In acest anotimp se exe stingere a incendiilor de că
mijlocul muncitorilor de aici, numeroase state africane. însoţiţi de ministrul indus Cu această întreprindere, hamed Ahmed, ambasador în şi-au dat concursul Corul Fi cută o seamă de lucrări pe tre unităţile economice, or
examinînd Împreună cu ei In tot timpul vizitei, cei triei uşoare, Ion Crăciun, oas vizita în Capitală a luat sfîr- M.A.E., general de brigadă larmonicii „George Enescu", ogoare şi pe păşuni ce pot ganizaţiile socialiste care e-
importante măsuri de dez doi şefi de stat se opresc a- peţii vizitează apoi fabrica. şit. In drum spre reşedinţa Omar Mohammed El Tayeb, orchestra, ansamblul de ba provoca incendii. Pentru xecută în păduri exploa
voltare a industriei construc desea, stau de vorbă cu mun Hala principală are o con oficială a oaspeţilor, cetăţeni Gindeel Ibrahim Gindeel, ad cei care neglijează măsu tări sau orice alte lucrări
toare de maşini, directorul citorii şi tehnicienii asupra strucţie puţin obişnuită, fără ai Capitalei au salutat din let şi corul Operei Române, rile de prevenire a incen sau activităţi, a muncitori
general al uzinei, Alexandru producţiei şi organizării flu ferestre — potrivit unor ce nou, cu multă cordialitate şi junct al secretarului general ansamblurile „Ciocîrlia", „Rap diilor reamintim că în con
Roşu, prezintă apoi, In faţa xului tehnologic. rinţe ale procesului tehnolo stimă, pe conducătorii celor pentru problemele cabinetu sodia română" şi Uniunii formitate cu H.C.M. 2285/ lor înainte de a-i introduce
sau
neorganiza-
în
pădure
unor machete şl a graficelor Oaspeţii vizitează apoi can gic — care, împreună cu di două state, şi-au exprimat cu lui, şi celelalte persoane ofi Tineretului Comunist, pre 1969 se sancţionează cu a- rea lor în echipe de preve
care vorbesc despre istoricul tina uzinei. întregul complex ferite instalaţii speciale, asi căldură sentimentele lor de ciale care-1 însoţesc pe pre mendă orice act de neres- nire şi stingere a incendii
Întreprinderii, profilul ji sta atestă grija deosebită de a gură o perfectă omogenizare prietenie faţă de solii po cum şi numeroşi artişti de pectare a regulilor de pre lor înainte de începerea lu
diul actual al producţiei, rea răspund« cerinţelor muncito a luminii, temperaturii şi u- porului sudanez. şedintele Republicii Demo frunte ai scenelor bucureşte venire a incendiilor. crului — se sancţionează cu
lizările acestui eoleotlv, pu- rilor. midităţii mediului ambiant. (Agerpres) cratice Sudan în vizita pe ne. In scopul prevenirii unor amendă de la 200 la 400 lei.
asemenea încălcări, insis
tăm asupra unor prevederi
de care trebuie să ţină
seama fiecare dintre noi în ^ bJ
împrejurările în care ne a-
■ telegrame ® note »informaţii ■ fl flăm în pădure :
— aprinderea focurilor la
0 distanţă mai mică de 100
■inimii.......
metri de liziera pădurii, fă
ră aprobarea organelor sil
vice, sau în afara locurilor
Helsinki 0 rezoluţie a Comisiei O.N.U. special ori destinate focuri
acestui
scop,
părăsirea
lor fără a le stinge — se
ss-ş... -yim : c-rş?? ■-•pi
Şedinţa plenară a reuniuni! pentru drepturile omului sancţionează cu amendă de
la 500 la 1 000 lei ;
neluarea măsurilor de
—
GENEVA 3 (Agerpres). —
multilaterale consacrată pregătirii Apartheidul este „o crimă naţional Statele participante prevenire şi stingere a in
declară
Convenţie
Ia
crimi
împotriva umanităţii", iar nale organizaţiile, instituţiile cendiilor în raza lor de ac
Conferinţei genaral-europene autorii săi trebuie judecaţi, şi indivizii care comit crima tivitate de către întreprin
s oriunde s-ar afla, de către de apartheid". derile, instituţiile de stat,
HELSINKI 3 (Agerpres). — al II-lea şi al III-lea ale or . ţ.y.X'X un tribunal naţional sau in Sînt consideraţi responsa organizaţiile obşteşti şi per
soane
fizice
care
îndepli
” %
rimisul special Dumitru dinii de zi, referitoare la co / *' <• • . .. : ţ-fr ternaţional — a hotărît. luni, bili, din punct de vedere nesc o activitate în pă
'inu transmite: Marţi a a- operarea economică, tehnico- % Comisia O.N.U. pentru drep penal, pe plan internaţional, dure — se sancţionează cu
ut loc la Helsinki şedinţa ştiinţifică şi In domeniul turile omului, ale cărei lu persoanele membre ale orga amendă de la 500 la 1000
lenară a reuniunii multila- protejării mediului înconju crări se desfăşoară, în pre nizaţiilor şi instituţiilor şi lei ;
îrale consacrate pregătirii rător şi, respectiv, în coope zent, la Geneva. reprezentanţii statelor care
lonferinţei pentru securitate rarea culturală. La propune O rezoluţie referitoare la comit, favorizează sau încu — aruncarea chibriturilor,
i cooperare în Europa. Par- rea delegaţiei României, s-a elaborarea unei Convenţii rajează direct săvîrşirca cu ţigărilor sau a altor obiec
icipanţii au făcut un schimb hotărît ca, joi, să înceapă internaţionale în acest sens, premeditare a crimei de a- te aprinse în păduri sau în
e opinii în legătură cu or- examinarea problemei urmă ce ar urma să fie adoptată partheid, sau cooperează di alte locuri cu pericol de in
cu
se
cendiu
sancţionează
anizarea lucrărilor în aceas- rilor instituţionale ale confe de Consiliul Economic şi rect la aceasta". Aceste per amendă de la 500 la
ă săptămînă şi în cadrul vi- rinţei (punctul al IV-lea al Consiliul Social al Adunării soane, stipulează textul, pot 1 000 lei :
toarei etape a consultărilor, ordinii de zi). Generale a O.N.U., a întrunit fi urmărite „fie că îşi au — neinstruirea cu privire ,,Acum totul e în ordine“
delegaţiilor
votul
tuturor
are va începe la 25 aprilie. Vineri, la încheierea aces participante, cu excepţia a reşedinţa pe teritoriul statu la normele de prevenire şi Desen de V. MIHÄILESCU
S-a convenit ca grupul de tei etape a consultărilor, va cinci abţineri şi două voturi lui unde şi-au comis actele,
ucru să continue să exami- avea loc o nouă şedinţă fie pe teritoriul altui stat" şi
eze conţinutul capitolelor plenară. împotrivă (Statele Unite şi ele „vor fi judecate de un
; Anglia). tribunal competent al orică
Conform deciziei Comite rui stat participant la Con întreprinderea de industrie
tului, „actele inumane rezul- venţie, sau de Tribunalul
tînd din politicile de aparthe internaţional, care va fi com locală Deva
Puternic bombardament al aviaţiei id şi alte practici asemănă petent în numele acelor sta
U.R.S.S. — In fotografie : Furnalele combinatului metalurgic toare de segregaţie şi discri te participante la Convenţie,
S.U.A. asupra Cambodglel de la Magnitogorsk. minare rasială slnt crime ca care au acceptat competenţa Str. Dr. Petru Groza nr. 20, telefon 11460
re contravin dreptului inter- sa".
SAIGON 3 (Agerpres). — ţiune aproximativ 60 la sută ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ r
tviaţia Statelor Unite a lan- din cele 200 de asemenea a-
at asupra Cambodgiei, în vioane existente In regiunea Declaraţie a Biroului Politic Programul noului guvern O Un excavatorist calificat.
ursul nopţii de luni, cel mai menţionată. Raidurile au cu
uternic bombardament din prins o zonă largă şi par să al C.C. al A.K.E.L. al Argentinei Condiţiile de angajare conform Legii 12/1971.
impui războiului — transmi- fi depăşit un simplu sprijin (105)
e, din Saigon, un corespon- tactic acordat trupelor teres BUENOS AIRES 3 (Ager tern cu produse de primă ne
lent al agenţiei Associated tre ale regimului de la Pnom NICOSIA 3 (Agerpres). — pe toţi ciprioţii, indiferent pres). — Frontul Justiţialist cesitate, resursele energetice
>ress. La bombardamente au Penh. Biroul Politic al C.C. al Par de convingerile lor ideologice de Eliberare — al cărui can şi miniere. Pe plan social-
larticipat toate aparatele La Honolulu, Comandamen tidului progresist al oame sau politice, să se*unească în didat, Hector. J. Campora, a economic, guvernul va urmă
trategice „B-52“ disponibile tul forţelor S.U.A. din Paci nilor muncii din Cipru lupta pentru soluţionarea fost declarat oficial preşedin ri lichidarea şomajului, re C. I. L. Sebeş, judeful Alba
n Asia de sud-est, continuă fic a confirmat continuarea justă şi democratică a pro te ales al Argentinei — a dat distribuirea veniturilor în
orespondentul, adăugind că, bombardamentelor, fără a (A.K.E.L.) a dat publicităţii publicităţii, la Buenos Aires, scopul ajutorării păturilor
ie regulă, sînt gata de ac specifica amploarea acestora. o declaraţie în care cheamă blemei cipriote. Recenta ale programul său de guvernare, sărace ale societăţii argenti A N G A J E A Z Ă
gere a preşedintelui Maka- elaborat de Consiliul tehno niene, reorientarea industri lăcătuşi
rios în funcţia de şef al sta logic al frontului (consiliul ei spre producţia de consum instalatori
de experţi economişti — n.r.). pentru populaţie, canalizarea
tului, relevă declaraţia, a re sudori
Potrivit documentului, în unor resurse financiare spre
PARIS. - La centrul de cumentul - constituie un pas mintul de preşedinte al Re prezentat o victorie a forţe prima etapă de guvernare, construcţia de locuinţe acce muncitori necalificaţi
conferinţe internaţionale de important spre reglementarea publicii Senegal, Inaugurînd lor patriotice din insulă. noul cabinet va urmări re sibile maselor populare. A- (102)
pe Avenue Kleber a avut loc, problemelor existente intre cel de-al patrulea mandat al Declarîndu-şi sprijinul ne construcţia şi restructurarea ceste măsuri, însoţite de pla
luni seara, o nouă reuniune R.F.G. şi R.D.G. şi spre lichi său de şef al statului. economiei naţionale, în vede nificarea economică centrali
a Comisiei economice mixte darea încordării in Europa. strămutat pentru preşedinte rea instituirii controlului de zată, — relevă programul
R. D. Vietnam-S.U.A. i CARACAS. - Partidul Uni le Makarios, A.K.E.L. consi stat asupra vieţii economice Consiliului Tehnologic al Cooperativa de consum
LONDRA. - Deputaţii Ca unea Republicană Democrati deră că toate partidele şi argentiniene. In acest sens, Frontului Justiţialist de Eli
PARIS. - La Paris s-a anun merei Comunelor au adoptat că l-a propus pe Jüan Villal- organizaţiile politice trebuie se vor naţionaliza comerţul berare — sînt destinate să Baia de Criş
ţat că Pierre Messmer, care luni, de la prima lectură şi ba, secretar general al parti asigure edificarea unei eco
a fost însărcinat cu formarea fără dezbateri, proiectul de dului, drept candidat la func să susţină guvernul în efor exterior, sistemul financiar- nomii independente subordo
ţia de preşedinte al Vene-
noului guvern francez, a în : ■'¿S’l&mSSzXÎÎ: !: ... 3ÎÎ5S» turile sale de a menţine or bancar, sectoarele de bază nate intereselor poporului ar ANGAJEAZA DE URGENŢA
ceput consultările oficiale cu zuelei, în alegerile care se dinea în ţară. ale industriei, comerţului in- gentinian.
partidelor majorităţii guverna ¡Cadraţi* vor desfăşura in luna decem — un cioban pentru stîna de capre
şi
grupărilor
reprezentanţii
brie a.c. în ţară. Congresul
Relaţii privind condiţiile de salarizare se dau
mentale. Componenţa noului partidului, ale cărui lucrări la sediul cooperativei, telefon 117.
guvern urmează să fie anun s-au desfăşurat la Caracas, (106)
ţată, după cum am mai in lege asupra menţinerii ordi s-a pronunţat pentru lichida Furtuni pe continentul european
format, pină la sfîrşitul săp- nii in Ulster, care înlocuieşte rea exploatării Venezuelei şi
tăminii in curs. legea asupra puterilor specia a bogăţiilor ei naturale de
le, în vigoare în Irlanda de către monopolurile nord-ame-
GENEVA. - La sediul re- nord încă din anul 1922. ricane, pentru realizarea unei O puternică furtună s-a complet izolat în cursul se se de aer polar care, deter-
nrezentanţei permanente a Agenţia France Presse men adevărate independenţe a ţă abătut, luni seara, asupra rii de luni. Datorită măsuri minînd mari schimbări de Televiziune 18.05 Tragerea Pronoexpres ;
18,15 Timp şi anotimp in agri
Statelor Unite pe lingă Ofi ţionează că noua lege nu mo rii. unei mari părţi din continen lor luate de autorităţi, echi temperatură, au dat naştere cultură ;
ciul O.N.U. din Geneva, a a- difică, in mod esenţial, ca tul european, cuprinzând pe speciale constituite de la vînturi puternice, ploi, 0,00 Curs de limba engleză. 18,40 A 28-a aniversare a elibe
vut loc, marţi, o nouă intil- racterul deosebit de sever al WASHINGTON. - Directorul partea de est a Marii Bri urgenţă au vegheat asupra scăderi de temperatură şi, în Lecţia a 47-a ; rării Ungariei de sub ju
fascist.
gul
din
Imagini
nire din cadrul convorbirilor dispoziţiilor aplicate in Irlan general al Fondului Monetar tanii, nordul Franţei, Belgia, digurilor, reuşind să evite 0.30 Micii meşteri mari ; R. P. Ungară — reportaj
sovieto-americane pentru li da de nord in ultimii 50 de Internaţional, Pierre Paul Olanda, Danemarca, partea provocarea de inundaţii, deşi munţi, la ninsori abundente. 10,00 Telex ; filmat. Muzică şi dansuri
10.05 Publicitate ;
populare ;
mitarea armamentelor strate ani. Scopul său principal este Schweitzer, a anunţat oficial centrală şi de nord a R. F. nivelul apelor a crescut a- Vîntul a atins, în multe re 10,10 Azi, sărbătoarea Republi 19.20 1001 de seri ;
giuni ale ţării, viteze de pe
gice. de a simplifica procedura de că, odată cu expirarea, la 31 Germania şi partea de nord proape cu doi metri. ste 110 km pe oră, smulgind cii Populare Ungare. „Pri 19.30 Telejurnal :
—
măvara
judecare a suspecţilor. august, a celui de-al doilea a R. D. Germane. In Marea tar, producţie lilm a documen 20.00 Cîntecul săplăminii;
Deşi furtuna a scăzut din
studiou
acoperişuri de case şi gar
BONN. - Guvernul R. F. mandat al său, va părăsi Britanie, în Franţa, Olanda intensitate, vîntul continuă duri, a culcat la pămînt rilor din R. P. Ungară; 20.05 Teleobiectiv ;
Germania int-''n*ioneazâ sá BONN. - Intre 7 şi 10 iu Consiliul de Administraţie al şi R.F.G. s-au înregistrat vic să sufle cu putere în cursul 10.50 Film serial : „Pe urmele 20.25 Telecinemateca : Ciclul
rontinue politica de îmbuna- nie, cancelarul Republicii Fe F.M.I. In luna septembrie, cînd time, iar numeroase persoa dimineţii de marţi. Conti- pomi, a dezvelit semănături, Iul Caplja" — producţie „Filme mari — genuri ci
a Televiziunii iugoslave ;
nematografice
diferite“.
tăţire a relaţiilor dintre cele derale Germania, Willy Brandt, va avea loc Adunarea Gene ne au fost rănite. nuînd, de asemenea, căderile punînd, pe anumite porţiuni, 11.50 La ordinea zilei. Azi, ju „Cetăţeanul liane" — pre
doua rprmane — se va efectua o vizită oficială în rală a F.M.I. va fi cunoscut Cea mai afectată a fost masive de precipitaţii sub circulaţia în pericol. Specia deţul Sălaj; mieră pe ţară :
spunr intr-un raport anverna- Israel, la invitaţia primului succesorul lui Schweitzer, con Olanda, unde traficul rutier liştii Institutului meteorolo 12,03 Revista literar-artislică T.V.; 22.30 „24.00 fie ore“. România in
gic central prevăd că acest
mental, dot publicităţii la ministru, Golda Meir. form deciziei care va fi adop şi feroviar a fost dezorgani formă de ploaie, zăpadă sau fenomen atmosferic va per 13.05 Telejurnal ; lume ;
grindină.
Bonn. Tratatul privind bazele tată de Consiliul de adminis zat. A fost, de asemenea, 17,30 Curs de limba germană. 23.00 Fotbal: Bulgaria - U.R.S.S
relaţiilor dintre cele două DAKAR. - Leopold Sedar traţie, compus din 20 de perturbată alimentarea cu PRAGA 3 iîr — (Corespon sista şi în zilele următoare, Lecţia a 47-a ; Aspecte din repriza I. Re
state germane - relevă do- Senghor a depus, luni, jură- membri. făcînd ca mercurul termo 18,00 Telex ;
curent electric a oraşelor şi dentul Agerpres). — Incepînd metrelor să coboare, în mul priza a Il-a.
Întreprinderilor industriale. de luni seara, pe teritoriul te zone ale ţării, sub zero
Portul Amsterdam a fost Cehoslovaciei au pătruns ma grade.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audien ţe-scrisori), 12317 (cultură-sp ort) — Tiparul: l. P. Deva.