Page 14 - Drumul_socialismului_1973_04

BEBíS&EBSBKKSfifill
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 671 O JOI 5 APRILIE 1973

Viu interes faţă de cuvîntarea tovarăşului I pagină glorioasa |o lupia msefer populare,

iioolae Oeauşescu rostită ou prilejul aniversării

a 10 de asii de 8a crearea partidului dii istoria «iscării muncitoreşti internationale

politic al clasei muncitoare Se împlinesc anul acesta fost numai „ocazia" revolu­ de naţionalitate şi confesiu­ părţi rolul proletariatului e

In localităţile judeţului cerea sa de poporul român Vii dezbateri a generat afişate la locurile de mun­ 125 de ani de la evenimen­ ţiei române. ne, desfiinţarea privilegiilor mai redus, In unele regiuni
feudale,
înlăturarea
e aproape inexistent — to­
iobăgiei,
au loc în aceste zile ample în anii socialismului, cuvîn­ cuvîntarea secretarului ge­ că, urmînd să fie discutată tele care au aprins flacăra In 12 ianuarie 1848, insu­
acţiuni politice — dezba­ tarea a constituit tema u- neral al partidului, rostită în colectivele de agitatori revoluţiei în întreaga Euro­ recţia populară din oraşul alcătuirea unui guvern con­ tuşi, spaima burgheziei libe
teri, expuneri, discuţii — nor ample dezbateri cu pro­ cu prilejul aniversării a 80 şi în învăţămîntul de par­ pă: revoluţia burghezo-demo- Palermo dă semnalul pentru stituţional, libertatea tiparu­ rale face ea în unele ţări, în
1
pe marginea cuvîntării se­ pagandiştii, organizate de de ani de la crearea parti­ tid. cratică de la 1848. o mişcare revoluţionară, care lui şi a întrunirilor. afară de Franţa, liberalii să
cretarului general al parti­ Comitetul municipal Hune­ dului politic al clasei mun­ * De la Oceanul Atlantic pî- în curînd cuprinde aproape Burghezia germană punea, se alieze cu monarhia şi aris
dului, tovarăşul Nicolae doara al P.C.R. citoare, la Deva, în convor­ „80 de ani de la crearea nă la Dunărea de Jos, ideile întreaga Italie. Obiectivele în primăvara lui 1848, unifi­ tocraţia.
Ceauşescu, rostită la aduna­ După cum ne informează birile purtate de către co­ partidului politic al clasei înnoitoare ale epocii cîştigau revoluţiei erau eliberarea so­ carea statelor germane pe „O stafie umblă prin Eu­
rea festivă consacrată îm­ tovarăşul Eugen Avram, se- mitetele de partid cu agita- muncitoare" — s-a intitulat din ce în ce mai mult teren. cială şi naţională şi unifica­ primul plan al străduinţelor ropa, stafia comunismului" —
plinirii a 80 de ani de la emisiunea radiofonică spe­ Cauzele revoluţiei şi formele rea Italiei. Aceste mişcări so­ sale. La 6/18 mai s-a întru­ scriau în ajunul revoluţiei
crearea partidului politic al cială organizată recent la desfăşurării ei prezentau a- ciale şi naţionale ameninţă nit parlamentul german la din 1848 Karl Marx şi Frie-
clasei muncitoare. Docu­ staţia de radioficare de la semănări, dar şi deosebiri dominaţia austriecilor, fiind Frankfurt pe Main, votînd, derich Engels — această stafie
ment de o excepţională va­ Dezbatesi în învăţăminte! de partid, cu Orăştie. Axată pe marginea mari de la o ţară la alta. preludiul destrămării ei. după nesfîrşite discuţii, o a făcut pe mulţi burghezi să
loare teoretică şi practică, amplei cuvîntări rostite de Referindu-se la cauzele iz­ Poporul parizian se ridică constituţie. renunţe la revoluţie şi să se
cuprinzînd o analiză ştiin­ cadrele didactice, agitatorii şi propagandiştii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bucnirii şi înfrîngerii revolu­ la 22 februarie şi, în urma In calea unificării Germa­ alieze cu reacţiunea. Revolu
ţifică, în lumina materia­ secretar general al Parti­ ţiilor din 1848, Engels scria luptelor de baricade, a răs­ niei stătea Austria habsbur- ţiile de la 1848 uu fost îp-
lismului dialectic şi istoric, dului Comunist Român, ia că ele „...nu trebuie căutate turnat regimul oligarhiei gică. Existenţa acestui impe- frînte din multiple cauze.
asupra începuturilor organi­ cretar al comitetului muni­ torii, în instruirile organi­ adunarea festivă consacrată în întîmplătoarele eforturi, Prosperitatea industrială, ca­
zării clasei muncitoare, a cipal de partid, cuvîntarea zate de comitetul munici­ aniversării creării P.S.D.M.R. merite, lipsuri, greşeli sau ac­ re ajunge în 1849—1850 la
răspîndirii marxismului în rostită de tovarăşul Nicolae pal cu propagandiştii. Cu­ — eveniment memorabil şi ţiuni trădătoare, ale cîtorva apogeu, a fost forţa în vio
România, creării acum opt Ceauşescu a mai fost dez­ vîntarea urmează să fie prilej de ăvocare a bogatei conducători, ci în situaţia so­ rătoare a reacţiunii europeiu
decenii a partidului politic bătută de către cursanţii u- dezbătută în învăţămîntul istorii a mişcării noastre cială generală şi în condiţiile care prinsese noi puteri. Du­
revoluţionar al proletaria­ niversităţii serale de mar­ politic al cadrelor didacti­ muncitoreşti, a tradiţiilor de existenţă ale fiecărei na­ pă lupta proletariatului din
xism-leninism, ziarele care ce, la cursurile universită­ ţiuni care a trecut printr-o bancare, Ludovic Filip de riu făcea imposibilă institui­ Paris, burghezia din toate
tului, evoluţiei istorice a revoluţionare, democratice
au publicat-o au fost afişa­ ţii serale de marxism-leni­ ale poporului român, ale astfel de zguduire". In Fran­ Orleans este izgonit şi se rea unei orînduiri democra­ ţările a fost atît de speriată
mişcării muncitoreşti, trans­ te în incinta unităţilor e- nism. forţelor progresiste, patrio­ ţa, în anumite părţi ale te­ proclamă republica. Revolu­ tice. Austria şi principii ger­ de posibilitatea unei noi in
formării partidului socia­ conomice. Sîmbătă, pe mar­ ■Ar tice — emisiunea a fost ritoriilor germane şi italiene, ţia victorioasă, proclamarea mani n-au recunoscut auto­ surecţii a proletariatului, In­
list în Partidul Comunist ginea ei vor avea loc, de In toate unităţile econo­ realizată de Vasilica Adam, spre pildă, unde relaţiile feu­ republicii şi reînvierea lozin­ ritatea parlamentului şi a cit ea s-a aruncat în braţele
asemenea, discuţii cu parti­ mice şi instituţiile din O- dale fuseseră înlăturate încă cilor franceze din 1789: liber­ guvernului central, problema reacţiunii.
Român, creării partidului u- Ioan Popa Stănileşti şi Ma-
ciparea cadrelor didactice răştie, ziarele, cuprinzînd la sfirşitul secolului al tate, egalitate, frăţie au o unificării Germaniei rămî- Totuşi, luptele maselor j
nic marxist-leninist şi suc­ care predau istoria şi ştiin­ c u v î n t a r e a tovarăşului ria Dan, de la Casa de cul­ XVIII-lea, sau începutul ce­ mare influenţă asupra po­ nînd astfel nerezolvată. muncitoare clin anii 1848- ]
cesele obţinute sub condu­ ţele sociale. Nicolae Ceauşescu, au fost tură din Orăştie. lui următor, se dezvolta in­ poarelor şi claselor asuprite 1849 n-au fost zadarnice. A
dustria mecanizată şi se în­ din Europa. Anul revoluţionar 1848 în cestea au contribuit la ridi­
tărea puterea burgheziei. In Valul revoluţionar izbuc­ Europa are aspecte particu­ carea conştiinţei clasei mun­
alte părţi ale Europei, unde neşte şi la Viena, la 13 mar­ lare ce variază după condi­ citoare şi au îmbogăţit tradi­
specifice,
ţiile
după
stadiul
Să fie intensificat efortul pentru relaţiile de încă producţie feuda­ tei Austriei; muncitorii, cal­ diferit al dezvoltării social- ţiile revoluţionare ale prole­
tie, cu ocazia deschiderii die­
erau
le
se
dominante,
s-a
tariatului.
Ţărănimea
ri­
economice şi politice a ţări­
introduceau
treptat
maşinile
îneît
bazate pe forţa aburului şi fele, micii meseriaşi, studen­ lor respective. Astfel, în dicat eu atîta putere, rămas
cer
ţii
cu
schimbarea
tărie
desfiinţarea
iobăgiei
a
Franţa şi în vestul Germa­
se
capita­
relaţiile
dezvoltau
devansarea termenelor de execuţie! liste. şi sud-estul Eu­ guvernului, drepturi largi ce­ sese lichidată încă înainte de un fapt nobiliare ca scuti­
împlinit,
iar
unele
ţăranilor
fu­
niei,
aservirea
cu
Luptele
tăţeneşti.
poliţia
privilegii
Răsăritul
şi baricadele din centrul ora­
ropei se aflau în faza de în­ şului obligă Curtea imperia­ 1848, pe cînd în Prusia, în rea de dări sau menţinerea
de
în
conducere
posturilor
Imperiul habsburgic, cea mai
ceput a trecerii de la manu­ lă să-l demită pe prinţul mîinile nobilimii au fost în­
(Urmare din pag. 1) rătată mai sus o prezintă factură la producţia de fa­ Metternich, numind un gu­ mare parte a ţărănimii era lăturate.
unii beneficiari, cum sînt: brică. Relaţiile feudale, care vern în care, pe lingă aristo­ încă în dependenţă feudală.
derii de construcţii forestie­ C.S. Hunedoara, întreprinde­ apăsau pe milioane de ţărani, craţi, iau loc şi cîţiva înalţi In Ungaria, în Transilvania, Dar, dacă, privite din afa­
re Deva, cu 24,6 la sută, şan­ rea matei'ialelor de construc­ constituiau o frînă puternică funcţionari, cu vederi bur- în Ţările Române, înlătura­ ră e adevărat că mişcările
tierului energo-construcţia ţii Deva, întreprinderea me­ în dezvoltarea societăţii. Ni­ ghezo-liberale. împăratul pro­ rea relaţiilor de aservire, acestea s-au terminat prin
Mintia, cu 28,8 la sută, Şan­ canică de material rulant Si- velul diferit de dezvoltare a mite convocarea dietelor din scoaterea ţăranilor din de­ tr-o înfrîngere, nu se poate
tierului hidro Valea Jiului, meria, unele unităţi agricole, noilor forţe de producţie, ca Austria, pentru a elabora o pendenţa moşierilor era o totuşi trece eu vederea un
cu aproape 30 la sută din cum este „Avicola" Mintia, şi raporturile de clasă exis­ nouă constituţie. problemă capitală a revolu­ lucru deosebit de important,
planul anual de investiţii. care înregistrează realizări tente au determinat atitudi­ ţiei. Aceste ţări aveau să scris în paginile istoriei anu­
Cu toate acestea, un nu­ de sub 13 la sută din planul nea şi gradul de combativi­ In Ungaria, există o situa­ lupte şi împotriva puterilor lui 1848: poporul se răzvră­
măr de 5 unităţi de construc­ anual. In aceste unităţi nu tate al forţelor social-politice. ţie revoluţionară, care este reacţionare străine, care cău­ tise ! Poporul luptase pentru
ţii se situează cu realizări s-a ajuns încă la o bună con­ Revoluţia din ţările româ­ grăbită de vestea revoluţiei tau să înăbuşe mişcările pen­ libertatea sa. Poporul însîm
sub media obţinută pe judeţ. lucrare între beneficiar şi ne, determinată de cauze in­ din Viena. Poporul din Pes­ tru independenţă naţională şi gerase, avusese morţii lui,
Printre acestea sînt: Trustul constructor, aspectul nedes- terne, „adînc înrădăcinate în ta, însuşindu-şi cele 12 punc­ eliberare socială. care vor fi mai tîrziu marto­
de construcţii Deva, T.C.M.M. chiderii unor finanţări şi al cele optsprezece veacuri de te ale manifestului redactat De asemenea, gradul de
Petroşani, şantierul nr. 7 neconcentrării unor suficien­ trude şi suferinţe ale poporu­ de poetul Alexandru Petofi participare a muncitorimii la rii necruţători ai cauzei sale
Chişcădaga — unităţi chema­ te forţe de muncă frustrînd lui" — cum scria Nicolae şi alţi membri ai societăţii revoluţie variază de la ţară
te să materializeze obiective nejustificat materializarea Bălcescu, face parte organi­ „Tînăra Ungarie", se ridică la ţară, de la oraş la oraş: Prof. MARIA VlRTOPEANU
economice de importanţă programului de investiţii. la 15 martie şi proclamă e- la Paris, proletariatul se ri­ Muzeul judeţean
deosebită. Aici n-au fost asi­ Din raidurile întreprinse că din evenimentele revolu­ galitatea în drepturi pentru dică în iunie 1848 la luptă
gurate cele mai bune condi­ pe diverse şantiere de lo­ Şefa laboratorului electrochim ic de la I.R.E. Deva, Elena Mu- ţionare europene, care au toţi cetăţenii, fără deosebire împotriva burgheziei, în alte Hunedoara-Deva
ţii menţinerii unui ritm con­ cuinţe şi obiective industriale rărescu, verifici unghiul de pierderi dtelcctrice la termostatul
universal.
stant de execuţie, se tergi­ s-a desprins concluzia că
versează aplicarea unor mă­ tocmai acolo unde nu s-au
suri concrete menite să dina­ rezolvat din vreme aceste Maria Moga, precum şi Ioan
mizeze activitatea de con- problematici persistă încă Moga, şoferul cooperativei.
strucţii-montaj. In acest sens materiale şi forţă de mun­ Campania apicoli de primăvară Mecanizatorul Nicolae Stan- PATILINEŢ ANA
risipei
aspectul
de
materii,
se impune lichidarea necore- ciu lucra la executarea ară­
laţiilor care mai există în­ că, se produc abateri de la turilor.
tre termenele de achiziţie a tehnologiile şi tehnicile avan­ Cooperativa agricolă din laBBW—IWHHH—i8BB——■BgaasSBSgwaore
unor utilaje şi termenele de sate de construcţii — re- Geoagiu are prevăzut să cul­ Ieri, a încetat din viaţă, nea, merite deosebite — ală­
punere în funcţiune a noilor curgîndu-se adeseori la solu­ tive în acest an o suprafaţă după o grea suferinţă, tova­ turi de regretatul său soţ —
capacităţi, urgentarea acţiunii ţii de provizorat —, se în­ Muncă rodnică de 60 ha cu sfeclă de zahăr. răşa Patilineţ Ana, membră în formarea de timpuriu a
de eliberare a terenurilor pe calcă termenele prevăzute Activitatea a început în ziua de partid din ilegalitate. convingerilor comunist* ia
1
care urmează să se constru­ în graficele de execuţie. de 3 aprilie. Pînă în pre­ Născută la Lupeni, în 15 toţi membrii familiei sale
iască noile obiective, promo­ Toate aceste probleme se pregătirea terenului zent, mecanizatorul Ioan august, anul 1000, din tr-o fa­ După 23 August 1044, lu-
varea pe scară mai largă a cer grabnic soluţionate prin la Buda, care are angajată în milie de muncitori mineri şi, vară.şa Patilineţ Ana cunoaş­
tehnicilor moderne aplicative formarea unor echipe de acord global această cultură, apoi, soţie de miner, Patili- te aceeaşi neobosită activita­
în construcţii. montori care să sprijine con­ ajutat de soţia sa Elena, a te pe tărim obştesc, îndeo­
Datele de care dispunem în structorii în recuperarea în- semănatul culturilor însămînţat 16 ha. neţ Ana s-a dăruit cu întrea­ sebi în cadrul organizaţiilor
acest sens demonstrează cu tîrzierilor, prin folosirea în­ şî ga sa fiinţă şi conştiinţă din de femei
prisosinţă că acolo unde au tregului potenţial de care O activitate susţinută se anii cei mai grei ai activi­ Pentru slujirea cu devota­
fost lichidate aceste neajun­ dispun proiectanţii şi bene­ mănat se desfăşoară sub su­ moment de răgaz : mecaniza­ desfăşura în cîmp şi la tăţii Partidului Comunist ment muncitoresc a cauzei
suri s-au înregistrat salturi ficiarii de investiţii. Iată de (Urmare din pag. 1) pravegherea inginerului şef torul Ioan Rusu mai are pu­ C.A.P. Pricaz. Inginerul şef Român cauzei clasei munci­ partidului, pentru contribuţia
calitative în activitatea be­ ce hotărîrile recentei plena­ al cooperativei, tovarăşul Că­ ţin şi termină de semănat al unităţii, tovarăşul Con­ toare, luptei împotriva ex­
neficiarilor de investiţii. Ast­ re trebuie să constituie pri­ logiei prescrise. Pînă la 4 lin Barbu. La executarea lu­ întreaga suprafaţă de 5 ha stantin Miertoiu, ne relata că ploatării, pentru dreptate so­ adusă în anii grei ai ilcga'i-
fel, Uzina „Victoria" Călan lej de adinei meditaţii şi in­ aprilie el a plantat 21 ha crărilor amintite şi-au adus destinată acestei culturi şi lucrările de pregătire a tere­ cială. Membră a partidului tăţii şi după eliberarea pa­
are materializat 30,7 la sută tervenţii din partea tuturor din cele 40 prevăzute în pla­ o importantă contribuţie me­ va continua munca la arat. nului şi semănat sînt avan­ din anul 1932, a fost marto­ triei, Patilineţ Ana a fost
din planul anual de con- factorilor ce hotărăsc soarta nul de producţie al coopera­ canizatorii Eugen Mîrza, loan Pregătirea terenului a făcut-o sate, iar la unele culturi ră şi participantă activă la distinsă cu înalte ordine şi
strucţii-montaj, Regionala de noilor obiective din econo­ tivei. La C.A.P. Cîmpuri Sur- Cîrje şi mulţi alţi coopera­ mecanizatorul Augustin To- s-au încheiat. Mecanizatorul memorabilele evenimente re­ medalii ale Republicii Socia­
căi ferate Deva — 32,2 la su­ mia judeţului, motivul trece­ duc s-au însămînţat 7 ha o- dea. Se muncea, de aseme­ Dumitru Orăşanu a semănat voluţionare din Valea Jiului, liste România.
tă, Centrala cărbunelui Pe­ rii la măsuri eficiente, fără văz, 5 ha sfeclă furajeră şi tori. nea, la transportul gunoiului 34 ha din cele 40 planificate a ajutat la tipărirea şi răs- UN GRUP DE TOVARĂŞI
troşani — 23,6 la sută. Ci­ tergiversări, pentru menţine­ La cooperativa agricolă din din platformele de la capă­ pîndirea chemărilor de luptă APROPIAŢI DE LUPTÂ
frele dau certitudinea că la rea ritmică în graficele de un hectar de mazăre în cul­ Foit, am avut ca interlocu­ tul tarlalelor şi împrăştierea cu sfeclă de zahăr. De ase­ ale partidului din anii dina­ *
aceşti beneficiari intrarea în tură pură. tor pe tovarăşul Ionel Frăţi- lui pe terenurile destinate menea, s-au semănat 10 ha inte de eliberarea patriei ; în Corpul neînsufleţit al de­
funcţiune a noilor capacităţi execuţie şi rezolvarea tuturor In cooperativa agricolă de lă, inginerul şef al unităţii. culturii cartofului. Aici lu­ cu orzoaică, 20 ha borceag locuinţa sa a găzduit şi fe­ functei este depus la Clubul
productive se va produce la aspectelor ce duc la finaliza­ producţie din Boz se lucra Dînsul ne relata că s-au în­ şi 60 ha trifoi iene sub plan­ rit de urmărirea organelor sindicatelor din Deva.
termen şi chiar în devans. rea încă lentă a unor obiecti­ la semănatul sfeclei furajere sămînţat suprafeţele destina­ crau cu 6 atelaje Sofia Ho- de represiune burghezo-mo- Inmormintarea va avea loc
O situaţie opusă cu cea a- ve de pe numeroase şantiere. şi plantatul cartofilor. Tînă- te culturii sfeclei de zahăr morodean, Anisia Moga, Ioan tă protectoare. Aceste lucrări şiereşti activişti cu munci în ziua de 6 aprilie, orele 16.
rul mecanizator Valentin şi borceagului, iar în prezent Murgu, Nicolae Homorodean, au fost făcute de mecaniza­ de răspundere în activitatea Cortegiul funerar se va for­
Cîrje, ajutat de cooperatoa­ se lucrează la pregătirea te­ Valeria Ilieş, Sabin Ilie şi torul Nicolae Badu. ilegală. A avut, de aseme- ma la clubul sindicatelor.
rele Letiţia Nicoară şi Asi- renului şi plantarea cartofi­
S-A A nefta Tomuţă, tocmai termi­ lor. Aici s-a plantat manual,
PERMANENTA ÎNTRECERE Intr-o altă tarla, de către un număr de 15 fe­
na de semănat suprafaţa pla­
mei, o suprafaţă de un hec­
nificată.
mecanizatorul
Va-
Gheorghe
Petru Evi 7 ha. De aseme­
siu, împreună cu cooperatoa­ tar, iar cu maşina de către Prin aplicarea tehnologiilor înaintate să se asigure
00 TIE ÍNSUTE rele Letiţia Bedea, Geluţa nea, s-au pregătit în continua­
Jurca şi Petru Ciun au plan­
re 16 ha teren pentru car­
tat pînă la această dată 27
tofi.
ha cu cartofi din cele 30 Tovarăşul Nicolae Filip,
(Urmare din pag. 1) te, Petcu Adamaţă, Ştefan planificate. Aici s-au mai se­ brigadier de cîmp la C.A.P. DUBLAREA PRODUCŢIEI DE CARTOFI
Siarieru, Kiss Carol, nici cei­ mănat 21 din cele 30 ha pla­ Cigmău, care participa efec­
lalţi. nificate cu sfeclă de zahăr,
numai că acum', cînd merg s-au arat 12 ha şi s-au pre­ to la executarea lucrărilor hotărî tor asupra recoltei de­
în concediu, în satul meu, — Uneori — spune Kadar gătit alte 20. Lucrările de de însămînţare a sfeclei fu­ Una din sarcinile de o deo­ toare evidenţiază faptul că plicarea tratamentelor fito-
prin
aplicarea
tehnolo­
unor
sînt mîndru să mă întîlnesc — dăm de rocă tare, în pregătire a terenului şi se- rajere, ne spunea într-un sebită însemnătate cu care gii corespunzătoare este po­ oarece precipitaţiile abun­ sanitare, precum şi de efec­
cu foşti prieteni, cu cunos­ curbă, nu avem bandaje sau sînt confruntaţi cooperatorii sibil ca în acest an să fie dente din toamna trecută au tuarea la un nivel calitativ
în
ele­
profunzime
spălat
cuţi, şi să le spun că sînt alte materiale, se mai defec­ şi mecanizatorii este sporirea dublată cantitatea de cartofi mentele nutritive din sol. Ne­ superior a lucrărilor de în­
cadrul
grijire.
In
tehnologiei
miner, că visul meu de co­ tează maşinile de încărcat, producţiei de cartofi, astfel livrată la fondul de stat. Re­ cesitatea aplicării îngrăşă­
pil este astăzi realitate. însă ne descurcăm. Ne aju­ C. A. P. Turdaş a fermmaf îneît în următorii ani să fie coltele medii la hectar de 2-3 mintelor este cît se poate de stabilite, este important să
Şi încă nu orice miner, ne tă mult şi maiştrii — mai satisfăcut în mai mare mă­ ori mai mari, obţinute la acută, dacă se ţine seama de se organizeze temeinic comba­
permitem să completăm. Prin ales Constantin Simota, Vian sură — peste 75 la sută faţă* C.A.P Sarmizegetusa, Ostrov, faptul că numai pe seama a- terea manei şi a gîndacului
hărnicie şi cutezanţă, prin Bălăşoiu şi Laszlo Francisc, semănatul sfeclei de zahăr de 30—40 la sută cît se rea­ Romos ş.a., în comparaţie cu cestui factor se obţin sporuri din Colorado, să se extindă
ierbicidarea
culturii
cartofi­
lizează pînă acum — nece­
modestie şi seriozitate, prin ing. Niedermayer Ludovic, sarul de consum al popu­ realizările 1 cooperativelor a- apreciabile de producţie — lor pe cel puţin 50 la sută
dragostea faţă de meserie, Ka- —, conducerea minei. Aşa că Cooperativa agricolă de producţie din Turdaş, ne-a laţiei din producţia unităţi­ gricole din Densuş, Riu de de 8—10 tone cartofi la hec­ din suprafaţa cultivată, iar
dar Arpad a urcat sigur ne străduim şi de cele mai informat tovarăşul Constantin Florescu, secretarul co­ lor agricole din judeţul nos­ Mori şi Vaidei, constituie cel tar. praşilele mecanice şi manua­
prin labirintul mineritului, multe ori reuşim să facem mitetului comunal de partid, primarul comunei Tur­ tru. înfăptuirea unui aseme­ mai convingător argument a- Experienţa de producţie şi le să fie aplicate la timp.
ajungînd azi un foarte apre­ treabă faină, ne realizăm şl daş, a terminat însămînţarea întregii suprafeţe — 20 nea deziderat este pe deplin supra posibilităţilor existente cercetările ştiinţifice au re­ Retribuirea muncii în acord
ciat şef de brigadă. Această depăşim sarcinile de plan. ha — cu sfeclă de zahăr. posibilă, existînd însemnate pentru a asigura sporirea liefat că recolta poate spori global în toate cooperativele
răspundere i-a fost încredin­ Meseria de miner nu mai De asemenea, s-a semănat în întregime suprafaţa rezerve care trebuie să fie simţitoare a producţiei. cu cel puţin 50 la sută a- agricole şi stabilirea cîte u-
ţată acum trei ani ca recu­ are multe secrete pentru Ka­ destinată culturii sfeclei furajere. Lucrarea a fost e- mai bine fructificate pentru Acum este momentul cînd tunci cînd la plantare se fo­ nui singur mecanizator care
noaştere a vredniciei sale, a dar Arpad. La 29 de ani, el xecutată în bune condiţiuni agrotehnice de către me­ a spori nivelul recoltelor la se hotărăşte soarta recoltei loseşte sămînţă de calitate, să efectueze plantatul şi în­
calităţilor de bun organizator conduce o brigadă fruntaşă canizatorul Petru Mezei. Terenul destinat culturii car­ hectar şi eficienţa acestei viitoare de cartofi, cînd se din material cu potenţial bio­ treţinerea culturii reprezintă
al producţiei, de hotărîre şi în sectorul XI investiţii, al tofului — 20 ha — a fost fertilizat cu gunoi de grajd culturi de bază în producţia stabilesc în fiecare unitate logic ridicat, din soiuri pro­ pîrghii de mare eficacitate în
dăruire in muncă. minei Petrila, unde s-a an­ şi îngrăşăminte chimice şi este bine pregătit. Planta­ agricolă. Oscilaţiile mari de tehnologiile ce se vor apli­ ductive. Ignorînd acţiunea de ansamblul măsurilor ce se
Are 17 oameni in brigadă, gajat în urmă cu 10 ani, este rea o face tot mecanizatorul Petru Mezei. In prima zi producţie ce se înregistrează ca în vederea creşterii ran­ reînnoire a seminţei, în anul întreprind în scopul creşterii
toţi unul şi unul, cum spu­ stimat şi apreciat de ortaci, de lucru, 4 aprilie, el a plantat o suprafaţă de 6 ha. de la un an. la altul între damentului la hectar. Ce trecut la C.A.P. Sînpetru s-a cointeresării materiale şi a
ne el. Nemotivate, neînţele­ de întregul colectiv al minei. unităţi cu condiţii asemănă- factori se impune să fie în obţinut abia o producţie cu răspunderii faţă de soarta
geri, indisciplină ? Nu exis­ atenţia cadrelor tehnice şi a mai puţin de 1 000 kg la hec­ producţiei de cartofi. De ase­
tă. Lipsuri, greutăţi ? Da, conducerilor unităţilor agri­ tar mai mare decît cantitatea menea, conducerilor S.M.A.
mai sînt. Aşa-i uneori. Insă cole pentru a avea garanţia de sămînţă folosită (!). Evita­ şi şefilor secţiilor de meca­
nu sînt trecute cu vederea. reuşitei depline a culturii ? rea unor asemenea situaţii nizare le revine sarcina să
Se intervine energic, se a- Răspunsul la întrebare îl vom impune ca în fiecare unita­ asigure funcţionarea irepro­
nalizează. se caută cauzele, da prin prisma învăţăminte­ te să se respecte cu stricte­ şabilă a utilajelor destinate
se adoptă soluţii. Aşa reu­ lor desprinse din experienţa ţe programul de reînnoire, efectuării lucrărilor cuprinse
şeşte Kadar, împreună cu anilor anteriori şi a recoman­ să se asigure de urgenţă şi în tehnologia culturii car­
ortacii săi, să obţină rezulta­ dărilor făcute cu prilejul re­ în întregime cantitatea de să- tofilor.
te dintre cele mai bune la centei consfătuiri judeţene mînţă necesară, care să fie Pentru a îndeplini exem­
lucrările de înaintări. In privind cultura cartofilor. bine sortată, păstrîndu-se plar prevederile planului, de
iulie, trecut, in cinstea Con­ O importanţă decisivă a- numai tuberculii viabili. maximă însemnătate este ca
ferinţei Naţionale a partidu­ supra producţiei o are am­ In ceea ce priveşte pregă­ în fiecare unitate agricolă să
lui, au înregistrat un adevă­ plasarea culturii pe solurile tirea terenului şi plantatul, se acţioneze energic pentru
rat record pe mină: o vite­ cu textură uşoară, bine dre­ s-a desprins cu acuitate ne­ rezolvarea operativă a tutu­
ză de avansare de 103 ml nate, pe cît posibil plane, cesitatea mărunţirii grădină- ror problemelor care condi­
pc lună. In acest an rezul­ pentru a ridica gradul de reşti şi nivelării solului, fo­ ţionează încheierea plantării
tatele sint şi mai bune. Re­ mecanizare a lucrărilor. O losind frezele sau cultivatoa­ cartofilor pînă la sfirşitul
cordul de 110 ml, obţinut în dată eu reverificarea ampla­ rele în agregat cu grape, primei decade a lunii apri­
luna martie, este concludent. sării, inginerilor le revine precum şi asigurării unei lie a.c., pregătind astfel o te­
Brigada de tineret a lui sarcina să acorde maximă a- densităţi corespunzătoare — melie solidă recoltei actua­
Kadar Arpad nu se mulţu­ v tenţie asigurării fertilizării de 50 000—60 000 plante la
. .. " ^ .■* lului an hotărîtor al cincina­
meşte niciodată cu puţin. terenului cu doze cît mai hectar. Maşinile se vor re­ lului.
Nici cei mai „bălrini“ (Con­ mari de îngrăşăminte orga­ gla astfel incit, în condiţii­
stantin Borş — 38 de ani), nice şi minerale, adminis- le specifice acestei primă­ Jng. MIRCEA SILVESTRU
nici cei mai tineri (Kiss Be­ trînd cel puţin 200—400 kg veri, adîncimea de plantare director general adjunct
Ferma BreLea Streiului a I.A.S. Haţeg. Mecanizatorii Vist ian Şerban s * Petru Lucaci pregătesc o tarla în suprafaţă de
njamin — 29 de ani), nici na care iiinicazif să fie insăinin ţaţă cu in. Eoto' VIROIL, OIVOIU substanţă activă la hectar. să fie de 5-6 cm. al Direcţiei agricole judeţene
Petru Puian, Grigore Timof- Sporirea recoltei este in­
Acţiunea amintită are un rol fluenţată hotărîtor şi de a- N. TIRCOB
o