Page 19 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI® Nr. 5 672 © VINERI 6 APRILIE 1973
z¡rMnmí2!mBSi^ssx

O sarcină de mare importanţă

pentru edili şi pentru fiecare locuitor

Îngrijirea, înfrumu

■
Amplasată la poalele ce­ Nivelul lor profesional şi
tăţii devene, într-un cadru in condiţii avantajoase, pot cunoştinţele acumulate în
pitoresc şi liniştit, Şcoala şcoală au făcut ca unii, în
profesională de construcţii foarte scurt timp după în­
din Deva ne apare ca un fi învăţate meserii utile prin cadrarea în muncă, să de­
uriaş atelier în care an de păşească chiar salariul de Organizarea cît mai multor convieţuiesc însă cu alţii, lu­ mîn mormane de pămînt şi
an se pregătesc sute de 2 000 lei!". acţiuni pentru înfrumuseţa­ crează în întreprinderi, în moloz, pe care aşteaptă ca
muncitori constructori. Pe Interesîndu-ne despre alte rea şi gospodărirea oraşelor, instituţii de prestigiu. Orga­ cineva — dar acela să fie
aici trec cei pe care îi ve­ 'coala profesională posibilităţi ce le au la dis­ la care participă mii de ce­ nizaţiile de partid, de U.T.C., neapărat consiliul popular —
dem pe schelele noilor con­ poziţie absolvenţii, aflăm tăţeni, a devenit şi la Deva sindicat, de femei, consiliile, să le transporte, să facă or­
strucţii, ridicînd cartiere şi că la terminarea şcolii pro­ o tradiţie. comitetele oamenilor muncii dine şi curăţenie în urma lor.
edificii a căror amprentă fesionale pot urma liceul din întreprinderi, instituţii şi Astfel de unităţi sînt şantie­
Organizaţiile de partid din
este sinonimă cu noul so­ > construcţii Deva de specialitate, mai mult cartiere, cu sprijinul comite­ cartiere ar trebui să cunoas­ rele I şi II ale T.C.H., I.R.E.
cialist. chiar, în urma unui examen telor de femei, al consiliului că astfel de aspecte, să ştie Deva, P.T.T.R., I.G.C.L., coo­
„Avem la ora actuală — dează diverse materii, ca ţă, din rîndul cărora amin­ de diferenţă, să promoveze popular, al organizaţiilor de cine este omul, atît în pro­ perativa „Mureşul" şi altele.
ne spune lng. Oliviu Stoia, tehnologia meseriei, desenul tim pe Ioan Dumitru, Ni- în anul II al liceului de ş® -lllltlii. tineret din şcoli, asociaţiilor ducţie, cît şi în familie şi în Interesant este că în frun­
directorul şcolii — 560 de tehnic, normele de protecţia colae Naghi, Abel Mure- specialitate. 9: de locatari şi comitetelor de societate. tea acestor unităţi sînt co­
elevi care se specializează muncii, limba şi literatura şan, Gh. Dugacicu, Laurean La toate cele arătate, tre­ v.-L-Ş. . & cetăţeni au mobilizat mii de Trebuie să spunem cu pă­ munişti, cadre cu munci de
Intr-un mare număr de me­ română, matematica, chi­ Hui şi Gheorghe Mustaţă. buie să mai adăugăm nu­ locuitori ai oraşului la ac­ rere de rău că, deşi aproape conducere care au pretenţii
serii foarte căutate şl apre­ mia, fizica, cunoştinţe po­ Pe lingă cei 17 profesori meroasele cercuri tehnice, ţiunile de înfrumuseţare şi în fiecare bloc locuiesc co­ şi propun în diferite şedinţe
ciate astăzi în judeţul nos­ litice şi, fireşte, efectuează ce predau diferite obiecte, politice, de etică ce fiinţează Operatoarea Marla Florea gospodărire, sub deviza „Cel munişti, cadre cu munci de să fie luate măsuri pentru
tru : ZIDARI, ZUGRAVI, un număr considerabil de cadre tehnice din întreprin­ aici şi care oferă elevilor este lina din fruntaşele sec­ mai curat şi gospodărit car­ conducere, muncitori cu înal­ buna gospodărire şi înfru­
INSTALATORI INSTALA­ ore de practică în produc­ derile şi instituţiile munici­ căi de deschidere spre noi ţiei de mase plastice de la tier, bloc, cel mai frumos tă calificare, intelectuali, ti­ museţare a oraşului.
I.I.L. Deva. Lucrînd la o ma­
ŢII ÎNCĂLZIRE, LĂCĂ­ ţie şi în atelierele şcolii. piului, cum sînt inginerii E- orizonturi spirituale, parti­ şină modernă de injectat, de­ balcon". neri, participarea unora din Deşi s-a atras atenţia în
sarcinile
de
TUŞI CONSTRUCŢII ME­ Astfel, elevii din anul I lena Tudor, Carol Pop, ciparea în funcţie de talent păşeşte dînd lunar produse de bună Prin grija consiliului popu­ aceştia la organizarea şi fi­ nenumărate rînduri condu­
plan,
TALICE, INSTALATORI IN­ fac practică trei zile pe Ioan Bota, N. Zdrenghea şi şi aptitudini la laborioasa calitate. lar al municipiului, în acest nalizarea de acţiuni este des­ cătorilor unităţilor economi­
STALAŢII SANITARE ŞI săptămînă, iar cei din anul alţii împărtăşesc elevilor activitate cultural-artistică Foto: VIRGIL ONOIU an s-au procurat mii de pomi tul de slabă sau uneori lip­ ce şi instituţiilor, cît şi şo­
GAZE, LĂCĂTUŞI AUTO- II două trimestre în ca­ din cunoştinţele şi expe­ şi sportivă intrată în tra­ fructiferi şi ornamentali, seşte. ferilor să nu mai parcheze
MOTO. Un număr de 220 drul Trustului de construc­ rienţa lor. diţia şcolii. trandafiri, gard viu şi flori, S-au făcut în fiecare pri­ autobuze, camioane, turisme,
de tineri care se pregătesc ţii, I.G.C.L. şi I.I.L. Cei de „Pentru şcolarizarea fie­ Pentru absolvenţii din a- care s-au plantat şi se vor măvară, se fac şi acum plan­ motociclete pe zone verzi,
prin forma de învăţămînt la ucenicie la locul de cărui elev — continuă să cest an ai şcolilor generale planta în continuare în toate tări de pomi, flori, trandafiri, pe străzi, în cartiere, pe lin­
„ucenicie la locul de mun­ muncă fac practica în ca­ ne relateze directorul şcolii din judeţul nostru, Şcoala cartierele oraşului, în incinta gard viu, se amenajează zo­ gă blocuri, atît ziua cît şi
că” învaţă meseriile de drul secţiilor unităţilor in­ — statul cheltuieşte peste profesională de construcţii Evidenţierea şcolilor, căminelor şi grădi­ ne verzi. Toate acestea tre­ noaptea, ci să le parcheze în
TINICHIGIU CONSTRUC­ dustriei locale şi I.G.C.L. 9 000 lei ! Elevii noştri be­ din Deva se recomandă atît niţelor de copii. buie ocrotite împotriva dis­ unităţile respective, cu ast­
ŢII, TINICHIGIU AUTO, Şcoala dispune totodată şi neficiază pe toată durata prin specificul ei cît şi hărniciei Deşi acţiunea a început trugerilor, chiar atunci cînd fel de „parcări" inoportune
TIMPLARI MOBILE ŞI de ateliere proprii cu o bu­ studiilor de burse, echipa­ prin frumoasele perspective numai de cîteva zile, consta­ se produc din joaca nevino­ ne întîlnim mereu. De ce a-
lipsă
de
tîta
la
răspundere
LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII nă dotare (lăcătuşerie-in- ment de lucru şi de protec­ ce le deschide celor care Locuitorii comunei Baia tăm cu satisfacţie că pe une­ vată a copiilor. Părinţii tre­ acei conducători de unităţi,
ţie, li se asigură costul că­ îmbrăţişează meseria de le străzi, alei, în jurul blocu­ buie să ştie că nu se pot in­
METALICE. stalaţii, zidărie şi dulgherie) de Criş au trăit de curînd vesti bani în fiecare an pen­ la acei şoferi ? Organele de
lătoriei spre şi de acasă, constructor. rilor, unităţilor comerciale şi
In perioada celor doi ani conduse de maiştri instruc­ iar Ia absolvire sînt înca­ un eveniment emoţionant. şcolilor, acţiunile de înfru­ tru a planta alţi pomi, pen­ miliţie trebuie să ia măsuri
da studiu, elevii aprofun- tori cu o bogată experien­ draţi imediat în producţie. C. DR07.D In sala căminului cultural museţare, gospodărire şi de tru a repara aparatura de severe împotriva celor vino­
a avut loc o adunare fes­ joacă pentru copii, distrusă vaţi de astfel de încălcări
tivă în cadrul căreia i s-a menţinere a curăţeniei s-au adesea de oameni mari. Se ale unor dispoziţii sau pre­
înmînat tovarăşului Gheor­ terminat. Felicităm pe acei recomandă asociaţiilor de lo­ vederi ale legilor.
ghe Toma, secretarul co­ cetăţeni cărora le place or­ catari să se preocupe mai Consiliul popular al muni­
Un îndrumar de o deosebită utilitate practica mitetului comunal de par­ dinea şi curăţenia, care vor mult de amenajarea terenuri­ cipiului Deva este ferm ho-
tid, primarul comunei, di­ ca şi copiii lor să respire un lor de joacă pentru copii în tărît să organizeze anul a-
ploma de comună fruntaşă, aer curat, să se plimbe în fiecare cartier. Copii sînt cesta şi în anii următori cît
locul I pe judeţ, în acţiu­ cele mai bune condiţii în car­ mulţi, unii mai mici, alţii mai bine acţiunile de înfru­
nea de gospodărire şi în­ tierele în care locuiesc. Drept mai mari. Vor să sc joace museţare, de gospodărire şi
frumuseţare pe 1972. exemplu, ar putea fi daţi undeva, dar unde ? Pe spa­ de menţinere a ordinii pe­
mulţi dintre cetăţenii din
Cu acest prilej, unui nu­ ţiile care ar pueta fi trans­ ste tot, stabilind, în lumina
Orientarea şcolară şi pro­ spirituale, asigurînd astfel D. Salade tratează apariţia speciale ale orientării şco­ măr de 150 locuit6ri li s-a cartierele Gojdu, Progresul, formate în terenuri de joacă, legilor, măsuri corespunză­
fesională nu este numai o un randament optim, cu e- şi dezvoltarea orientării lare şi profesionale. R. Dăs- înmînat insigna de „Frun­ Dacia, de pe strada 23 Au­ unii cetăţeni aruncă gunoiul. toare împotriva tuturor ace­
gust şi altele, care au rea­
ştiinţă în dezvoltare şi con­ vitarea accidentelor şi a o- şcolare şi profesionale, cu călescu se ocupă de rolul taş în gospodărirea comu­ lizat lucruri frumoase şi me­ Nici I.G.C.L. nu respectă gra­ lora care fac greutăţi în des­
solidare, ci şi una de efi­ boselii, iar celălalt este sa­ problemele ei fundamentale organizaţiilor de tineret în nei, ca răsplată a Iniţia­ rită toată lauda. Munca în­ ficul de transport al gunoiu­ făşurarea acţiunilor. Dar,
cienţă practică. Răspunde­ tisfacerea tuturor nevoilor de ordin general : N. Măr- activitatea de orientare şco­ tivei, entuziasmului şi hăr­ sufleţită a acestora însă con­ lui menajer, deşi se afirmă
rea cadrelor didactice este profesionale ale economiei gineanu se ocupă de perso­ lară şi profesională, iar M. niciei de care au dat şi trastează puternic cu atitu­ că se lucrează pe schimburi, pentru a reuşi aceasta, aş­
decisivă deoarece trebuie naţionale, pe care este clă­ nalitatea elevului în lumi­ Ghivirigă se ocupă de rolul dau dovadă. zi şi noapte. Cum se expli­ teptăm şi sprijinul consistent
să ţină seama nu numai de dită bunăstarea întregii na psihologiei contempora­ familiei. Un fapt demn de dinea altora, care nu înţeleg că atunci că foarte mult gu­ al organizaţiilor de partid şi
L1VIU LUCACI
înzestrarea nativă a elevi­ noastre societăţi. ne, iar M. Peteanu expune semnalat este punctul de corespondent voluntar că este de datoria lor de ce­ obşteşti de pe raza munici­
lor şi de influenţa educa­ Volumul „Selecţia şi o- lumea meseriilor în raport vedere inedit al lui N. Măr- tăţeni de a participa la astfel noi din cartiere nu este
tivă a mediului familial şi rientarea profesională" în­ cu nevoile orientării profe­ gineanu în capitolul rezer­ de acţiuni alături de ceilalţi. transportat ? piului, al conducătorilor de
social asupra lor, dar şi de cearcă să furnizeze cunoş­ sionale. vat orientării şcolare şi La menţinerea unor aspec­ întreprinderi şi instituţii, al
nevoile profesionale ale so­ tinţele de bază asupra in­ Partea a doua tratează profesionale a copiilor-pro- De asemenea, s-au în­ Nu rareori, cei care au orga­ te urîte pe faţa oraşului mai asociaţiilor de locatari, al ce­
cietăţii în prezent şi vii­ dividualităţii elevului şi lu­ metodologia orientării şco­ blemă, handicapaţi fie din mînat diplomele de comu­ nizat astfel de acţiuni au contribuie şi unele unităţi, tăţenilor.
tor. Cum cunoaşterea tutu­ mii meseriilor. Diversele lare şi profesionale, anali- cauza tulburărilor psihice, ne fruntaşe în întrecerea fost întîmpinaţi cu atitudini
ror acestor factori este ne­ capitole ale lucrării tratea­ zînd diversele metode de fie din pricina devierilor de patriotică pe judeţ pe anul răuvoitoare, de sfidare, li care sparg asfaltul, fac ca­ ALEXANDRU VOICULESCU
spus de complicată şi ane­ ză sub unghiul cunoştinţe­ cunoaştere şi examinare a conduită şi caracter. 1972 şi ocupantelor locu­ nale pe care uită să le astu­ primvicepreşedinte
voioasă, răspunderea finală lor generale de pedagogie individualităţii elevilor. 1. Volumul „Selecţia şi o- rilor II şi III, respectiv s-au adus chiar jigniri de pe, iar la locurile unde au al Consiliului popular
asupra selecţiei şi orientării ale profesorilor diriguiţi Holban face o expunere ge­ rientarea profesională”, pri­ comunelor Pui şi Ghelar. către unii cetăţeni i „Nu fac construit sau au reparat ră- municipal Deva
profesionale o au, de fapt, probleme şi metode de bio­ nerală asupra metodelor de ma lucrare ştiinţifică de Odată cu diploma, ocupan­ nimic, să vedem ce-mi puteţi
nu numai profesorii ci şi logie, psihologie şi sociolo­ investigaţie a structurii psi­ amploare în acest domeniu, tei locului I, comunei Baia face, nu aveţi legi care să
părinţii. Orientarea şcolară gie şcolară în raport cu hice a persoanei umane, du­ bazat pe o bogată documen­ de Criş, i s-a acordat şi r
şi profesională are prin ur­ nevoile profesionale ale so­ pă care se ocupă de cu­ tare şi cercetare, va repre­ un premiu în valoare de mă oblige să fac muncă pa­
mare un dublu scop: în pri­ cietăţii noastre socialiste. noaşterea e'evului cu ajuto­ zenta fără îndoială un real 70 000 lei, celei care ocu­ triotică, aceasta să o facă
mul rînd împlinirea multi­ Prima parte a lucrării a- rul fişei psihopedagogice. sprijin în activitatea didac­ pă locul II, comunei Pui, consiliul popular” — au zis interesantă acţiune
laterală şi armonioasă a o- bordează problemele gene­ tică şi pedagogică a tutu­ 50 000 lei, şi comunei Ghe­ ei, şi au întors spatele. Cum 9
mului prin munca creatoa­ rale ale orientării şcolare Ultima parte a lucrării ror factorilor interesaţi în lar, situată pe locul III,
re de bunuri materiale şi şi profesionale. Profesorul este rezervată problemelor educaţia tinerei generaţii. 35 000 lei. poate fi calificată atitudinea pionierească
J unor astfel de oameni ? Ei
De curînd, pionierii deta­ Groza", str. M. Eminescu, Oi-
şamentului clasei a V-a D tuz, zona şcolilor industriale,
de la Şcoala generală „Dr. cariera de piatră, cascada,
Expoziţia etnografe a ştafetei folclorice Petru Groza” din Deva au pădurea Bejanului, Eminescu,
îna­
şi
organizat o interesantă şi e-
poi,
strada
pe
ficientă acţiune de pregătire spre centrul municipiului.
milita ră. Interesante şi atractive au
CĂUTĂTORII DE COMORI“ nios de către comandamen­ fost trecerile pe sub şi peste
Iniţiată şi concepută inge­
naturale
arti­
33 tul detaşamentului, în frun­ obstacole deplasarea şi printr-o
ficiale,
Ieri, a avut loc, la Mu­ nobilarea cu însemnele Expoziţia consemnează, te cu comandantul de deta­ perdea de fum, creată arti­
zeul judeţean din Deva, artei a oricărui obiect pe alături de aspectele de tra­ şament Dan Călin şi cu ficial de luminări fumigene,
vernisajul Expoziţiei etno­ care-1 creează în cele mai diţie ale portului şi cusătu­ pionierii Lucian Nistor, Ni- jocurile de orientare cu
grafice a celei de-a III-a e- comune scopuri ale vieţii rilor hunedorene, şi un fe­ coleta Nandrea, Voichiţa plantări de taloane de con­
diţii a ştafetei folclorice cotidiene. Atrage atenţia, nomen specific zilelor noas­ Hogman şi Constanţa Mun- curs, acţiuni de urmărire prin
„Căutătorii de comori". Or­ în mod deosebit, panoul zo­ tre — poluarea acestuia, in­ teanu, acţiunea s-a desfă­ scotocire a „inamicului", iar,
ganizată de Comitetul de nei pădurenilor, cu pitoreşti terferenţa motivelor vechi şurat cu sprijinul şi partici­ in încheiere, la pădurea Be­
parea părinţilor şi cu prie­
cultură şi educaţie socialis­ costumaşe bătute în cusă­ cu modele de împrumut, al­ teni ai pionierilor de la alte janului, s-au organizat acti­
tă al judeţului Hunedoara, turi bogate. La fel, pumna- terarea materialului tradi­ detaşamente şi şcoli, consti­ vităţi sportive, jocuri dis­
expoziţia reuneşte obiecte şii, brîurile, cusăturile mo­ ţional de alcătuire a costu­ tuind un interesant schimb tractive şi s-au cîntat cînte-
de port miniaturale, des­ ţeşti vechi. melor. Prin acest aspect, de experienţă. ce patriotice. In programul,
prinse din albumele ştafetei Un aparent joc, nume­ prin replicile de artă ale Programul prevăzut a fost ce a durat aproape 5 ore,
folclorice şi acoperă o arie roasele costume miniaturale vechilor cusături prezente minuţios pregătit şi s-a rea­ s-au evidenţiat, prin punctajul
geografică şi etnografică prinse pe cele opt panouri în expoziţie, ea se profilea­ lizat in întregime, constituind acordat, pionierii : Simona
complexă : Ţara Zarandu- înglobează în ele migală şi ză drept o pledoarie pen­ începutul unei serii de ac­ Turturean, Ovidiu Bordean,
lui, Ţara Haţegului, valea artă dorinţa de a nu scăpa tru reîntoarcerea la tiparele ţiuni similare în viitor. S-a Georgeta Cristea, Adriana
de mijloc a Mureşului, zo­ nici unul din elementele specifice fiecărei zone, la început cu un marş energic, Pascu şi alţii.
na Orăştiei, zona pădureni- constitutive ale acestora. păstrarea bogatelor noastre Nu demult, la Hunedoara a intrat în funcţiune noua autog ară. De aici pornesc zilnic zeci organizat pe grupe, urmînd
lor şi zona Văii Jiului. Cojocel bătut în flori, că­ tradiţii folclorice. şl zeci de autobuze, satisfăcind cerinţele de transport ale unui marc număr de cetăţeni. traseul şcoala „Dr. Petru Prof. CRISTINA AVRAM
Fiecare comună intrată în ciulă de miel, şerpar, o- Desigur, expoziţia ar fi a-
concurs şi-a consemnat par­ pinci, cătrinţă înflorată, că­ vut de cîştigat printr-o mai
ticiparea prin bogate pagini ciulă ciobănească de pănu- mare varietate tematică,
de album, cuprinzînd, în ră toate „cît un degetar“ prin cuprinderea tuturor
miniaturi lucrate cu miga­ vorbesc elocvent despre o aspectelor materiale ale Suplimentări de trasee şi autobuze
lă şi măiestrie, plortul spe­ neasemuită diversitate şi vieţii satelor aducînd prin­
cific al diferitelor zone sau frumuseţe — echivalente tre exponate obiecte de uz Una din preocupările Ia Brad, numărul călăto­ Totodată, în scopul des­
sate ca şi numeroase eşan­ ale unei debordante bogă­ casnic, unelte tradiţionale actuale ale conducerii au­ rilor este foarte mare, nu­ făşurării normale a proce­
tioane de cusături păstrate ţii sufleteşti transmisă şi ş.a. La fel, ar fi fost bine tobazei T.A. din Brad, meroşi cetăţeni din împre­ sului de învăţămînt de Ia
din vremuri de demult. Va­ înnobilată din tată-n fiu ca alături de miniaturile menite să satisfacă cerin­ jurimi vin să cumpere sau şcoala generală din cen­
loarea expoziţiei constă toc­ prin graiul firului tors, ţe­ de costume, să fi fost adu­ ţele mereu crescînde ale să vîndă o serie de pro­ trul de comună Luncoiu
mai în aceste mici mostre sut, cusut cu artă de mîini se în expoziţie, în limita publicului călător, este de duse. In acest sens, s-a de Jos, conducerea autoba­ Ion Modola — Haţeg. Pe­ în această privinţă şi spriji­
de artă populară, patinate meştere, nu pentru a fi pri­ posibilităţilor, şi costume a suplimenta cu autobuze luat măsura suplimentării zei din Brad a luat măsu­ rioada cît o persoană înca­ nul oficiului juridic din uni­
de vreme, dar însumând un vit în expoziţii, ci pentru a autentice, piese de port traseele suprasolicitate, pre­ unor trasee cum sînt: ra înfiinţării unui nou tra­ drată în muncă se află în tate. Dacă vă încadraţi în a-
bogat univers de frumuse­ înfrumuseţa viaţa de fie­ păstrate de mult S-ar fi cum şi înfiinţarea unor Brad — Tomeşti, Brad — seu. incapacitate temporară con­ ceste grupe, serviciul personal
ţe — probă a proverbialei care zi, pentru a „povesti” răspuns astfel, mai com­ trasee noi. stituie vechime în muncă şi din unitate va evidenţia a-
înclinaţii a poporului ro­ bucuria sufletului, frumuse­ plet, titulaturii de expoziţie, Astfel, se ştie că mai a- Zdrapţi, Brad — Blăjeni, VASILE RUDA deci aceasta nu are nici o in­ cest lucru în carnetul de
mân spre frumos, spre în­ ţea satelor împrimăvărate. etnografică. les joia, cînd e zi de tirg Brad — Curechi etc. corespondent fluenţă în stabilirea dreptu­ muncă, conform indicaţiilor
rilor la pensie. pe care le are.
Ioan Vîlvar — Orăştie. Un grup de cooperatoare
Pentru angajaţii care au lu­ de Ia cooperativa „Prestarea“
crat în locuri de muncă în­ Hunedoara. Contribuţia de 2
— Am un băiat de 11 pentru îmbunătăţirea asisten­ cadrate în grupele 1 şi II în la sută_ pentru pensia supli­
mi. S-a îmbolnăvit. Medi­ ţei medicale directe, în te­ vederea pensionării şi au o mentară se reţine din salariul
ali i-a indicat tratament in- ren. In felul acesta se cre­ vechime în muncă de 25 ani, tarifar de încadrare şi nu
ectabil din 8 în 8 ore, res­ ează o accesibilitate mai bu­ bărbaţii, şi 20 de ani, femei­ după realizări. Este legal să
pectiv la orele 6,00, 14.00 şi nă a populaţiei la medic, pu- le, vîrstele de pensionare se fie aşa, deoarece şi pensia
>2,00. Dar la orele 6,00, la nîndu-se accentul pe asigu­ reduc cu cîte 6 luni pentru suplimentară se calculează
nrcumscripţie nu-i nimeni, rarea asistenţei medicale cu­ fiecare an efectiv lucrat în după acelaşi criteriu.
a orele 14,00 se termină pro­ rente, de urgenţă şi la domi­ locurile de muncă din grupa Maria Boştină — Deva.
gramul, iar seara la 22,00 de ciliu. Deci, tocmai acolo un­ I şi cu cîte 3 luni pentru fie­ Deoarece aveţi o vechime în
asemenea nu este sora la de asistenţa ora deficitară, care an efectiv lucrat în locu­ muncă de numai 10 ani şi
nrcumscripţie. Medicul a in­ ţiile lor. Ştiu ce am eu de mea — ne-a spus sora de o- mlciliu nu-i rezolvată. Ar director adjunct la spitalul se vor pune lucrurile la rile de muncă din grupa a vîrsta de 53 ani, nu puteţi fi
ii cat acest tratament, ceea făcut, la locul meu dc muncă. crotire, Margareta Timar, de trebui să avem mijloc de din Haţeg. punct. Desigur, vor fi stabi­ Il-a. Angajaţii care au lucrat pensionată pentru limită de
ie înseamnă că aşa trebuie Ce face un părinte, să zi­ la circumscripţia sanitară de transport şi personal medi­ — Nu ştiu de ce s-a re­ lite formule unice, în, toate în locurile de muncă ce se vîrstă, chiar dacă aţi născut
făcut. Dar cine să-l facă ? cem, care are copilul bolnav copii nr. 7, din Hunedoara. cal care să lucreze în 3 tu­ nunţat la procedeul de acum localităţile, rezolvîndu-se pro­ încadrează în grupele I sau 4 copii şi i-aţi crescut pînă
'Chirea Ciobanu, din Deva, şi i s-a recomandat trata­ Seara cînd ne venea rîndul re — spunea dr. Ion Pralea, 2-3 ani, cînd exista o evi­ blema asigurării asistenţei II în vederea pensionării, pî­ la împlinirea de către aceştia
bloc C2, ap. 20). ment injectabil din 6 în 6 de serviciu, primeam un ta­ director adjunct la spitalul denţă clară a bolnavilor ce a- medicale la domiciliul bol­ nă la data de 18 martie 1969,
ore ? Din spusele celor doi bel cu numele şi adresa ce­ din Orăştie. veau nevoie de injecţii la a- navilor. sînt cei trecuţi în listele pu­ a vîrstei de 10 ani.
— Băiatul meu este bol­ lor care necesitau tratament — Tratamentul medical la Lucreţia Ilaş - Hunedoara.
nav. Are 2 ani şi 8 luni. Azi interlocutori am văzut ce fa­ numite ore, personalul sani­ Populaţia judeţului va blicate în Buletinul oficial
am fost cu el la policlinică, ce. Dar întrebarea aceasta tar se deplasa la ei acasă — primi cu multă satisfacţie a- nr. 21 din 10 martie 1967, iar Pentru lămuririle de caro a-
veţi _ nevoie în legătură cu
la medicul specialist, pentru am pus-o şi unor cadre me­ declara dr. Paul Iacob, se­ ceste măsuri. Dar aplicarea cei care au lucrat sau lucrea­
că în vremea aceasta n-a dicale. Iată răspunsurile : Raid-asichetă realizat la cererea cititorilor cretarul organizaţiei de par­ lor concretă în teren cade în ză şi în prezent în astfel de pensia de urmaş pentru feti­
venit nimeni să-l vadă aca­ — îşi găseşte o soră sau tid de la policlinica spitalu­ răspunderea conducerilor u- locuri de muncă după data ţă, urmează să vă prezentaţi
să, deşi am anunţat la cir­ pe altcineva care să-i facă lui din Hunedoara. Ar tre­ nităţilor spitaliceşti din fie­ stabilită mai sus sînt pre­ la Oficiul pentru probleme
cumscripţie. (Constantin Ma- injecţiile. Se descurcă cum injectabil la domiciliu, la a- domiciliu se face sporadic. bui găsită o rezolvare şi s-ar care localitate. Trebuie ac­ văzuţi în ordinul Ministeru­ de muncă şi ocrotiri sociale
ximciuc, lăcătuş la lamino­ ştie — spunea dr. Maria To­ nurnite ore fixe. Aveam o au­ Rezolvarea eu o văd numai putea găsi. Mulţi oameni ţionat de urgenţă pentru so­ lui Muncii şi Ministerului Să­ din municipiul Hunedoara.
rul de 450 mm din C.S. Hu­ ma, medic pediatru la cir­ tosanitară la dispoziţie şi ne dacă am încadra la salvare n-ar mai trebui spitalizaţi, luţionarea acestei situaţii pa­ nătăţii nr. 59/1969, aceste I răşina Anicăi — Brad.
nedoara). cumscripţia sanitară nr. 4, deplasam rapid. Apoi s-a re­ cel puţin 3 cadre sanitare ţinuţi în spital doar pentru radoxale : medicul recoman­ locuri fiind stabilite, în ra­ Alocaţia de stat pentru co­
— Ce v-a spus medicul din Hunedoara. Ziua poate nunţat la procedeu. medii, adică . pe fiecare a li se face injecţii. da tratament la domiciliu, port cu prevederile actului pii se plăteşte numai pînă
specialist ? veni la noi, la circumscripţie. schimb cîte unul — sublinia — Au existat şi mai exis­ tratament care nu se putea normativ indicat, de către la împlinirea de către aceş­
— Că va da un telefon la Noaptea... — Au apărut cazuri de dr. Iordan Dragomir, direc­ tă unele deficienţe în asigu­ face din motive de... cadre conducătorii unităţilor care tia a vîrstei de 16 ani, indi­
circumscripţia de caro apar­ — Dar să zicem că un co­ flegmoane, din cauză că us­ torul spitalului din Brad. rarea asistenţei medicale la medicale. Noi nu vom spune au astfel de locuri de muncă ferent dacă copiii urmează
ţin, ca să-mi recomande niş­ pil bolnav are 39 de grade tensilele nu erau bine steri­ domiciliul bolnavilor — ne că procedeul aplicat la Hu­ cu condiţii foarte grele sau cursurile unor şcoli, fie ele
te medicamente. Să trec pe temperatură. Nu i se prici- lizate — arăta dr. Maria — Copiii care necesită tra­ declara dr Theodor Bădău, nedoara cu 2-3 ani în urmă foarte periculoase ori grele
acolo să le iau. nuieşte mai mult rău scoţîn- Toma. tamente injectabile din 8 în directorul Direcţiei sanitare a fost cel mai bun. Dar o re­ sau periculoase, prin decizie. chiar de învăţămînt supe­
— Ştiţi că personalul sa­ du-1 din casă şi aducîndu-1 — Dar acum, în condiţiile 8 ore sau din 6 în 6 îi in­ a judeţului. Tocmai pentru zolvare trebuie găsită. Spu- De aceea vă îndrumăm să rior.
nitar de teren, de la circum­ pînă la circă ? procedeului „descurcă-te”, sînt ternăm. (Procedeul se aplică eliminarea lor, recent au nîndu-i omului bolnav ..des­ consultaţi actele normative IOAN VAS1L1E
scripţie, are obligaţia să — Aveţi dreptate. Cu 2—3 mai bine sterilizate ? — în­ şi în alte oraşe, supraaglo- fost luate măsuri concrete curcă-te", n-am făcut, altceva arătate pentru a vedea dacă VASILE AVRAM
decît
vină acasă cînd e bolnav bă­ ani în urmă, asistenţa medi­ trebăm. merîndu-se spitalele). Celor pentru mai buna şi raţionala rinţa 1 ¡-am îngreunat sufe­ activitatea dv. se încadrează de la Direcţia judeţeană
iatul ? cală la domiciliu era organi­ — Adevărul e că problema mari le face sora la circă — în vreuna din grupele de pentru probleme de muncă
— Eu nu cunosc obliga­ zată mai bine, după părerea tratamentului medical la do- sublinia dr. Tiberiu Dîrlea, utilizare a cadrelor medicale, GH. I. NEGREA muncă respective, solicitînd şi ocrotiri sociale