Page 2 - Drumul_socialismului_1973_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 668 © DUMINICĂ 1 APRILIE 1973

CUVÍNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

îm­
(Urmare din pag. 1) dere condiţiile speciale ale mat simpatia şi solidaritatea nat printre partidele socia­ la' Începutul anului 1919 : zator şi conducător al mari­ pînă la victoria finală naziste, crearea primului partid unic
clasei
al
din
muncitoare
Germaniei
potriva
ţării în care trăiesc", iar Do- cu grupul revoluţionarilor liste ale continentului". „Ca socialişti români inter­ lor bătălii de clasă ce se a- România. (Aplauze puternice).
brogeanu Gherea afirma: ruşi, printre care se afla şi După cum este ştiut, încă naţionalişti, salutăm cu bu­ nunţâu, să-şi poată asuma alături de Uniunea Sovietică
economică, social-politică şi „Şcolari ai socialismului, tînărul Ulianov — Vladimir de la început, partidul revolu­ curie dezrobirea naţională a răspunderea conducerii între­ şi ceilalţi aliaţi. Trecînd în revistă istoria
ideologică a societăţii româ­ membri ai marii familii so­ Ilici Lenin — pe care guver­ ţionar al clasei noastre mun­ poporului român şi respectăm gii lupte ' revoluţionare din Marea victorie de la 23 mişcării muncitoreşti din ţa­
neşti oferea condiţiile creării cialiste europene, noi ştim că nul ţarist îl deportase în Si­ citoare a avut de înfruntat legăturile de unire hotărîte. România pentru răsturnarea August 1944 a marcat o co­ ra noastră, constatăm că
acestui partid. Aşa cum a- felul activităţii noastre atîr- nenumărate greutăţi, a fost România nouă de astăzi tre­ claselor exploatatoare de la titură . istorjeă în dezvoltarea proletariatul român a afir­
răta socialistul Constantin nă de condiţiile reale ale ţă­ beria. O amploare deosebită au nevoit să facă faţă unor gre­ buie să devie România socia­ putere, pentru înfăptuirea României. Lupta antifascistă, mat de la început, cu tărie,
Mile într-un articol intitulat rii noastre şi mai ales de cunoscut-o în acei ani legă­ le încercări, pricinuite de îm­ listă de mîine". (Aplauze pu­ victoriasă a revoluţiei prole­ democratică s-a transformat necesitatea de a se uni şi
„Congresul nostru", „mişca­ cele economico-socialc. Aşa­ turile internaţionaliste dintre potrivirea claselor dominante, ternice). tare şi trecerea la făurirea rapid într-o mişcare socială organiza într-un partid unic
rea socialistă din România dar, să analizăm condiţiile socialiştii români şi cei bul­ de prigoana şi teroarea regi­ înfăptuirea unităţii statului societăţii socialiste. de mare amploare, fără pre­ revoluţionar de clasă, care
devenise, după diferite dibu­ de trai ale ţării noastre cum gari. Pe teritoriul ţării noas­ mului burghezo-moşieresc. naţional român — victorie e- In această perioadă, socialişti cedent în analele ţării noas­ să conducă cu fermitate, pe
iri, pur marxistă, atît din -urmează din poziţiunea po­ tre, revoluţionarii bulgari, Totodată, trebuie spus că în pocală a maselor populare români de frunte, întreţin tre, care a deschis calea de- baza unei concepţii clare, lup­
punctul de vedere al teoriei, porului muncitor, din relaţi­ prigoniţi în ţara lor, au gă­ activitatea partidului s-au din întreaga ţară, în realiza­ legături strînse cu reprezen­ săvîrşirii revoluţiei burghezo- tele maselor populare împotri­
cit şi din punctul de vedere ile de clasă, din cultura sit adăpost şi prieteni ade­ manifestat şi o serie de con­ rea căreia clasa muncitoare, tanţii Internaţionalei a IlI-a, democratice, realizării unor va exploatării şi asupririi, pen­
al practicii“. noastră, din temeliile econo­ văraţi. Relaţii internaţiona­ fuzii şi limite determinate mişcarea socialistă au adus o cu însuşi Vladimir Ilici Le­ profunde schimbări revolu­ tru libertate şi dreptate so­
Lucrările Congresului, care mice". Dealtfel, socialiştii ro­ liste au fost stabilite, de a- de stadiul dezvoltării sociale, preţioasă contribuţie — a nin, cu care poartă discuţii ţionare în viaţa socială, în­ cială. Crearea cu 80 de ani
au avut loc la Bucureşti, în mâni afirmaseră această po­ semenea, cu partidele socia­ de lipsa de experienţă şi de deschis perspectiva dezvoltă­ privitor la condiţiile în care făptuirii idealurilor de liber­ în urmă a partidului unic
zilele de 31 martie — 3 a- ziţie încă în 1891, în rapor­ liste din Germania, Franţa, insuficienta maturizare ideo­ rii mai rapide a forţelor de urma să aibă loc afilierea tate şi dreptate socială ale muncitoresc a avut o influ­
prilie 1893, salutate cu entu­ tul prezentat la Congresul Italia, Belgia şi alte ţări. Pa­ logică a proletariatului şi a producţie ale ţării şi, totoda­ partidului la Internaţionala poporului român. Desfăşurând enţă uriaşă asupra afirmării
o vastă activitate organizato­
ziasm şi urmărite cu profund Internaţionalei a Il-a de la ginile presei muncitoreşti şi conducătorilor săi din acea tă, a creat condiţii favorabi­ Comunistă. Exprimîndu-şi de rică şi politică, Partidul Co­ clasei muncitoare pe arena
interes de muncitorimea din Bruxelles In raport se spu­ socialiste din acele vremuri perioadă Existenţa, în con­ le pentru intensificarea acti­ la bun început adeziunea luptelor sociale din România,
întreaga ţară, au statuat în­ nea : „Din punct de vedere constituie o mărturie a so­ ducerea partidului, a unor vităţii forţelor sociale pro­ faţă de principiile leniniste munist Român, împreună cu asupra dezvoltării mişcării
fiinţarea partidului politic al tacticii, socialismul român lidarităţii proletariatului ro­ \elemente nelegate de clasa gresiste, a mişcării muncito­ ale partidului de tip nou, ei Partidul Social-Democrat şi revoluţionare din ţara noas­
marxist al clasei muncitoare trebuie să aibă armele sale mân cu luptele muncitorilor muncitoare, inconsecvente din reşti revoluţionare. In anii au formulat, totodată, o se­ celelalte forţe revoluţionare tră. Fără îndoială că produ­
— Partidul Social-Democrat proprii, condiţiile economice din Norvegia, Danemarca, O- punct de vedere politic şi 1918—1920 pe fundalul ascuţi­ rie de obiecţii cu privire la şi democratice, a reunit în cerea, în decursul desfăşură­
al Muncitorilor din România. şi cîmpul economic pe care landa, Elveţia, Spania, Chi­ ideologic, a determinat, în rii contradicţiilor regimului amestecul Cominternului în această mişcare principalele rii evoluţiei istorice, a sci­
(Aplauze puternice). Acest e- va trebui să lucreze fiindu-i na, Australia, Statele Unite ultimii ani ai secolului tre­ burghezo-moşieresc, creşte stabilirea componenţei orga­ forţe ale naţiunii — clasa ziunii mişcării revoluţionare
veniment a intrat în istoria proprii". Sau, menţionînd că ale Americii, Cuba şi din al­ cut, frămîntări şi convulsii combativitatea maselor mun­ nelor de conducere ale parti­ muncitoare, ţărănimea, inte­ şi a partidului, formarea mai
noastră ca moment de excep­ ţelul tuturor socialiştilor este te ţări ale lumii. din ce în ce mai grave, care citoare. Sînt cunoscute marile dului — considerînd pe bună lectualitatea, păturile mijlo­
ţională însemnătate pentru „stabilirea unei societăţi so­ Activitatea internă a parti­ au dus pînă la întreruperea demonstraţii de la 13 decem­ dreptate că aceasta este un cii de la oraşe şi sate şi multor partide muncitoreşti
destinele luptei revoluţiona­ lidare şi armonioase, a unei dului, legăturile strînse cu vremelnică a activităţii par­ brie 1918, înăbuşite în sînge ■ drept legitim al propriului chiar anumite cercuri ale au avut consecinţe negative
re a proletariatului şi a ma­ societăţi în care toate unel­ organizaţiile clasei muncitoa­ tidului Cu toate acestea, lup­ de regimul burghezo-moşie­ partid — precum şi cu privi­ burgheziei. Rod al luptei ma­ asupra luptei de clasă, asu­
selor muncitoare, ca momen­ tele de muncă vor fi sociali­ re din celelalte ţări, cu con­ ta revoluţionară a continuat resc, acţiunile revoluţionare, re la o serie de analize şi a- selor largi, la 6 martie 1945 pra rolului jucat de proleta­
tul ce marchează înfăptuirea zate“, raportul sublinia că, ducători eminenţi ai proleta­ să se desfăşoare, diferitele deosebit de intense, ale clasei precieri eronate făcute de a fost instaurat primul gu­ riat în înfruntarea cu hur-
organizării politice a clasei în ce priveşte „mijloacele riatului,' participarea şi con­ cercuri şi organizaţii munci­ muncitoare în perioada de Comintern la adresa situaţiei vern democratic din istoria ghezia şi moşierimea. In mo­
muncitoare pe scară naţiona­ prin care s-ar ajunge la a- tribuţia sa activă la dezbate­ toreşti au continuat să ac­ după război, care au luat o din România. Justeţea aces­ ţării; Aceasta a marcat in­ mentele hotărîtoare ale pro­
lă. (Vii şi puternice aplauze). cest scop, fiecare va între­ rea problemelor importante ţioneze, şi în focul bătăliilor tot mai mare amploare, cul- tor puncte de vedere ale so­ staurarea puterii revoluţio- cesului revoluţionar însă, în
Partidul clasei muncitoare buinţa pe acelea cerute de ce se puneau în faţa miş­ de clasă s-au ridicat şi for­ minînd cu greva generală cialiştilor români se rel.evă nar-democratice a muncitori­ etapele decisive ale bătăliei
din România înfiinţat în anul condiţiile specifice ale ţării cării muncitoreşti internaţio­ mat din sînul clasei munci­ din 1920 ce a cuprins prole­ cu claritate în lumina expe­ lor şi ţăranilor, a des­ de clasă — cum au fost Ihpta
1893, pe baza principiilor so­ sale". nale în acea vreme, i-au a- toare şi al intelectualităţii tariatul de pe tot cuprinsul rienţei istorice a mişcării chis calea trecerii la împotriva fascismului, trece­
cialismului ştiinţific, a teo­ Ancorat în realităţile so- dus prestigiu şi autoritate pe progresiste o serie de noi ţării, zguduind puternic în­ muncitoreşti din ultima ju­ o etapă superioară — rea la organizarea insurecţiei
riei de clasă a lui Marx şi plan internaţional. Conduce­ militanţi socialişti, ca Ion C. seşi temeliile regimului bur­ mătate de veac. înfăptuirea revoluţiei socia­ naţionale armate antifascist»
Engels, şi-a asumat din pri­ cial-politice ale ţării, parti­ rea Partidului Social-Demo­ Frimu, Ştefan Gheoi;ghiu, ghezo-moşieresc şi demon­ Răspunzând necesităţilor o- liste. Nu aş putea să nu
muncitorilor
din
ma clipă misiunea istorică de dul şi-a spus cuvîntul Româ­ crat al Muncitorilor din Un­ Alexandru Ionescu, Âlecu strând că muncitorimea este biective ale dezvoltării so­ menţionez, şi cu acest prilej, cucerirea puterii politice
economice în stat şi apoi îi
faţă
nia
a conduce lupta revoluţiona­ de toate marile probleme garia aprecia, în 1894, într-o Constantinescu, Mihail Gh. o forţă socială în stare să ciale a ţării noastre, repre­ faptul că, în înfăptuirea in­ făptuirea sarcinilor construe
ră pentru cucerirea puterii care frâmîntau societatea ro­ scrisoare adresată socialişti­ Bujor, Gheorghe Cristescu, conducă poporul în lupta zentanţii socialiştilor români surecţiei naţionale antifascis­
politice de către proletariat mânească din acea vreme, lor români că „tînărul şi vi­ Dimitrie Marinescu şi alţii. pentru transformarea revolu­ hotărăsc la Congresul din te armate, în instaurarea pri­ ţiei socialiste — s-a impus
şi celelalte mase muncitoa­ luînd poziţie şi preconizînd gurosul Partid Socialist De­ Ei şi-au consacrat eforturile ţionară a întregii societăţi. mai 1921, prin vot unanim, mului guvern democrat şi în cu deosebită acuitate necesi­
re de la oraşe şi sate, pen­ mocrat Român ocupă deja, strîngerii rîndurilor clasei In România se aflau atunci transformarea partidului so­ crearea condiţiilor pentru tatea închegării unităţii c\p
tru transformarea socialistă soluţii în conformitate cu in­ graţie devotamentului şi e- muncitoare, reorganizării par­ la ordinea zilei probleme cialist în Partidul Comunist trecerea la făurirea socialis­ sei muncitoare, a realizări,
a societăţii româneşti. Anul teresele de clasă, cu aspira­ nergiei voastre, un loc însem- tidului pe baze marxiste. deosebit de stringente, care ' Român. (Aplauze puternice, mului, forţele armate — in­ unităţii de acţiune a organi­
1893 este anul naşterii deta­ ţiile revoluţionare ale prole­ se cereau soluţionate fără prelungite. Se scandează clusiv cadrele de conducere, zaţiilor ei politice, inclusiv a
tariatului. . Astfel, socialiştii
şamentului revoluţionar, de români abordează în mod a- întârziere, ca de pildă refor­ „P.C.R.“). Prin aceasta se ridică ofiţerii, generalii — au ur­ trecerii la refacerea partidu­
avangardă al clasei munci­ profundat problema agrar-ţă- Evoluţia istorică a mişcării muncitoreşti, ma agrară, lichidarea relaţi­ pe o treaptă superioară acti­ mat linia trasată de partidul lui unic revoluţionar al pro­
toare din România. Iată de rănească, de o deosebită acui­ ilor de producţie feudale la vitatea detaşamentului de a- comunist, s-au alăturat po­ letariatului. Istoria, viaţa de­
ce putem spune cu deplin te­ sate, refacerea economiei dis­ vangardă, revoluţionar al — porului. Aceasta a avut o monstrează că numai unită,
mei că adevăratele începu­ tate pentru societatea acelei transformarea partidului socialist truse de război şi dezvoltarea clasei muncitoare din Româ­ mare importanţă pentru vic­ avînd un partid unit şi pu­
turi ale Partidului Comunist vremi, militînd pentru înfăp­ unor ramuri noi ale econo­ nia. Partidul Comunist, con­ toria tuturor luptelor care ternic, clasa muncitoare îşi
Român — care continuă ce­ tuirea reformei agrare, pen­ in Partidul Comunist Român- miei naţionale, asigurarea u- tinuatorul direct al mişcării s-au desfăşurat în România. poate îndeplini misiunea is­
le mai înalte tradiţii de luptă tru lichidarea formelor de nor condiţii de viaţă mai revoluţionare, socialiste, al In procesul dezvoltării eco- torică de transformare revo­
ale poporului şi îşi are exploatare feudale la sate, bună pentru masele munci­ partidului clasei muncitoare nomico-sociale, al creşterii luţionară a societăţii. (Aplau­
pentru
împămîntenirea
ţăra­
rădăcinile împlîntate adînc nilor şi organizarea pe baze moment crucial in istoria României toare. Clasa muncitoare care făurit în 1893, a dus mai de­ avîntului revoluţionar, a de­ ze puternice, prelungite).
în mişcarea muncitorească, se dezvoltase numericeşte, al parte şi a ridicat pe un plan venit absolut necesară rea­
socialistă, din a doua jumă­ noi a muncii acestora, pen­ cial-Democrat din România, cărei nivel politic crescuse superior, în noile condiţii ale lizarea deplinei unităţi or­ Partidul Comunist Român,
tate a secolului trecut — co­ tru introducerea unor mijloa­ Ca rezultat, al voinţei pro­ ca urmare a experienţei pro­ dezvoltării României, lupta continuatorul celor mai îna­
incid cu începutul activităţii ce de lucru avansate în agri­ letariatului de a se uni, pre­ care se proclamă în mod so­ prii de luptă şi sub influenţa de eliberare socială şi naţio­ ganizatorice şi politice a cla­ intate tradiţii revoluţionare
lemn „vlăstar al vechil ră­
partidului muncitoresc călă­ cultură. In acelaşi timp, por­ cum şi al activităţii noilor dăcini socialiste, pe care ni­ victoriei Revoluţiei Socialiste nală. Tocmai de aceea, apre­ sei muncitoare, căreia îi re­ ale clasei muncitoare, ale po­
nind de la analiza ştiinţifică
uzit de teoria revoluţionară a stării de înapoiere econo­ lideri revoluţionari, iau fi­ mic nu a putut-o distruge", din Octombrie, a intensifică­ ciem acest moment ca un venea misiunea de clasă con­ porului român — a cărui ac­
marxistă, creat cu 8 decenii mică a ţării, de la rămî ne­ inţă, începînd din anul 1901, continuatorul firesc al Parti­ rii mişcării revoluţionare moment de răscruce în dez­ ducătoare în transformarea tivitate putem spune că a în­
în urmă. (Aplauze puternice, rea în urmă a forţelor de cercurile socialiste „România dului Social-Democrat al mondiale, avea de jucat un voltarea României noi. Din revoluţionară a societăţii. ceput acum 80 de ani — a
prelungite). muncitoare" — organizaţii rol de cea mai mare impor­ păcate, o parte a membrilor După cum se ştie, în februa­ condus cu succes masele în
producţie, socialiştii sublini­ politice muncitoreşti care Muncitorilor din România tanţă în dezvoltarea ţării, în Partidului Social-Democrat nu rie 1948, Partidul Comunist
Făurirea partidului clasei au importanţa deosebită * a desfăşoară o amplă campa­ creat în 1893. ■apărarea intereselor şi drep­ a urmat hotărîrea adoptată lupta pentru înlăturarea ve­
muncitoare a marcat o etapă dezvoltării iţitense a unei nie propagandistică şi orga­ Dezvoltînd în noile condi­ la Congresul din 1921, consti- Român şi Partidul Social— chilor rînduieli, pentru fău­
au
nouă în desfăşurarea proce­ industrii naţionale noi, ca o nizatorică în vederea refa­ ţii linia jpoliţică a mişcării turilor oamenilor muncii de tuindu-se într-un partid so­ Democrat partidul fuzionat, creîn- rirea orînduirii socialiste. E-
du-se
revoluţionar
sului revoluţionar din ţara condiţie atît pentru progresul cerii partidului. In acest ca­ noastre revoluţionare, parti­ la oraşe şi sate. Aceasta im­ cial-democrat separat, ceea ce unic, bazat pe concepţia şti­ vocînd astăzi luminoasa pa­
noastră, în dezvoltarea lup­ general al societăţii, cît şi dru are loc şi organizarea, dul clasei muncitoare îşi pro­ punea în mod necesar reor­ a produs sciziunea politică în gină scrisă în istoria luptei
telor sociale. Stat major pentru creşterea rîndurilor pe plan naţional a mişcării pune ca obiectiv fundamental ganizarea partidului, astfel în- rîndul clasei muncitoare din inţifică despre lume şl viaţă revoluţionare a oroletarintu-
marxist al proletariatului, el proletariatului, pentru ampli­ sindicale — în 1906 care intensificarea luptei pentru a clasei muncitoare, materi­ lui român în 1893 —, şi care
s-a situat în fruntea maselor ficarea luptei revoluţionare a determină intensificarea ac­ eliberarea proletariatului şi cînt să poată acţiona ca organl- România. alismul dialectic şi istoric, a fost reconstituită în mod
populare în bătăliile împotrir acestuia, pentru' crearea pre­ ţiunilor revoluţionare ale cla­ a maselor populare de ex­ pe învăţătura marxist-leni- deosebit de convingător, cu
ajutorul unui bogat mai erai
va exploatării şi asupririi, miselor în vederea trecerii, sei muncitoare, accelerarea ploatare şi asuprire, pentru Refacerea unităţii organizatorice şi nistă. (Vii aplauze). ,Prin a- documentar, al mărlur-nr
pentru o viaţă mai bună, în perspectivă, la edificarea procesului de refacere a par­ înlăturarea vechilor orîndu- ceasta s-a pus capăt pentru vremii, în cadrul expo’'Mei
pentru libertate socială şi societăţii socialiste. Acestea tidului socialist. ieli şi făurirea noii orînduiri totdeauna sciziunii -din 'miş­ inaugurate ieri la Muzeul In­
naţională. Naşterea partidu­ erau probleme esenţiale pen­ Proletariatul român conti­ sociale. El s-a ridicat împo­ politice a clasei muncitoare, crearea carea noastră muncitorească, stitutului de Istoric a Prrti-
lui revoluţionar al clasei tru existenţa clasei munci­ triva vînzării bogăţiilor ţării s-a asigurat unitatea organi­
muncitoare, ca şi întreaga sa toare şi a ţărănimii — cele nuă să fie o prezenţă activă capitalului străin. Totoda­ zatorică şi politică a clasei dului — desprindem învăţă­
în viaţa social-politică a ţă­
dezvoltare ulterioară au fost două forţe sociale de bază tă, partidul s-a situat în rîn­ partidului unic marxist-leninisi- muncitoare — clasă condu­ minte pentru viitor, dobîn-
rezultatul evoluţiei economi- cărora le revenea sarcina ca, rii, dezvoltîndu-şi totodată durile partidelor şi grupări­ cătoare a marii opere de e- dim imbolduri şi mai puter­
nice
pentru
legăturile
cu
solidaritate
ne
îndeplini
de
a
co-sociale şi politice a ţării în strînsă alianţă, să acţio­ lupta proletariatului din alte lor de stînga din cadrul In­ moment hotărîtor, obiectiv necesar dificare a socialismului pe în condiţii tot mai bune înal­
noastre, expresia cerinţelor neze pentru transformarea ţări Astfel, în anul 1905, ma­ ternaţionalei a Il-a, pronun- pămîntul României. Este o tele îndatoriri şi răspunderi
mersului înainte al societăţii revoluţionară a societăţii. sele muncitoare din România ţîndu-se cu hotărîre împotri­ coincidenţă semnificativă că ce ne revin faţă de poporul
româneşti pe calea progresu­ Socialiştii români acordau, se solidarizează cu proletaria­ va războiului imperialist, ju- în lupta victorioasă pentru cucerirea în această lună am sărbăto­ nostru în marea ctitorie a
lui social. Partidul s-a for­ de asemenea, o atenţie deo­ tul rus, organizează mari de­ cînd un rol important în ini­ rit. 25 de ani de la crearea socialismului şi comunismului
clasei
al
mat din rîndurile proletaria­ sebită asigurării condiţiilor monstraţii de protest împo­ ţierea şi organizarea Confe­ partidului unic noile condiţii
muncitoare
în
tului şi s-a ridicat la luptă pentru dezvoltarea instrucţiei triva represiunilor dezlănţui­ rinţei de la Zimmerwald. puterii politice şi edificarea istorice şi 80 de ani de la pe pămîntul României <A-
pentru eliberarea clasei sale, publice, pentru ridicarea ni­ te de ohrana ţaristă. Este, de Partidul a desfăşurat o in­ Plauze puternice, prelungite).
a maselor muncitoare, ex- velului de cultură şi civiliza­ asemenea, cunoscut ajutorul tensă activitate de mobiliza­
primînd in modul cel mai ţie al maselor populare, pen­ pe care l-au dat revoluţio­ re a maselor populare în socialismului în România Dezvoltarea impetuoasă a României
fidel inţeresele şi aspiraţiile tru formarea unei intelectua­ narii români răsculaţilor de lupta împotriva intrării Ro­
cele mai înaintate ale naţiu­ lităţi provenite din popor şi pe crucişătorul ..Potemkin", mâniei în război, pentru o Incă din primele momente Sînt cunoscute acţiunile des­
nii noastre. El s-a dezvoltat legată de acesta — parte care au primit azil politic în politică de neutralitate. Sub ale existenţei sale, Partidul făşurate de către comunişti socialiste, obiectivele actuale ale
odată cu cristalizarea şi ma­ componentă a luptei generale România. Sub presiunea pu­ conducerea partidului, mase­ Comunist Român înfruntă pentru mobilizarea poporului
turizarea conştiinţei de cla­ pentru emanciparea socială ternică a mişcării de solida­ le largi muncitoare au orga­ împotrivirea înverşunată a la lupta cu arma în mînă,
să a proletariatului, cu trans­ şi naţională a României. O- ritate muncitorească, guver­ nizat greve, întruniri şi de­ regimului burghezo-moşieresc, pentru apărarea independen­ partidului în lupta pentru făurirea
formarea muncitorimii din- cupîndu-se îndeaproape de nul rbmân este nevoit să re­ monstraţii împotriva războiu­ desfăşurîndu-şi activitatea în ţei României în eventualita­
tr-o clasă în sine, într-o cla­ problemele legate de lărgirea fuze să predea ţarismului pe lui, care au culminat cu ma­ condiţii dintre cele mai gre­ tea unui război naţional de societăţii socialiste matiiiaterai
să pentru sine — cum spu­ libertăţilor publice, cetăţe­ răsculaţii de pe ..Potemkin". rea demonstraţie de la Ga­ le. In 1924, la numai trei ani apărare împotriva agresorilor
nea Marx. Istoria de 80 de neşti, democratice, partidul Dînd o semnificaţie deosebită laţi din 13 iunie 1916. de la crearea sa, Partidul fascişti, precum şi pentru
ani a partidului politic al clasei muncitoare şi-a defi­ acestui act, Lenin a apreciat , După cum se ştie, după doi Comunist Român este decla­ sprijinirea poporului ceho­ dezvoltate în patria noastră
muncitorimii româneşti de­ nit clar poziţia faţă de pro­ că guvernul român „nu vrea ani de neutralitate, România rat ilegal. Nevoit să activeze slovac care căzuse victimă o-
monstrează, o dată în plus, blema naţională, pronunţîn- să se înjosească într-atît In­ burghezo-moşierească s-a a- timp de două decenii în ile­ cupaţiei germane. Un moment Stimaţi tovarăşi,
că numai atunci cînd deta­ du-se ferm pentru lichidarea cit să facă slujba de poliţist lăturat coaliţiei imperialiste galitate, Partidul Comunist culminant al valului luptei tru bunăstare şi fericirea in
şamentul revoluţionar al pro­ oricăror discriminări şi asu­ la cererea ţarului întregii a Antantei care promitea sa­ din România, folosind cele populare conduse de partid Sărbătorim a 80-a aniver­ tregii naţiuni. (Aplauze pu­
letariatului porneşte în acti­ priri naţionale, pentru egali­ Rusii" şi că a procedat „aşa tisfacerea dezideratului uni­ mai diverse forme de luptă, în această perioadă împotri­ sare a creării partidului cla­ ternice). S-au produs schim­
vitatea sa de la realităţile tatea deplină în drepturi în­ cum poate proceda numai tăţii naţionale. Problema fău­ a fost în permanenţă organi­ va politicii de fascizare a ţă­ sei muncitoare în condiţiile bări radicale în structura so­
concrete, social-istorice, ale tre toţi cetăţenii ţării, fără guvernul unei naţiuni care ririi statului naţional unitar zatorul şi conducătorul clasei rii şi pentru apărarea inde­ înaintării impetuoase a Ro­ cietăţii româneşti, au cunos­
poporului în mijlocul căruia deosebire de naţionalitate. se respectă". preocupa profund masele muncitoare, al oamenilor pendenţei naţionale o consti­ mâniei pe calea progresului cut un avînt impetuos for­
activează şi ţine seama de Reprezentanţii de frunte ai O puternică ilustrare a for­ populare în acea perioadă, muncii. Marea grevă a mi­ tuie marea demonstraţie an­ şi civilizaţiei socialiste, a ţele de producţie, s-a dezvol­
cerinţele, interesele şi aspi­ partidului se ridicau cu pu­ ţei şi combativităţii mişcării constituia un deziderat vital nerilor de la Lupeni din tifascistă din 1 Mai 1939, bunăstării şi fericirii întregu­ tat şi întărit baza materială
raţiile acestuia, poate juca tere împotriva dominaţiei revoluţionare din ţara noas­ al poporului român, al pro­ 1929, eroicele lupte ale cefe­ desfăşurată sub semnul uni­ lui popor. Sub conducerea a orînduirii noi socialiste. A
un rol esenţial îii lupta îm­ străine, proclamînd solemn tră a constituit-o participa­ letariatului, al socialiştilor, riştilor şi petroliştilor din tăţii de acţiune între comu­ Partidului Comunist Român, crescut continuu nivelul de
bunăstare şi civilizaţie al oa­
potriva exploatării şi asupri­ dreptul imprescriptibil şi in­ rea clasei muncitoare, a so­ încă în ianuarie 1917, Lenin ianuarie-februarie 1933, nu­ nişti şi socialişti. Sînt pre­ clasa muncitoare din Româ­ menilor muncii de la oraşe şi
rii, îşi poate îndeplini cu violabil al naţiunii noastre, cialiştilor români la eveni­ manifesta un interes deose­ meroase alte mişcări grevis­ zenţi în sală comunişti, so­ nia, întregul nostru popor au
succes misiunea istorică în ca dealtfel al tuturor na­ mentele din 1907 — anul ce­ bit pentru această problemă, te din anii crizei economice cialişti şi alţi militanţi revo­ împlinit, în anii care au tre­ sate, au înflorit învăţămîn-
tul, ştiinţa, arta, cultura, în­
înfăptuirea revoluţiei prole­ ţiunilor, la o viaţă liberă şi lei mai mari răscoale ţără­ apreciind că „foarte mulţi ro­ şi din perioada ulterioară au luţionari care au mers umăr cut de la eliberare, idealuri­
tare, în transformarea revo­ independentă. neşti din istoria modernă a mâni şi sîrbi (în raport cu demonstrat, odată cu spiritul la umăr în această demon­ le în numele cărora s-au ri­ treaga viaţă spirituală a po­
luţionară a societăţii pe ca­ Toate acestea demonstrea­ României. Ţărănimea răscu­ numărul total al românilor combativ al clasei noastre straţie care, putem spune, a dicat cu 80 de ani în urmă porului. Lichidînd înapoierea
lea socialismului şi comunis­ ză că socialiştii români s-au lată a primit un puternic şi sîrbilor) locuiesc în afara muncitoare, creşterea capaci­ marcat un moment superior socialiştii români, pentru ca­ economică din trecut, Româ­
mului. (Aplauze puternice). situat de la început pe pozi­ sprijin din partea muncitori­ graniţelor lor" şi că „în ge­ tăţii partidului de a organi­ în lupta pentru unitatea cla­ re au luptat şi s-au jertfit nia înfăţişează astăzi tabloul
unei ţări în plin progres, cu
Istoria, viaţa, faptele demon­ ţii marxiste clare, şi-au pro­ lor, a socialiştilor, care s-au neral construcţia de stat în za şi conduce luptele revolu­ sei muncitoare în România multe generaţii de revoluţio­ o Industrie puternică în con­
strează că formarea partidu­ pus ca obiective fundamenta­ deplasat la sate însufleţin- direcţia burghezo-naţională ţionare. Aşa cum am mai a- (Aplauze puternice). Nu aş nari, cei mai înaintaţi fii ai tinuă dezvoltare, cu o agri­
lui muncitorilor a fost rezul­ le soluţionarea problemelor du-i pq ţărani, dîndu-le un nu s-a terminat în Balcani". firmat şi în alte împrejurări, putea să nu reamintesc, de a- poporului. Visele şi nădejdi­ cultură într-un neîntrerupt
tatul evoluţiei istorice a po- arzătoare izvorî te din reali­ ţel clar în luptă. Sint cunos­ Un moment hotărîtor în această capacitate a crescut semenea, marile demonstraţii le înscrise în primul program proces de modernizare, cu o
Dorului nostru, al dezvoltării tăţile concrete ale ţării, din cute energicele acţiuni de desfăşurarea evenimentelor pe măsură ce conducerea împotriva dictatului de la al partidului revoluţionar al economie dinamică, prosperă,
forţelor şi relaţiilor de pro­ necesităţile dezvoltării Ro­ protest ale muncitorilor îm­ internaţionale, cu influenţe partidului a fost deţinută de Viena, organizate sub condu­ clasei muncitoare au devenit care asigură creşterea conti­
ducţie şi al ascuţirii contra­ mâniei pe calea progresului potriva represaliilor la care deosebit de pozitive şi asu­ reprezentanţi direcţi ai cla­ cerea partidului, cu partici­ realităţi în România socialis­ nuă a bunăstării tuturor oa­
dicţiilor de clasă din Româ­ material şi social. a fost supusă ţărănimea, a- pra istoriei noastre, a fost sei muncitoare, de fiii clasei parea socialiştilor, a Mados- tă de astăzi. (Aplauze puter­ menilor muncii.
nia acelei perioade, rezulta­ titudinea hotărîtă a socialiş­ victoria Marii Revoluţii So­ muncitoare, care trăiau şi zului şi a altor organizaţii — nice, prelungite). In progra­
tul condiţiilor obiective crea­ Luptînd pentru interesele tilor în apărarea răsculaţi­ cialiste din Octombrie, care activau în România. (Aplau­ şi care au constituit o afir­ mul de acum 8 decenii al Marile , realizări obţinute
te în viaţa societăţii noastre. proletariatului român, ale lor. Acesta a fost un mo­ a dus la prăbuşirea imperiu­ ze prelungite). mare puternică a hotărîrii partidului muncitorilor din pe drumul propăşirii patri­
maselor muncitoare din ţara revoluţionarilor români, ma­ ei, adincile schimbări înnoi­
In programul său, Parti­ noastră, partidul clasei mun­ ment deosebit de important lui ţarist, la instaurarea în Partidul Comunist Român România se spunea că „nu­ toare petrecute în viaţa în­
dul Social-Democrat al Mun­ citoare din România s-a ma­ în afirmarea pe arena poli­ Rusia a primului guvern al a desfăşurat o activitate mul­ ghiari, germani şi de alte na­ mai prefacerea mijloacelor de tregii ţări, sînt o confirma­
citorilor din România înscria nifestat, totodată, ca detaşa­ tică naţională atît a munci­ muncitorilor şi ţăranilor, ce tilaterală şi susţinută pentru ţionalităţi, de a apăra inde­ producţie, cum sînt pămîntul, re strălucită a capacităţii
ţelul final al luptei clasei ment activ al mişcării mun­ torimii revoluţionare, cît şi a exercitat un puternic sti­ unirea, în lupta împotriva re­ pendenţa României, de a lup­ fabricile, atelierele, minele partidului nostru comunist
muncitoare — „desfiinţarea citoreşti internaţionale. In- a ţărănimii — profund inte­ mulent în lupta revoluţiona­ gimului burghezo-moşieresc, ta pentru unitatea statului ctc. din proprietate privată a
de a organiza şi conduce po­
relaţiilor de producţie capita­ treţinînd legături strînse cu resată in transformarea de­ ră a clasei muncitoare, a oa­ a tuturor forţelor muncito­ naţional român. (Aplauze pu­ unei clase în proprietate so­ porul român în marea operă
puternic
impuls
ternice).
Un
liste", „întemeierea socie­ Engels şi fruntaşi ai mişcă­ mocratică a ţării, în mani­ menilor muncii de pretutin­ reşti, democratice şi patrio­ a dat luptei antifasciste con­ cială a societăţii întregi şi de edificare a orînduirii so­
tăţii socialiste" — şi totodată rii muncitoreşti din celelalte festarea unităţii şi alianţei deni. Prăbuşirea imperiului tice — în primul rînd pen­ stituirea în 1943, din inţiati- prefacerea producţiei de măr­ cialiste şi comuniste. (Aplau­
stabilea o serie de revendi­ ţări, participînd cu regulari­ celor două clase care militau ţarist şi destrămarea monar­ tru întărirea unităţii de ac­ va Partidului Comunist, a furi în producţie socialistă ze puternice). Ele ilustrează
cări imediate, ca de pildă: tate la congresele Internaţio­ pentru lichidarea exploatării hiei austro-ungare au creat ţiune a clasei muncitoare, în Frontului Patriotic Antihitle­ condusă pentru societate şl
garantarea dreptului de în­ nalei a Il-a, partidul munci­ şi asupririi burghezo-moşie- condiţii pentru realizarea u- frontul unic al comuniştilor rist. Pe măsură ce se apropia prin societate, numai aceas­ în modul cel mai convingă­
trunire şi organizare, votul torilor din România a dez­ reşti. nor profunde transformări şi socialiştilor. Mulţi dintre momentul decisiv, în vederea tă prefacere poato face ca tor justeţea politicii partidu­
universal, învăţămîntul gra­ voltat largi relaţii cu cele­ In marile acţiuni democra­ social-politice în această par­ cei prezenţi în sală — mă răsturnării dictaturii milita- producţiunea în mare şi rod­ lui nostru — expresie a a-
tuit şi altele. Subliniind rolul lalte partide socialiste. Mul­ tice, revoluţionare care s-au te a Europei, pentru înche­ refer la vechii activişti — îşi ro-fasciste, se impunea tot nicia din ce în ce mai mare plicării creatoare a adevăru­
istoric al clasei muncitoare, tiple şi strînse legături au desfăşurat în acei ani în Ro­ garea statelor naţionale — şi reamintesc de activitatea des­ mai stringent realizarea uni­ a muncii să fie, în loc de iz­ rilor generale ale socialismu­
programul definea drept sar­ existat între mişcarea mun­ mânia, un loc important o- în acest cadru pentru crea­ făşurată în această direcţie, tăţii clasei muncitoare. Crea­ vor de sărăcie, de apăsare, lui la condiţiile concrete ale
cină centrală a partidului citorească din ţara noastră cupă intelectualitatea progre­ rea statului naţional unitar inclusiv de întîlnirile din a- rea Frontului Unic Muncito­ de nesiguranţă, de înjosire, ţării, la cerinţele fiecărei
„de a organiza proletariatul, şi cea din Rusia, legături sistă, oamenii de ştiinţă şi român, ce încununa lupta de cea perioadă dintre repre­ resc între Partidul Comu­ un izvor de bunăstare şl dez­ etape de dezvoltare a socie­
de a organiza poporul mun­ care şi-au găsit expresia atît cultură înaintaţi, care îşi a- secole a maselor populare zentanţii partidului comunist nist Român şi Partidul So­ voltare armonioasă în toate tăţii româneşti. De-a lungul
citor“ în lupta revoluţionară. în sprijinul acordat grupu­ plecau urechea la nevoile şi din toate cele trei provincii şi partidului socialist. In toa­ cial-Democrat, în 1944, şi a- privinţele". Proletariatul ro­ unei glorioase Istorii de 80
Trebuie spus că atît în e- rilor revoluţionare ruse de aspiraţiile poporului şi luau româneşti. Se adevereau în te marile momente ale luptei poi a Blocului Naţional De­ mân, sub conducerea partidu­ de ani, partidul clasei mun­
care
pe
laborarea programului, cit şi către socialiştii români, în parte activă la luptă, alături acest fel cuvintele socialistului revoluţionare, şi ţnai ales în mocrat au reprezentat o con­ lui său de clasă, în alianţă citoare din România a de­
Engels
scria
le
în activitatea de traducere sprijinul moral şi material a- de muncitori şi ţărani, de mi­ perioada luptei împotriva diţie importantă a victoriei in­ cu ţărănimea şi intelectuali­ monstrat că nu cunoaşte ţel
în viaţă a prevederilor sale, cordat socialiştilor ruşi emi­ litanţii socialişti. român Ion Nădejde în ianua­ fascismului şi a războiului surecţiei naţionale lantif asciste tatea au lichidat pentru tot­ mai înalt decît apărarea şi
rie 1888 — şi anume : „Dacă
socialiştii români au ţinut graţi în România, cît şi în In această perioadă are loc mîine despotismul din Pe­ antisovietic s-au organizat armate de la 23 August 1944, deauna exploatarea omului realizarea intereselor celor
seama de realităţile concrete schimbul de corespondenţă o tot mai evidentă închegare tersburg ar cădea, poimîinc acţiuni comune ale comuniş­ în urma căreia regimul de de către om, a asigurat ge­ ce muncesc, împlinirea celor
ale societăţii noastre din a- şi în legăturile directe cu a forţelor revoluţionare ale n-ar mai fi în Europa nici tilor şi socialiştilor, îndeosebi dictatură militaro-fascistă a neralizarea relaţiilor socialis­ mai arzătoare aspiraţii de
jos, în întreprinderi. Un rol
cea epocă, de cerinţele spe­ Plehanov, iar mai tîrziu cu clasei muncitoare, proces ce o Austro-Ungaric". Şi, după important în evoluţia luptei fost răsturnat. După cum se te de producţie la oraşe şi libertate şi progres ale na­
cifice ale dezvoltării istorice Vladimir Ilici Lenin. Orga­ îşi găseşte expresie în unifica­ cum ştiţi, aşa s-a întâmplat. politice desfăşurate de către ştie, ca urmare a înfăptuirii sate, înălţînd victorios pe ţiunii noastre, a idealurilor
a României. Anton Bacalbaşa nul de presă al partidului rea cercurilor „România mun­ (Aplauze puternice). Salutînd comunişti a avut Frontul De­ pămîntul României edificiul de bunăstare şi fericire ale
arăta în ziarul socialist publica frecvent ştiri despre citoare" din întreaga ţară şi cu entuziasm actul istoric al mocratic care înmănunchia actului istoric de la 23 Au­ socialismului. (Aplauze puter­ întregului popor. (Vii şi pu­
„Munca“ că, la elaborarea mişcarea revoluţionară din. în crearea Uniunii Socialiste închegării unităţii noastre largi forţe sociale ale ţării gust, România a ieşit din nice, prelungite). Clasa mun­ ternice aplauze).
sarcinilor şi obiectivelor pro­ Rusia, iar în 1892, prin gaze­ din România. Congresul so­ statale, socialiştii români sub­ şi care a organizat numeroa­ războiul antisovietic şi s-a citoare a devenit clasa con­
gramului partidului, „socia­ ta „Mişcarea socialistă", so­ cialist din 1910 statuează liniau într-o declaraţie pu­ se acţiuni împotriva înrobi­ alăturat cu toate forţele coa­ ducătoare a întregii societăţi,
liştii români au avut în ve- cialiştii români şi-au expri­ constituirea Partidului So- blicată în ziarul „Socialistul" rii ţării Germaniei hitleriste. liţiei antihitleriste, luptînd îndeplinindu-şi cu cinste mi­ (Continuare în pag. o 3-a)
siunea istorică în lupta pen-