Page 21 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 21
^ ^CTUfïû
Prolefarl din toate ţările, unlfl-va!
ncheierea vizitei oficiale in tara noastră
t
a preşedintelui Republicii Democratice
Sudan, Gaafar Mohammed Nimeiri
Semnarea Declaraţiei solemne comune
—i 11 in iiwinfii Vineri 6 aprilie, la Palatul Republicii Socialiste Româ La ceremonia semnării De
ANUL XXV Nr. 5 673 SIMBÄTÄ 7 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Consiliului de Stat, a avut nia, şi Gaafar Mohammed claraţiei solemne comune au
loc ceremonia semnării De Nimeiri, preşedintele Repu participat tovarăşa Elena
claraţiei solemne comune a blicii Democratice Sudan. Do Ceauşescu şi doamna Busejna
Republicii Socialiste România cumentul poartă, de aseme Nimeiri.
şi a Republicii Democratice nea, semnăturile miniştrilor Au fost de faţă Ilie Verdeţ,
Consfătuire privind Sudan. a fost semnală afacerilor externe ai celor Gheorghe Pană, Gheorghe
Declaraţia
două ţări — George Maco-
de Nicolae Ceauşescu, preşe
dintele Consiliului de Stat al vescu şi Mansour Khalid. (Continuare in pag. a 4-a)
cultura porumbului Cuvintul preşedintelui Cuvintul preşedintelui
Ieri, la Deva a avut loc lor, s-a făcut o analiză asu
consfătuirea privind cultura pra modului cum s-au înde
porumbului la care au par plinit in primul trimestru al
ticipat preşedinţii şi ingine anului indicatorii de plan
rii şefi clin C.A.P., preşedin în sectorul zootehnic, rele-
ţii consiliilor intercooperatis- vîndu-se măsurile ce trebuie
te, directorii I.A.S., şefi de aplicate în vederea creşterii
ferme, directorii S.M.A., efectivelor de animale, a Stimate domnule preşedinte, MOHAMMED NIMEIR
producţiei de lapte şi carne,
Doamnă Nimeiri,
Direc
specialişti
din
cadrul
M E T A L U L ţiei agricole judeţene, secre precum şi în scopul asigură Aş dori să exprim satisfacţia mea, a Domnule preşedinte prieten Ceauşescu,
Dragi prieteni şi tovarăşi,
furajere
bazei
corespun
rii
tarii
comitetelor
comunale
Rezultate bune
economice
ai
de
Dragi fraţi, mari responsabili în aparatul
fiecărei
ce
unor partid, reprezentanţi au zător revin sarcinilor unităţi a- conducerii noastre pentru rezultatele vizi Doamnă Elena Ceauşescu,
care
întreprinderi
tei pe care aţi efectuat-o în România şi
încorporat integral în procesul de contingenţă cu activitatea u- gricole încheierea lucrărilor pentru semnarea Declaraţiei solemne, care de stat al României,
In
nităţilor agricole.
prin
convorbirile
astăzi
In prima parte a consfă consfătuirii a luat cuvîntul pune baze trainice colaborării dintre Româ rea încheiem documente care confirmă semna
nia şi Sudan
Moga,
stadiul
tovarăşul
unor
Ioachim
în maşini şi utilaje de elaborare tuirii s-a prezentat referatul prim-secretar al Comitetului In cursul acestor convorbiri, ca şi în relaţiilor de prietenie existente între ţările
Direcţiei agricole judeţene a-
al
Hunedoara
supra rezultatelor obţinute judeţean preşedintele Comite cursul celor pe care le-am avut anul tre noastre şi dorinţa de a le dezvolta în con
cut în Sudan, am evidenţiat posibilităţi largi
de
P.C.R.,
activitate.
în
domeniile
toate
tinuare,
înaltă complexitate a tontei în anul 1972 şi’ a măsurilor tului executiv al Consiliului de colaborare economică, tehnico-ştiinţifică Acestea nu sînt nişte simple documente
ce se impun pentru realiza
între ţările noastre. Am ajuns la concluzia
semnate de noi. Am observat, atît în con
popular judeţean. După ce a
rea
in
planificate
producţiei
faptul
îndepli
Realizarea unor maşini şi realizării unor tipuri per 1973, precum şi tehnologia subliniat exemplară că sarcinilor comună de a aşeza raporturile dintre sta vorbirile de la Bucureşti, cît şi în cele de
a
pe baza
nirea
tele
deplinei egalităţi în
noastre
utilaje de înaltă tehnicita fecţionate de utilaje care, Pregătirea temeinică a culturii recomandată de Sta drepturi, a respectului independenţei şi su la Khartum, acum un an, că există o do
te, care să încorporeze în pe lîngă consumul redus de oalelor de fontă se înscrie ţiunea agricolă din Geoagiu. de producţie în fiecare uni veranităţii naţionale, a neamestecului în rinţă reciprocă, plină de sinceritate, de a
ele un consum minim de metal, sînt capabile de per printre principalele preocu Au urmat apoi dezbateri. In tate agricolă constituie o în treburile interne şi avantajului reciproc. dezvolta relaţiile de prietenie şi de stimă
metal şi un cît mai mare formanţe ridicate. In al doi pări ale colectivului sec cadrul discuţiilor au luat cu- datorire de căpetenie a or reciprocă între popoarele şi statele noastre-
volum de muncă complexă, lea rînd, dat fiind faptul că ţiei I furnale a C.S. Hu vînţul tovarăşii : ing. Mihai ganelor comunale de partid (Continuare in pag. a 4-a)
constituie o necesitate de uzina noastră consumă a- nedoara. Măsurile luate in Varvarichi, directorul I.A.S. şi de stat, a tuturor coope (Continuare in pag. a 4-a)
prim ordin — puternic re nual circa 25 000 tone de acest sens (verificarea con Simcria, Teodor Pătescu, in ratorilor şi mecanizatorilor,
levată în documentele re metal, în special laminate, stantă a blocajului şi a ma giner şef la C.A.P Unirea, primul secretar s-a referit
centei Plenare a C.C. al sîntem datori ca acestui terialului refractar din inte Aurel Mariş, preşedintele la necesitatea aplicării teh Plecarea din Bucureşti
P.C.R. — pentru perfecţio fond material să-i dăm o riorul oalelor etc.) vizează C.A.P Aurel Vlaicu, ing. nologiilor înaintate pentru
narea producţiei şi creşte utilizare cît mai eficientă, evitarea producerii stropilor Virgil Tudan, directorul obţinerea unor producţii spo
rea rapidă a eficienţei eco să-l gospodărim cît mai cu de fontă in momentul des S.M.A. Geoagiu, Ionel Fur- rite de porumb la hectar. Preşedintele Republicii De Şeful statului sudanez a publicii, Bona Malwal, ad
nomice. folos. cărcării. Se economisesc ast dui, inginer şef la C.A.P. Experienţa anului trecut a mocratice Sudan. general fost însoţit în această vizită junct al ministrului informa
Pentru colectivul Uzinei Aşa stînd lucrurile, spe Rîu Bărbat, şi Otilia Teodo- dovedit că este posibil ca maior Gaafar Mohammed de Mansour Khalid, minis ţiilor şi culturii, Gamal Mo
de utilaj minier Petroşani, cialiştii şi muncitorii din u- fel 15—20 kg de fontă la fie rescu, brigadier la C.A.P. in toate cooperativele agri Nimeiri. împreună cu so trul afacerilor externe, Ibra hamed Ahmed, ambasador în
această necesitate se expri zină au trecut la materiali care oală încărcată. Tot in Simeria. Vorbitorii au rele cole şi fermele de stat să se ţia, Buseina Nimeiri, ca him Moneim Mansour, mi M.A.E. al R.D. Sudan, gene
mă printr-un ansamblu de zarea lor. Realizările sînt cadrul acestei secţii - după vat importantele rezerve e- realizeze un nivel ridicat re re, la invitaţia preşedinte nistrul economiei naţionale, ral de brigadă Omar Mo
sarcini mobilizatoare legate multe, dar mă opresc la cî- cum ne-a informat prim- xistente în privinţa sporirii coltelor, respectîndu-se reguli lui Consiliului de Stat al Re Izz El Dien El Sayed, mem hammed El Tayeb, Gindeel
de creşterea valorii metalu teva. In această lună vom recoltelor medii la hectar, le agrotehnice referitoare ia publicii Socialiste România, bru al Biroului Politic al U- Ibrahim Gindeel, adjunct al
lui transformat în maşini, finaliza un utilaj perfecţio furnalistul Şimo Francisc — angajîndu-se totodată să de amplasarea culturii, alegerea Nicolae Ceauşescu, şi a to niunii Socialiste Sudaneze, secretarului general pentru
utilaje şi instalaţii, de gos nat de concepţie ■ proprie recuperarea laufurilor produ pună , eforturi susţinute pen hibrizilor, pregătirea şi fer varăşei Elena Ceauşescu, a problemele cabinetului, de
podărire judicioasă a acestei pentru susţinerea mecaniza se pe jgheabul de scurgere tru valorificarea deplină a tilizarea terenului, însămîn- făcut o vizită oficială în ţa Aby Bakr Osman Moha consilieri şi experţi.
importante materii prime. tă a abatajelor frontale, pe a fontei nu se mai face prin acestora. ra noastră a părăsit, vineri med Jalih, secretar ge
— In ce mod se transpu care-1 vom experimenta la După încheierea dezbateri (Continuare in pag. a 2-a) la amiază, Capitala neral la Preşedinţia Re- (Continuare in pag. a 4-o)
ne in fapt acest deziderat mina Petrila în stratul 3. retopirea acestora în furna
de stringentă importanţă c- Am conceput şi realizat în le, ci în oala de fontă sau
conomlcă ? — am pus în două variante o grindă me pe jgheab, în timpul unei
trebarea inginerului Gheor- canizată păşitoare şi sîntem noi descărcări, fapt însoţit de
ghe Olariu, directorul uzi pe cale de a asimila în a-
nei. Importante economii de cocs CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARĂ SăptămTna
— Acţionăm în două di LAURENŢIU VISKI şi energie.
recţii principale. In primul sădirii şi
rînd In sensul conceperii şi (Continuare in pag. a 2-a)
Toate forfele şî mijloacele — îngrijirii
Să facem din vacanţa pomilor
folosite cu randament sporit A
de primăvară o vacanţă In fiecare
la pregătirea terenului
gospodărie să
şi semănat a muncii rodnice crească şi să
pe ogoare! rodească un
© In cooperativele din ca nă ieri 175 ha. Primele uni
tăţi agricole socialiste care
drul consiliului interco- au încheiat semănatul acestei număr cit mai
operatist Deva se insă-
culturi sînt C.A.P. Deva, Din dorinţa de a conferi zilelor de vacanţă pli
mînţează ultimele supra Cristur şi Şoimuş. Intr-o zi, nătatea bucuriei muncii, animaţi de hotărîrea fier mare de pomi
feţe cu sfeclă de zahăr două se vor însămînţa şi cele binte de a participa, cu toate puterile lor, la dez
15 ha care au mai rămas la voltarea multilaterală a satului românesc, pionierii Comitetul comunal de
cooperativele agricole de pro şi membrii organizaţiei U.T.C. de ia Şcoala gene partid şi consiliul popular
© Plantarea cartofilor tre ducţie Banpotoc — 10 ha şi rală de 10 ani Păuliş s-au decis să se alăture ce comunal — ne spunea to
buie urgentată în unită Hărău — 5 ha. lor mari în desfăşurarea, in bune condiţiuni, a lu varăşul Emil Brînda, se
ţile rămase în urmă Dacă în ce priveşte cultu crărilor campaniei agricole de primăvară. cretarul comitetului comu
ra sfeclei de zahăr situaţia In acest scop ei îşi propun să contribuie prin nal de partid, primarul
se prezintă bine, la planta muncă patriotică la curăţarea a 10 ha de păşune, comunei Gurasada — şi-a
Laminorul de 800 mm de la Preocupări fructuoase pentru @ Ziua de muncă pe ogoa rea cartofilor se înregistrea să participe 1a- săparea a 150 m şanţuri de scurge intensificat în această pe
pe
re,
prevenirea
pentru
terenurile
arabi
băltirii
C. S. Hunedoara. De pe ban re — ziua lumină ză mari rămîneri în urmă. rioadă preocuparea pentru
dă, laminatele trec la maşina Din cele 135 ha planificate le, să împrăştie gunoiul de grajd pe o suprafaţă de plantarea şi îngrijirea po
de polizat (prezentă în Ima reducerea consumului 5 ha, să împrăştie muşuroaiele şi să execute lu- milor. In cadrul „Săptămi-
gine) pentru a primi faţă cu Intensificarea lucrărilor de
rată, urmînd apoi să ia dru N. BADIU nii sădirii şi îngrijirii po
mul beneficiarilor. Prin utili pregătire a terenului şi milor", s-au organizat în
zarea cu maximă atenţie a specific de combustibil semănatul culturilor impune (Continuare In pag. a 2-a) toate satele largi acţiuni
maşinii de polizat se econo o temeinică organizare a
miseşte lunar o cantitate con muncii şi folosirea cu ran (Continuare în pag. a 2-a) la care au fost antrenate
siderabilă de metal. şi energie electrică dament sporit a tuturor for toate organizaţiile de ma
ţelor şi mijloacelor de care să şi obşteşti, deputaţii, în
Colectivul I.E.C. Mintia depune eforturi stărui dispune fiecare unitate agri frunte fiind organizaţiile
toare, fructuoase, pentru îmbunătăţirea activităţii colă socialistă. Timpul este de partid, comuniştii.
ntnm«nnmnni ■ pentru sporirea eficienţei economice. Preocupări prielnic şi nu trebuie irosită In fruntea acţiunilor în
de
organele
multiple sînt orientate spre reducerea costurilor de fără rost nici o zi bună de treprinse de partid şi co
munale
de
materiale
a
Praful de flux — producţie şi spre cheltuielilor indicilor de pe unitatea muncă in cîmp, nici o oră. stat sînt exemplu şi în
Ei
comuniştii.
Ţăranii
cooperatori şi
meca
creşterea
produs,
de
a
utilizare
constituie
ziua
de
ştiu
că
folosit judicios capacităţilor productive. In adunările de partid şi nizatorii în agricultură este demn pentru toţi ceilalţi
muncă
ale grupelor sindicale se discută cu deplină respon
sabilitate despre modul în care trebuie urmărit a- ziua lumină, iar la activita cetăţeni. Acţionînd pentru
HUNEDOARA. La atelie cest aspect esenţial al muncii noastre, se stabilesc tea care se desfăşoară acum ca în fiecare gospodărie să
rele de construcţii metali noi măsuri, se acţionează oportun ori de cîte ori în cîmp trebuie să-şi aducă crească şi să rodească cit
ce de la I.C.S. Hunedoa se iveşte undeva o situaţie neplăcută. cu toţii contribuţia. Se ştie mai mulţi pomi fructiferi
ra se foloseşte la sudura Creşterea eficienţei economice a fost şi tema că cine a însăminţat la timp, s-a reuşit ca în numai cî-
automată praful de flux, mesei rotunde organizate de curînd de către comi a cîştigat bătălia pentru re teva zile să se planteze pe
care era risipit din cauza tetul de partid şi comitetul oamenilor muncii ale colte bogate, iar cine nu, a ste 2 500 de pomi fructiferi
defectuoasei tehnologii de întreprinderii. Discuţiile au abordat aspectul creşte pierdut. Tocmai de aceea se în grădinile cetăţenilor
recuperare. rii eficienţei economice prin i-educerea costurilor cere ca organele comunale din satele comunei. Aşa
Recent, un colectiv din de producţie, a cheltuielilor materiale — în gene de partid şi de stat, organe de exemplu, tovarăşul
cadrul atelierului a con ral, a consumurilor specifice de combustibil şi de le agricole, specialiştii să asi Gheorghe Bulgar, secreta
ceput un sistem de buncă- energie electrică — în special, în lumina documen gure prin toate mijloacele rul organizaţiei' de partid
re, din care vor fi alimen telor Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie—martie buna desfăşurare a muncii săteşti din Boiu de Sus,
tate direct aparatele de a.c. Cu acest prilej, s-a subliniat că, deşi la nivelul pe ogoare, executarea la a plantat 25 pomi, Gheor
sudură, iar la recuperare, primului trimestru al anului au fost realizate eco timp şi de bună calitate a ghe Costea — 20, Ioan Me-
cu ajutorul unor instalaţii nomii la consumurile specifice de peste 2 g cc/kWh lucrărilor de pregătire a te drea şi Gheorghe Andrica,
speciale de aspiraţie, ma renului şi semănat. cîte 15 pomi fiecare, iar
DOREL MALEA
terialul va fi readus din membru in biroul comitetului In cooperativele agricole de Aurel Medrea — 5. In a-
nou in buncăre, economi- producţie care fac parte din cest sat s-au plantat a-
sindu-se astfel lunar peste de partid al I.E.C. Mintia cadrul consiliului intercoope- C.A.P. Gurasada. Plantarea proape 500 pomi. Evidenţa
20 kg praf de flux. ratist Deva, insămînţarea sfe ha — se face mecanizat de că cartofilor — cultură care ocupă în acest an o suprafaţă de 40
tre tractoristul Itcmus Bolea. El este ajutat de cooperatoa-
(Continuare in pag. a 2-a) clei de zahăr se apropie de rele Marla Bulgar, Ana Pavel, Traian Dcghel şl Nicolae Octa vian, brigadier de cîmp Ia brl- N. ZAMFIR
sfîrşit. Din cele 190 ha pla gada a Il-a din satul Gothatea. Cooperatorll încarcă cu cartofi buncărele maşinii de plantat
pentru o nouă cursă. Foto: VIRGIL ONOIU (Continuare în pag. a 2-a)
nificate, s-au însăminţat pt-
UNIVERSITATEA DE MÂRXISM-LENINISM—DEVA
LUNI, 9 APRILIE 1973 MANIFESTĂRI DEDICATE mediul rural. Manifestări le asigura condiţii de via IN CONSTRUCŢIE - UN la I. M. Barza. Noul sta VREMEA
— Economie anul I. — dezbatere, la cabinetul judeţean de similare se organizează în ţă mereu mal bune. dion se va da în folosin
„ZILEI SĂNĂTĂŢII" NOU STADION ţă în luna mai şi, într-o
aceste zile şl în alte loca
par !Î?Filozofie anul II. — predare, în sălile şcolii generale „Dr. lităţi. PENTRU DESERVIREA primă fază, va avea 800 Pentru 24 de ore
p Groza“ * Numeroase biblioteci din CETĂŢENILOR La Brad, se află în con- de locuri, capacitatea tri
— Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul II judeţ au organizat In a- strucţic un nou stadion bunelor urmînd să fie mă
— predare, în sălile şcolii gener ale „Dr. P. Groza“ ; ccastă săptămînă manifes UN NOU BLOC Cooperativa mesteşugă sportiv. Ceea ce trebuie rită ulterior. Vreme frumoasă şi rela
— Etică anul II. — predare, în sălile şcolii generale „Dr. P. tări dedicate „Zilei Sănă remarcat e faptul că (oate tiv călduroasă, cu cerul
Deva
„Mureşul“
tăţii“. La Sîntandrei, ală „GIGANT- IN LUCRU rească reorganizat şantierul lucrările se execută de 30 DE SPECTACOLE variabil. Vint slab din
şi-a
Gl °L a istorie anul I. — predare, la cabinetul judeţean de partid. turi de expoziţia de carte de construcţii din subor către tineri prin muncă
„Medicina pc înţelesul tu La Petroşani, în cartie patriotică. Pină acum, a- Joi, în sala de apel a sud-est. Temperatura mi.
—.Economie anul III. — predare, la cabinetul judeţean de turor“ a fost prezentată rul Aeroport VI, au înce dine. Astfel, la ora actua ceştia au participat Ia să staţiei C. F. R. Simeria- nimă va fi cuprinsă între
cartea „Alimentaţia copi put zilele trecute lucrări lă, în afara unor lucrări patul gropilor pentru pi triaj, formaţiile artistice 3 şl 3 grade, iar cea ma
Pal Îi d Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul III. lului pînă la 3 ani“. La le de glisare la un nou mai vechi, pe care le fă lonii de susţinere şi fun ale Clubului sindicatelor ximă între 14 şt 17 grade.
cea celor interesaţi ca de
— predare, la cabinetul judeţean de partid; Luncoiu de Jos, alături de bloc „gigant“ — G1-2 — pildă : construcţii de ca daţiei, au turnat beton, din Simeria au prezentat
— Etică anul I. — predare, în sălile şcolii generale „Dr. P. dezbaterea „îngrijirea cu 66 apartamente. Aces cernut zgură şi executat cel de al 30-lea spectacol
imobi
noului născut“, s-au pre ta va avea 10 etaje, a- se şi mai reparaţii de nou şi taluzări. Vestiarele pentru de la începutul anului. A-
le,
execută
Gr °l a istorie anul II — predare, în sălile şcolii generale „Dr. P. zentat proiecţii de diafil- partamente de confort I montări de sobe de tera arbitri şi jucători au fost ceste spectacole au fost Pentru următoarele
me cu subiecte medicale. cu 2 şi 3 camere şi va fl cotă, instalaţii sanitare şi zidite de către tineri de prezentate în faţa colecti
Gr °— a st’udiul principiilor şl metodelor muncii de sindicat anul I la şantierul 4 al Trustu
Biblioteca din Hărău a or dat în folosinţă la sfîrşi- electrice, zugrăveli interi velor de oameni ai mun două zile
— predare, în sălile şcolii generale „Dr. P. Groza“; oare şi exterioare, cu ma lui de construcţii Deva. cii din unităţile economi
ganizat o expoziţie de car tul trimestrului III al a- Restul lucrărilor au fost ce ale oraşului. De remar
sau
Economie A anuî L IL -^predare, în sala Comitetului munici- te şi tot aici au fost re cestui an. terialul cooperativei încă ce al executate de către elevi cat că ele au fost vizio Vremea se menţine fru
solicitantului.
Şi
levate măsurile luate de Oamenii muncii din Pe va : lucrările executate de al şcolii generale nr. 2, nate de un mare număr
pa ^__ ştiinţa conducerii societăţii socialiste anul I. dezbatere, către meseriaşii Cooperati Liceului de cultură gene moasă şi relativ călduroa
partid şl de stat privind troşani simt astfel perma rală „Avram Iancu“ Brad, de spectatori şi s-au bu să, cu cerul variabil. Vint
U ^TomiL^ext^nă ^ r.iT şl a statului nostru, anul I. - îmbunătăţirea condiţiilor nent grija partidului şi vei meşteşugăreşti „Mure Grupului şcolar minier curat de apreciere unani slab din sud-est. Tempe
şul“ Deva sînt onorate la
d* asistenţă medicală In statului nostru pentru a timp şi de bună calitate. Gurabarza şl uteclştl de mă.
Pr^cioVâ 11 ^?. 0 ^ ÎZVTAZ- »i şcolii generale ratura — staţionară.
D
7 a
" prnrr?mu i va începe la orele 18 pentru toate »ecţţlle.________________ _J