Page 22 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 673 © SIMBÄTÄ 7 APRILIE 1973

Realizarea sarcinilor asumate Bf IUI FĂCUTE III

- problemă in

dezbaterea grupelor sindicale Trăsătura domînarţtă a bună calitate, fronturile de la stabilirea normelor uni­ spus şi în prezent — subli

adunării generale a oame­ lupru să aibă in apropiere tare de structură pentru nia comunistul Ioan Dolha.
nilor muncii de la E.M. materialele necesare lucru­ unităţile economice, s-a îm­ Cînd treaba merge mai bi­
Ancheta întreprinsă In spaţiu pentru servirea me­ mai de acest lucru. Cele Ţebea, care a avut loc la lui. bunătăţit considerabil — ne ne, echipele se poticnesc
citeva unităţi economice sei. La atelierele centrale, două haveze, de mare ca­ sfîrşitul lunii ianuarie din Ioan Dolha, miner şef de spunea minerul Ioan Băl­ din lipsa unor materiale
din oraşul Simeria a ur­ lăsînd la o parte necesită­ pacitate, una a fost deja acest an, a constituit-o pro­ echipă la abatajul frontal: taru. Monografiile de ar­ sau diferite subansamble,
mărit activitatea grupei ţile dictate de reprofilarea adusă şi amplasată la Ruş- fundul caracter de lucru, Aprovizionarea cu materia­ mare sînt respectate în cea care nu sînt asigurate rit­
şindicale, modul In care în perspectivă a unităţii, chiţa, vor realiza o pro­ analiza minuţioasă a rezul­ le să fie făcută în mod co­ mai mare parte, nu se mai mic.
adunările acesteia devin ca­ s-au făcut propuneri ce vi­ ducţie sporită la extracţie tatelor obţinute în anul respunzător, depozitul să face risipă de material lem­ — Trolii am mai primit
drul exprimării părerilor, zau reducerea consumului în special a zăcămîntului trecut, a lipsurilor şi ne­ aibă în permanenţă cele nos. Trebuie spus însă că — relata minerul Aurel Ne­
propunerilor, sesizărilor sa­ de metal (pînă acum meta­ din adîncime, dealtfel, de ajunsurilor care au mai e- necesare producţiei. Pentru acesta nu corespunde încă griu —, dar insuficiente fa­
lariaţilor ce vizează reali­ lele erau tăiate la forjă cea mai bună calitate. xistat, hotărîrea unanimă muncitorii exploatării să se cerinţelor noastre din sub- ţă de necesar. In ultima
1
zarea sarcinilor de produc­ sau cu flacără oxiacetileni- La „Marmura' s-a re­ de realizare exemplară a construiască o cantină. ţeran. Este prea gros. sau vreme însă avem necazuri
ţie şi angajamentele asu­ că pierzîndu-se o anumită zolvat în mare măsură pro­ planului şi angajamentelor Gruieţ Cornel, tehnician : supradimensionat. In pri­ din cauza defectării lor.
mate în întrecere. Consta­ cantitate sau deteriorîndu-se blema stabilizării salariaţi­ Termocentrala Mintia — im­ asumate în marea întrecere Lucrările de pregătire vor vinţa pieselor de schimb După cum se vede, comi­
tările evidenţiază o reală prin fisurare). Tot pe a- lor în unitate, s-au redus portant punct de plecare a de realizare a cincinalului trebui amenajate încă din confecţionate la noi, încă tetul oamenilor muncii mai
creştere a rolului majorită­ ceastă linie, s-a propus re- absenţele. Şi în acest caz, energiei electrice spre siste­ înainte de termen. ■ Cei 11 faza de săpare. La între­ r;u ne satisface calitatea are încă de acţionat în di­
ţii acestora. utilizarca osiilor de locomo­ rolul educativ al grupei mul energetic national. Pu­ salariaţi care au luat cu­ ţinere să lucreze oameni lor. recţia remedierii unor nea­
ternici suporţi de susţinere şl
Un aspect pozitiv, întîlnit tivă şi barelor de tracţiu­ sindicale s-a făcut simţit legătură ale liniilor aeriene vîntul — din care majori­ corespunzători, ţinîndu-se Iată ce ne-a declarat, în junsuri apărute recent,
atît la I.M.M.R., cit şi ne înlocuite pentru confec­ din plin. — aceşti izolatori de înalţă tatea au fost muncitori — o evidenţă strictă a lucră­ privinţa pieselor de schimb, precum Şi a altora care pri­
tensiune, din fotografie.
la „Marmura", îl consti­ ţionarea pieselor matriţate. La întreprinderea de in­ s-au referit la căile şi mij­ rilor executate. tovarăşul Gheorghe Bolcu, vesc structura zăcămîntului
tuie participarea, la fiecare In adunările de grupă au dustrializare a laptelui, loacele ce trebuie aplica­ Aurel Negriu, muncitor la şeful atelierului mecanic al şi care au implicaţii direc­
adunare de grupă sipdicală, mai fost abordate necesita­ principalele lupruri aflate te pentru reducerea cheltu­ sectorul transport : Condu­ minei. te asupra realizării planu­
a unui membru din comi­ tea realizării unei mai bune în dezbaterea grupelor sin­ ielilor materiale de produc­ cerea exploatării să asigure — Nu avem asigurat ma­ lui de producţie.
tetul sindicatului pe între­ aprovizionări cu piese de dicale sînt cele legate de ţie şi folosirea efectivă a locurile de muncă cu tro- terialul necesar confecţionă­ Succesul finalizării npîrţ-
prindere sau din partea or­ schimb, scule, materiale, apă calitate şţ consumuri spe­ Lapte livrat timpului de lucru, creşte­ lii în scopul uşurării şi ac­ rii pieselor respective. Dar tîrziate a propunerilor mi­
ganizaţiei de partid- Prin industrială, procurarea unei cifice. Problemele ridi­ rea mai intensă a produc­ celerării aprovizionării cu trebuie să spunem că şi mi­ nerilor. a altor cadre teh­
intermediul acestora sau al prese pentru legăturile de cate în grupa sindica­ peste piagi tivităţii muncii, îmbunătăţi­ materiale. nerii au o vină. Nu folosesc nice depinde în egală mă­
organizatorului propunerile arcuri, care ar contribui la lă, după cum ne rela­ rea în continuare a calită­ în bune condiţii utilajele, sură de modul în care or­
şi sesizările făcute de oa­ uşurarea muncii. Pentru re­ tează directorul întreprin­ BOZ. Ferma zootehnică a ţii cărbunelui, intensifica­ ...şi modul i iar echipele de întreţinere ganizaţiile de partid îşi în­
menii muncii se înregistrea­ zolvarea acestor propuneri derii, tovarăşul Cornel Stîr- C.A.P. Boz a avut planificat rea acţiunii de autoutilare. cum au fost duse nu-şi fac în mod conştiin­ deplinesc obligaţia de a
ză şi sînt aduse la cunoş­ şi sesizări, după cum infor­ cescu, se rezolvă operativ să livreze în primul trimestru cios datoria. conduce, îndruma şi con­
lapte
hi
ISO
al
acestui
an
tinţa conducerii. mează tovarăşul Liviu Irin- prin luarea măsurilor de marfă la I.I.L. Munca de­ Cîteva din la îndeplinire Deci iată că la existenţa trola întreaga activitate e-
La I.M.M.R., pentru înde­ ca, preşedintele comitetului către conducere, iar la ur­ pusă de îngrijitori pentru o 7 acestei stări de fapt au o conomică, de felul în care
plinirea ritmică a sarcinilor sindicatului, conducerea mătoarea şedinţă cei de fa­ mai bună hrănire şi îngrijire propunerile făcute... Să dăm cuvîntul unora contribuţie directă şi alţi grupele sindicale sprijină
a animalelor a dus la depă­
şi angajamentelor salariaţii I.M.M.R. a stabilit termene ţă sînt informaţi asupra şirea producţiei planificate cu Ioan Băltaru. miner şef dintre cei care au făcut factori, care nu în toate şi asigură un climat favo­
secţiei a IV-a vagoane au precise şi cine este execu­ modului în care s-au rezol­ :lo hi. Şi-au adus contribuţia propuneri. cazurile au acordat atenţia rabil fructificării propuneri
rezultat
acestui
venit în adunările de gru­ tantul. vat. la obţinerea îngrijitorli-muigători de grupă : Să se respecte — In bună parte, asisten­ cuvenită muncii lor. lor valoroase.
frumos
pă cu propuneri care ur­ O problemă esenţială ri­ Dealtfel, acest procedeu Păscuţa Mîrza, Maria Cismaş, cu stricteţe monografiile de ţa tehnică, mal ales în ul­ — Despre aprovizionare
armare
în
subteran, piese­
măreau o mai bună orga­ dicată de membrii de sin­ I-am întîlnit în toate uni­ J.ogliin Ursa, Cornel Cîrnca- le de schimb să fie de mai tima vreme, odată cu apli­ mai sînt multe lucruri de C. DUMITRU
lă, Uţe Dodoc şi alţii.
nizare la locurile de mun­ dicat în adunările de gru­ tăţile vizitate. Propunerile, carea Decretului cu privire
că, perfecţionări la unele pă sindicală de la „Marmu­ sesizările oamenilor muncii
utilaje, probleme de ordin ra“ a constituit-o calitatea care abordează cu maximă
social. Amintim cîteva din­ materiei prime din ca­ responsabilitate realizarea
tre acestea : reamplasarea riere, în special de la Ruş- sarcinilor de producţie nu Apucarea normelor imitare de strustură pentru imităţiie economice
aparatelor de verificat osi­ chiţa, principalul furnizor se opresc la stadiul de Consfătuire privind
ile pe fluxul tehnologic în- al întreprinderii. Realizarea consemnare. Ele sînt re­
trucît acestea fiind situate sarcinilor de producţie şi a Yşi confirmă necesitatea, effSGienfa
intr-o singură cabină pro­ angajamentelor în întrece­ zolvate cu tot mai multă cultura porumbului
duceau stagnări în procesul re este condiţionată, aşa responsabilitate de către
de producţie, modificarea după cum ne relata tovară­ conducerile întreprinderilor.
strungului pentru cuzineţii şul Filip Sever, preşedintele Activitatea din secţii va cunoaşte (Urmare din pag. 1) re de seamă a organelor co­
de osii. amenajarea unui comitetului sindicatului, toc- M. BODEA munale de partid şi de stat
ţarea în epoca optimă, asi­ o constituie mobilizarea for­
ţelor şi mijloacelor la fina­
o certă îmbunătăţire gurarea unei de densităţi co­ la de îmbunătăţiri a lucrărilor
lizarea
grabnică
respunzătoare
plante
funciare
în
hectar şl aplicînd la timp şi
M E T A L U L Reducerea con­ Este In afară de orice în­ rea secţiilor noastre, rezulta­ direct cu conducătorii forma­ grijire. De asemenea, un fac­ toate localităţile judeţului. de
de calitate lucrările de în­
Referindu-se la situaţia în­
indicatorilor
deplinirii
tor decisiv In sporirea pro­
plan
în
zootehnic,
sectorul
sumului specific doială faptul că, aşa cum în­ tă în urma recentei structu­ ţiilor de lucru. ce priveşte rolul ducţiei corectă constituie retribuirii primul secretar a insistat a-
aplica­
11
dreptarea
tuturor
forţelor
rări a întreprinderii. Dacă în
Şi
în
rea
a
(Urmare din pag. 1) repere turnate au adaosuri spre întreprindere determină vechea formulă, secţia de tu­ maistrului s-au adus îmbu­ muncii In acord global. In supra sarcinilor ce stau în
mari de prelucrare, ceea ce hotărîtor îndeplinirea cinci­ buri premo era încadrată cu nătăţiri. Aceştia au trecut în acest sens, o sarcină de prim faţa cadrelor tehnice, a pre­
cest an noi tipuri de utila­ face ca importante cantităţi de combustibil nalului înainte de termen, o- 7 salariaţi tehnico-adminis- fruntea formaţiilor de lucru, ordin pentru conducerile u- şedinţilor C.A.P. şi medici­
je. Cît despre creşterea gra­ de metal să fie trimis la rientarea cadrelor tehnice ale trativi, numărul acestora s-a ceea ce face ea pregătirea nităţilor agricole este repar­ lor veterinari privind reali­
dului de tehnicitate şi eco­ retopit sub formă de şpan. întreprinderii spre secţiile redus în prezent la 3. Cu lor profesională, competenţa tizarea în cel mai scurt timp zarea efectivelor şi a produc­
nomicitate, cred că este e- — Din realităţile existen­ şi energie electrică productive asigură traduce­ toate acestea, însă, activita­ tehnică şi experienţa organi­ posibil a tuturor suprafeţelor ţiilor planificate, livrarea la
dificator un singur exem­ te în cele două mari secţii rea în fapt a acestei sarcini tea secţiei nu slăbeşte ci, zatorică să se concretizeze în pentru a fi lucrate după a- fondul de stat a cantităţilor
plu : dacă pînă nu de mult, ale uzinei rezultă că re­ (Urmare din pag, 1) centrale pentru întreaga eco­ dimpotrivă, cunoaşte certe utilizarea superioară a capa­ cest sistem de retribui­ de produse stabilite, mate­
cantitatea de metal folosită zervele de folosire eficientă nomie naţională. Bazîndu-ne îmbunătăţiri. Ne bazăm afir­ cităţilor de producţie, în îm­ re. Totodată, se impune o rializarea investiţiilor în a-
pentru susţinerea unui cîmp a metalului sînt apreciabile. pe acest adevăr verificat de maţia pe un ansamblu de e- bunătăţirea calităţii tuburi­ grijă deosebită faţă de cali­ cest sector şi asigurarea u-
de abataj frontal era de 5 Ce-şi proppne colectivul u- — ceea ce reprezintă mai viaţă, considerăm că măsu­ lemente. In primul rînd este lor premo, în economisirea tatea lucrărilor efectuate de nei temelii trainice recoltei
tone, în prezent, prin asimi­ zinei pentru valorificarea mult de 4 000 tone de căr­ rile luate de conducerea par­ vorba de prezenţa directă a materiilor şi materialelor. In­ către S.M.A., semănatul tre­ viitoare de furaje. Recupera­
larea şi producerea în se­ lor integrală ? b u n e — , pe luna februarie tidului privind stabilirea nor­ inginerului în fluxul produc­ tr-un cuvînt, este vorba de buind să se facă sub directa rea restanţelor obligă condu­
rie a noilor elemente de — Prima măsură la care s-au înregistrat depăşiri ale melor unitare de structură tiv. înainte, în secţie era un o nouă rezervă valorificată supraveghere a inginerilor cerile unităţilor agricole^ ri
1
susţinere, consumul de me­ ne gîndim — a- adăugat to­ consumurilor specifice cu 2,25 pentru unităţile economice singur inginer care, aglome­ în scopul îndeplinirii exem­ şefi din cooperativele agri­ organele comunale- de pârtia
tal s-a redus la numai o varăşul Gheorghe' Olariu — cc/kWâi, care au impietat a- au menirea să adîncească,* să rat cu felurite treburi mai plare a planului pe anul în cole. şi de stat să ia măsuri ener­
tonă. este să asigurăm în cel mai supra obţinerii unor econo­ dezvolte şi să perfecţioneze mult administrative, nu avea curs şi a cincinalului înain­ In continuare, vorbitorul gice îţi scopul ridicării in­
— Deşi In uzină s-au fă­ scurt timp definitivarea no­ mii mai mari pe trimestru. rolul secţiilor în mecanismul posibilitatea să se ocupe ne­ te de termen. s-a referit la celelalte ac­ dicelui de natalitate, reduce­
cut progrese însemnate în menclatorului de maşini şi De asemenea, consumul pro­ productiv, şă confere acestor mijlocit de coordonarea acti­ îmbunătăţirile aduse acti­ ţiuni de sezon cu care sînt rii pierderilor prin mortali­
utilizarea cu randament utilaje, excluzînd treptat priu tehnologic de energie e- verigi de bază a activităţii vităţii secţiei, lăsînd pe sea­ vităţii secţiilor din întreprin­ confruntaţi lucrătorii ogoa­ tăţi, formării şi îngrijirii lo­
sporit a metalului din punct din fabricaţie acele tipuri lectrică planificat a fost de­ întreprinderilor un potenţial ma maiştrilor munca practi­ derea noastră sînt una din relor, accentuînd în mod deo­ turilor de viţele astfel incit
de vedere tehnic şi econo­ care nu mai corespund ca păşit cu 0,3 la sută. S-au a- ridicat, în stare să conducă că de conducere şi asistenţă nenumăratele dovezi ale o- sebit problemele referitoare în viitor sporirea şeptelului
mic, există încă multe po­ tehnicitate şi eficienţă. In nalizat, în spirit critic şi au­ la folosirea cu randament tehnică. In plus, schimbul II portunităţii şi utilităţii pen­ la asigurarea producţiei de să se facă diri prăsila proprie
sibilităţi de diminuare a acelaşi timp, urmărim să tocritic, cauzele care au ge­ maxim a maşinilor, a utila­ era complet lipsit de asisten­ tru progresul întregii econo­ legume, prin respectarea în­ a fiecărei unităţi. De maxi­
consumului specific. Care dezvoltăm capacitatea de nerat aceste depăşiri nejusti­ jelor şi instalaţiilor, a forţei mii, a măsurilor întreprinse tocmai a structurii culturilor mă însemnătate pentru înde­
sînt acestea ? concepţie prin crearea unui ficate, s-au stabilit măsuri de muncă şi a timpului de ţa inginerului. Noua organi­ de partid pentru structura­ planificate, repartizarea de plinirea sarcinilor de plan
— Intr-adevăr avem încă nucleu puternic de proiec­ concrete pentru toate secţiile lucru, să asigure tehnicita­ zare înlătură această anoma­ formaţii permanente de lu­ în zootehnie este aplicarea
multe rezerve — au confir­ tare şi a unui atelier pro­ de bază ale întreprinderii tea, calitatea şi eficienţa su­ lie. Secţia dispune acum de rea organizării şi conducerii crători Ia acest sector şi re­ prevederilor Notărîrii Plena­
perioară a produselor.
mat turnătorii Marin Ştefan priu de prototipuri. privind îmbunătăţirea mun­ 2 ingineri, repartizaţi pe unităţilor economice pe cri­ tribuirea lor în acord glo­ rei C.C. al P.C.R. din fe­
şi Gheorghe Scurtu. Să In privinţa îmbunătăţirii cii în viitor. Cei care au luat Acestor deziderate le răs­ terii riguros ştiinţifice, în bal. In acelaşi timp este ne­ bruarie—martie a.c., pri­
luăm numai cazul turnăto­ tehnologiilor şi a gospodă­ cuvîntul, între care s-au a- punde pe deplin şl organiza­ schimburi, care conlucrează concordanţă cu exigenţele e- cesar să se încheie grabnic vind îmbunătăţirea orga­
riei. Noi producem anual ririi fondului de metal am flat tovarăşii Paul Stroescu, semănatul şi plantatul cultu­ nizării şi retribuirii muncii
mai bine de 5 000 tone de şi stabilit o seamă de mă­ Mircea Bădărău, Gheorghe tapei pe care o străbatem. rilor din prima epocă, iar în agricultură, acordînd mi­
piese din fontă şi oţel. Prin suri. In turnătorie s-au in­ Bozan, Arcadie Bartiş şi al­ în pomicultură se cer inten­ nimul garantat pentru a-i
măsurile tehnice şi organi­ trodus fişele tehnologice pe ţii, au relevat posibilităţile PAUL MARGINEANU sificate eforturile pentru re­ cointeresa pe cooperatori ! n
zatorice luate, pierderile fiecare produs şi se caută de reducere a consumurilor SABIN LUCA cuperarea întîrzierilor exis­ sporirea producţiei agricol?.
tehnologice de metal s-au soluţii tehnologice adecvate specifice prin : creşterea gra­ ingineri la secţia premo tente la plantat şi întreţi­ In încheiere, tovarăşul
redus mult. Cu toate aces­ pentru diminuarea pierderi­ dului de siguranţă în func­ a I.P.B. Bircea nerea livezilor. O preocupa- loachim Moga şi-a exprimat
tea, rebutul este încă ridi­ lor. Normele de consum au ţionarea instalaţiilor, evita­ convingerea că sub conduce­
cat — 4,5 la sută la piesele fost revizuite şi reaşezate rea pierderilor de combusti­ rea organelor şi organizaţi­
din oţel şi aproape 2 la su- pe criterii judicioase. bil la manipularea şi depo­ v a ilor fie partid din comune,
, tă Ia cele din fontă. De a- Sînt în măsură să afirm zitarea cărbunilor, creşterea In fiecare e sa toţi cooperatorii, lucrătorii
ceea considerăm că este ne­ că din ridicarea valorii teh- randamentului cazanelor, al din I.A.S, mecanizatorii, soo-
cesar ca împreună cu maiş­ nico-economice a metalului instalaţiei de condensare, re­ cialiştii îşi vor mobiliza în­
trii şi inginerii să acţionăm încorporat în maşini şi uti­ ducerea pierderilor în circui­ crească si săă rodească un treaga capacitate de mu -că
mai hotărît, în spiritul in­ laje de tot mai mare com­ tul apă-abur, a consumului pentru realizarea exemp'ară
dicaţiilor date de tovarăşul plexitate, colectivul nostru propriu tehnologic de ener­ f a lucrărilor agricole de pri­
Nicolae Ceauşescu la Plena­ a făcut o acţiune perma­ gie electrică şi de reactivi. măvară şi a celorlalte acti­
ra C.C. al P.C.R. din fe- nentă, prioritară. Ne animă Hotărîrea unanimă a fost număr cît mai mare de pomi vităţi de la sate, astfel ?a
bruarie-martie a.c., de a pe fiecare om din uzină — de a se intensifica preocupa­ acestea să fie încheiate în
lupta cu mai multă intran- muncitori, maiştri, ingineri rea la toate nivelurile pen­ (Urmare din pag. 1) livezi — 172 hectare —, era timp optim şi la un nivel
sigenlă împotriva rebuturi­ — hotărârea de a asigura tru reducerea în continuare de aşteptat ca cel puţin po­ agrotehnic înalt, creîndu-se
lor şi a oricăror forme de îndeplinirea exemplară a a consumurilor specifice de tenţialul acestora să fie pe condiţiile cele mai bune pen­
risipă a materialelor. sarcinilor trasate de partid combustibil şi de energie e- sădirii pomilor pe gospodă­ deplin fructificat. Există in­ tru obţinerea şi în acest an
— Căile prin care se iro­ în domeniul perfecţionării lectrică, de a exploata agre­ rii o ţin secretarii organiza­ să restanţe serioase îndeosebi a unor recolte bogate la toa­
seşte metalul la prelucrare tehnice, al ridicării calită­ gatele şi instalaţiile la capa­ ţiilor de partid săteşti şi de­ la fertilizări, acţiune care te culturile.
C.A.P. Sîrhl. Mecanizatorii Aron I.azăr şi Dane Llvezean
se mai menţin şi la noi în ţii şi eficienţei produselor cităţile şi parametrii optimi, trag ultlmfele brazde de arătură. putaţii pe circumscripţii e- nu s-a materializat nici pe
secţie — ne-a spus strun­ pe care le realizăm în acest de a spori eficienţa economi­ lectorale. 50 de hectare (?). Este de
garul Nicolae ftuma. Multe cincinal. că a întreprinderii. Ne-am propus — spunea aşteptat ca în cel mai scurt
interlocutorul — ca In a- timp posibil să fie recupera­ C.A.P. LăpiîşniG
ceastă primăvară să plan­ te restanţele la toate lucră­ a terminat
tăm în gospodăriile populaţiei rile în livezi.
un număr de 6 000 pomi
Compqniq agricola de primăvară fructiferi. cooperativelor agri­ Plantatul — grabnic semănatul sfeclei
asemenea,
în
De
cadrul
cole de producţie se plantea­ terminat ! de zahăr
ză 2 000 pomi pentru com­ LAPUŞNIC. Folosind din
pletarea golurilor. Pînă a- Cooperativei agricole din plin timpul de lucru, me­
cum s-au plantat aproape Orăştie îi revine sarcina să canizatorul Bădău Maxim,
Toate forţele şl mijloacele— jumătate. Acţiunea de plan­ înfiinţeze o livadă de pomi om cu o bogată experien­
Să facem in vacanta tare a pomilor se apropie de pe 10 hectare. Pînă ieri, lu­ ţă de muncă, a reuşit să
termine, în condiţii agro­
finalizare atît în sectorul so­ crarea amintită s-a realizat tehnice bune, înşămînţarea
pe 50 la sută din suprafaţa
de primăvară o vacanţă folosit® cu randament sporit cialist al agriculturii, cît şi stabilită Rămîneri de în aseme­ sfeclei de zahăr pe întrea­
urmă
la gospodăriile populaţiei.
ga suprafaţă planificată —
se
semnalează,
15 ha. In prezent, în a-
lucrează
a muncii rodnice la pregătirea terenului şi semănat La C.A.P. Şoimuş se nea, la săpatul şi fertilizatul la pregătirea se terenului
unitate
ceastă
livezii pe cele 59 de hecta­
bate pasul pe loc
re. Este adevărat că unita­
pentru
înşămînţarea
po­
tea a primit şi primeşte un rumbului şi finalizarea ac­
pe ogoare! (Urmare din pag. 1) să încheie această lucrare şi narea în zilele următoare a socialistă are de plantat în ajutor substanţial din partea ţiunii de plantare a carto­
unitate
Această
agricolă
elevilor de la şcolile din lo­
celelalte cooperative, mai a- plantării cartofilor pe toate filor de toamnă pe cele
(Urmare din pag. 1) les că unele au suprafeţe suprafeţele planificate, comi­ această primăvară o supra­ calitate, însă nu trebuie ig­ 20 ha prevăzute în planul
a se planta cu cartofi de mult mai mici. Condiţiile de tetele comunale de partid şi faţă de 5 ha cu pomi fruc­ norată îndeplinirea obligaţi­ de producţie al cooperati­
toamnă şi 20 ha cu cartofi climă şi sol sînt la fel. Nu tiferi. Pînă la data de 6 a- ilor ce revin cooperatorilor vei pe acest an. Pînă în
crări de curăţire pe o suprafaţă de 30 ha fînaţuri de vară, în cooperativele a- consiliile populare comunale prilie nu se plantaseră decît — de a participa la toate
naturale, să planteze 300 pomi fructiferi, să parti­ gricole de producţie din ca­ la fel a fost însă grija şi Şoimuş şi Hărău, organizaţii­ 500 pomi. Lucrarea se putea acţiunile care vizează dez­ prezent s-au plantat aproa­
cipe, după puterile lor, la sprijinirea campaniei a- drul acestui consiliu, nu s-au preocuparea conducerilor co­ le de partid din celelalte u- termina dacă exista mai mul­ voltarea pomiculturii. pe 10 hectare.
gricole de primăvară (semănatul porumbului, car­ plantat decît 36 ha cartofi operativelor respective, a spe­ nităţi, organele agricole, în tă preocupare din partea
tofilor). de toamnă şi 10 ha cartofi de cialiştilor pentru executarea special consiliul intercoope- conducerii cooperativei pen­
In acelaşi scop, membrii organizaţiei U.T.C. din vară. Singura unitate care a arăturilor, fertilizarea şi pre­ ratist, trebuie să intervină tru buna organizare a muncii
clasele a VlII-a, a IX-a şi a X-a vor alcătui o bri­ terminat plantatul cartofilor gătirea din timp a terenului cu măsuri corespunzătoare. şi mobilizarea cooperatori­
gadă artistică de agitaţie care să prezinte aspecte — 30 ha de toamnă şi 10 ha destinat acestei culturi, pre­ Este un fapt pozitiv că u- lor la săparea gropilor şi
pozitive şi negative din lumea satului, în perioada de vară — este C.A.P. Deva. cum şi asigurării cartofilor nităţile din cadrul acestui plantarea pomilor. Se bate
campaniei. La C.A.P. Şoimuş, din 40 ha de sămînţă. De la începutul consiliu au semănat 56 ha însă pasul pe loc. Se impu­
Brigada artistică va prezenta spectacole atît în nu s-au plantat decît 6 ha, anului şi pînă acum a fost trifoliene, 47 ha plante fu­ ne Intervenţia comitetului
cadrul căminului cultural din localitate, cît şi în iar la C.A.P. din Hărău şi timp berechet pentru soluţio­ rajere anuale, 28 ha orz şi comunal de partid şi a consi­
satele apropiate. Cu acelaşi prilej, detaşamentele de narea acestor probleme. Toa­ orzoaică, 27 ha ovăz pentru liului popular comunal pen­
pionieri vor pregăti şi prezenta programe artistice. Banpoloc, care au în plan te neajunsurile cu care sînt boabe, 28 ha sfeclă furajeră tru a se finaliza de urgenţă
Cu sprijinul organizaţiei de partid din şcoală, cîte 20 ha fiecare, nu s-a confruntaţi acum se datoresc şi alte culturi din prima e- această lucrare. Orice întîr-
în pauza de masă a membrilor cooperatori, elevii plantat nici măcar un hectar. lipsei de preocupare manifes­ pocă. Aceasta este o dovadă ziere periclitează prinderea
vor citi şi prezenta cele mai importante evenimente De asemenea, n-au început tate de conducerile unor coo­ că sînt forţe şi mijloace şi pomilor.
interne şi externe, apărute în presa locală şi cen­ plantatul cartofilor nici perative agricole, precum şi că se pot obţine rezultate
trală. C.A.P. Bîrsău — 15 ha şi Bîr- tărăgănării executării lucră­ bune. Toţi factorii de răs­
★ cea Mică — 5 ha. rii de pregătire a terenului, pundere trebuie să militeze îngrijirea livezilor nu
Avem convingerea că entuziasta hotărîre a ele­ Majoritatea cooperativelor reamplasării culturii, unde a neobosit pentru a se obţine îngăduie nici o
vilor din Păuliş îşi va găsi rezonanţe puternice în au terenul situat în lunca fost cazul, şi procurării se­ rezultate bune la pregătirea
rîndul tuturor elevilor judeţului, al tuturor celor pe Mureşului. Şi aşa cum ve­ minţei. Pentru lichidarea ră- terenului şi înşămînţarea tu­ tărăgănare C.A.P. uapoitu Mare. La ferma legumicolă munca se desfă­
care i-am întîlnit deja, din primele zile de primă­ şoară din plin. Echipa condusă de Mâiioara Jurj dă zor cu plan­
tatul cepei pe cele 10 ha planifi cate.
vară, alături de cei mari, sădind şi îngrijind pomi. cina lor din Deva a terminat mînerii în urmă la executa­ turor culturilor, deci şi la Dacă fermele de stat nu Foto : VIRGIL ONOIU
plantarea cartofilor, puteau rea acestei lucrări şi termi- plantarea cartofului. au o suprafaţă prea mare de