Page 23 - Drumul_socialismului_1973_04

—B—B—MB——
3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 673 ® SIMBÄTÄ 7 APRILIE 1973

ZIUA SĂNĂ
muncitoarei gospodina Din agenda

mamá gşjâteap: culturală
Eforturile Organizaţiei Mon­ prinse de O.M.S., Republica tru sănătatea şi bunăstarea
diale a Sănătăţii, de la crea­ Socialistă România şi-a adus, lui. a studenfilor
rea sa în 1948, s-au concen­ o contribuţie preţioasă, atît La amplele programe de o-
trat asupra rezolvării pro­ materială cit şi prin grupuri crotire a sănătăţii din ju­
blemelor de sănătate publică de experţi. Dealtfel, realiză­ deţul Hunedoara, sub în­ .M. Petroşani
Cin SIMŢI ALĂTURI « ce privesc sute de milioane rile obţinute în ocrotirea să­ drumarea organelor şi orga­
populaţiei
noas­
jării
nătăţii
nizaţiilor de partid, îşi aduc
de oameni. In această zi, ca­
re marchează cea de a 25-a tre sînt pe măsura marilor contribuţia toţi cetăţenii ju­ Răspund chemării
aniversare a O.M.S., este o- succese obţinute în dezvol­ deţului prin organizaţiile ob­ colegilor mai mari
UMĂRUL COLECTIVULUI portun să ne problemele de tarea multilaterală a patriei ţii de : femei, Crucea roşie Feste 200 de studenţi al a-
şteşti
sindicate,
organiza­
îndreptăm
a-
socialiste
spre
tenţia
nului
I
de
sănătate aşa cum se pun în Judeţul Hunedoara a cu­ etc. ţile institutului la toate facultă­ în
participă,
Pe muncitoarea Silvia E- carea corectă a lămpilor sau această „mică lume" care noscut importante succese în Sănătatea — bun al tutu­ aceste zile, la o amplă ac­
muncă
năchescu, de la mina Dîlja, că, în cei peste opt ani eît este familia, în locuinţă, în acest domeniu Preocuparea ror — trebuie să fie preocu­ ţiune de prin fapte patriotică,
răspunzînd
che­
0 cunosc foarte mulţi oameni. a fost şefă de schimb, din căminul fiecăruia dintre noi. permanentă a organelor de parea tuturor In activitatea mării la întrecerea lansată de
Aproape toţi angajaţii. Şi e cauza vreunei neglijenţe a După cum ■ situaţia sanitară partid şi de stat a dus la o dificilă şi nobilă pe care o studenţii anului III, faculta­
firesc. Pentru că este una colectivului lămpăriei, s-ar fi internaţională depinde de să­ dezvoltare substanţială a ba­ desfăşoară cadrele medico- tea de mine — ingineri, şi
dintre cele 16 femei de la produs vreun incident cu a- nătatea ţărilor globului, si­ zei materiale curativo-profi- sanitare din judeţul Hune­ care este dedicată a celei de-a
25-a
înfiinţării
aniversări
lămpăria minei, care, de mai paratajele inmînate mineri­ tuaţia oraşelor şi satelor de­ lactiee In 25 de ani, numă­ doara s-a simţit mereu spri­ institutului. In această ac­
bine de zece ani de cînd lu­ lor. Nu, nimic din toate a- pinde de nivelul de sănăta­ rul de spitale s-a dublat, de jinul organelor şi organizaţi­ ţiune, fiecare student va e-
de
săptămînal
crează aici, predă zilnic mi­ cestea. Fiică de miner, care te al fiecărei familii, la 10 la 2Q, iar numărul de ilor de partid. fectua patriotică, la ore aprovi­
muncă
nerilor echipamentele de ilu­ a ştiut ce înseamnă munca V Există pentru fiecare fa­ paturi pentru asistenţă me­ Colective de lucru cum zionarea cu materiale, la dre­
auxi­
minat şi de protecţie. din fragedă copilărie, îşi fa­ milie multiple modalităţi de dicală a crescut — în aceeaşi sînt cele care activează la naj şi la la alte lucrări complex
liare
viitorul
„Lucrez de peste 20 de ani. ce datoria cu sentimentul ji * a-şi asigura o viaţă sănătoa­ perioadă — de la 1 368 la spitalele din Hunedoara, Pe­ sportiv al institutului.
Am fost şi în alte locuri de înalt al demnităţii muncito­ ’/ ■- I I să : învăţarea şi cunoaşterea 6 200, cu o asigurare de 11,67 troşani, Baia de Criş, Lupeni,
muncă, dar parcă aici, la reşti, Bună colegă, discipli­ mai bună a factorilor care paturi la 1 000 locuitori. Au spitalul T.B.C. Deva, la alte Cercul de speologie
lămpărie, îmi place cel mai nată, preocupată în mare « condiţionează sănătatea, o intrat în funcţie capacităţi unităţi sanitare depun efor­
mult. La început, munca aici măsură de îndrumarea tine­ hrană mai judicios folosită, de îngrijire de un înalt ni­ turi însemnate pentru îngri­ Cercul de speologie „Emil
cate­
pe
de
era mult mai grea. Aveam relor muncitoare, Silvia Enă­ în raport de alimentele dis­ vel tehnic, cum sînt spitalul jirea bolnavilor, pentru ridi­ Racoviţă“, speologie, lingă reluat
dra
de
şi-a
lămpile Wolff, greoaie, difici­ chescu se bucură de stima ponibile, respectarea întoc­ general din Hunedoara, cen­ carea nivelului tehnic-profe- de curînd activitatea. Mem­
şl
le la manevrat, lucram In întregului colectiv al minei. mai a regulilor de igienă, tru] stomatologic Deva ş,a. sional, pentru o atitudine brii acestuţa, printre care —
Ioanicescu
Oliviu
studenţii
mediu de gaze. Acum, noile Cuvintele calde pe care creşterea Şl educarea copiilor Unităţile sanitare din ju­ plină de căldură şi umaniţa-. responsabil, Dorel Popa, Cor-
dotaţii ne-au uşurat foarte le-am auzit la adresa ei de pentru a deveni oameni ro- deţ sînt deservite de 731 te faţă de toţi pacienţii, vin Porumbescu, Gheorghina
mult munca. Dacă sînt mul­ la Maria Todoran, Ileana buşti, capabili să construias­ medici şi 2 500 cadre medii. Pentru activitatea plină de Petruş şi alţii, şi-au propus o
ţumită de ceea ce fac ? Cred Pejczer, Bica Liciu, Maria că societatea socialistă, lua­ Asistenţa medicală s-a îm­ abnegaţie mulţi medici şi serie de obiective, printre ca­
cerce­
de
excursii
studii,
re
că da. Adică în măsura în Dan şi celelalte colege de rea de precauţii contra ac­ bunătăţit chn toate punctele cadre medii au fost distinşi tarea şi sintetizarea unor da­
care am credinţa că reuşesc muncă sau de la secretarul cidentelor, de a asiguţ-a o de vedere. Au fost eradicate cu ordine şi medalii ale tane din Ţara Haţegului ş.a.
te speologice ale zonelor mon­
să fac tot ceea ce colectivul comitetului de partid pe mi­ băţrîneţe fericită etc. boli ca' paralizia infantilă, R.S.R.
aşteaptă de la mine. Şi, bL nă, îngemănate într-unul sin­ In multe domenii familia difteria, tifosul exantematic Expoziţie
neînţeles, ştiţi şi dumnea­ gur, poartă amprenta unei are nevoie de sprijinul co­ etq. Multe altele marchează Dar, deşi este un prilej
voastră, convingerea deplină unanime aprecieri : un om lectivităţii. Aprovizionarea scăderi însemnate, printre ele festiv, nu trebuie să uităm de caricaturi
nu o poţi avea, deşi vezi că de nădejde. cu apă, vaccinarea contra numărîndu-se tuberculoza, că mai există multe de făcut
eşti apreciată, intuieşti pre­ — Greutăţi în viaţă ? febra tifoidă etc. pentru îmbunătăţirea asisten­ Recent a avut loc, In ho­
ver­
ţuirea oamenilor în mijlocul — Desigur. La început, în bolilor transmisibile, asisten­ ţei medicale a populaţiei lul clubului studenţesc, carica­
de
expoziţiei
nisajul
Şansele
supravieţuire
de
cărora lucrezi...". cele pesţe 4 decenii de viaţă, ţa femeilor gravide şi naş­ ale cetăţenilor din judeţul din judeţul Hunedoara, că turi „Veni, vidi... ridi“ a stu­
dentului
din
O ascultam pe această fe­ necazurile nu m-au ocolit. terea sînt exemple evidenţe Hunedoara se situează în ju­ trebuie să nd mobilizăm toa­ anul I, Zoltan Kiraly, elec­
de
facultatea
meie cu părul uşor argintat Dar oricîte greutăţi are o- în acest sens. rul vîrstei de 70 ani, morta­ te energiile, toată capacita­ tromecanică. Lucrările expu­
cum îmi vorbea despre res­ mul de înfruntat, le poate In multe cămine, persoa­ litatea generală a atins eel tea tehnică pentru realizarea se subliniază critic şi Ia bun
ponsabilitatea muncii din învinge. Şi mai ales cînd mai scăzut nivel. Numai în politicii sanitare a partidu­ nivel artistic aspecte negative
din comportarea unor tineri.
lămpărie, despre contribuţia simte alături de el umărul nele în vîrstă trăiesc în con­ acest an, pentru ocrotirea să­ lui Şi statului. Bolnavii, toţi
femeilor adusă la asigurarea colectivului în care trăieşte. diţii foarte diferiţe de cele nătăţii populaţiei judeţului, cetăţenii judeţului pretind în Spectacol în
securităţii minerilor în sub­ Eu am simţit şi simt acest din tinereţea lor. Modul lor se vor cheltui din bugetele mod justifjcat o tot mai bu­
teran. In cei zece ani, comu­ umăr. El mi-a reînnoit, de Mjtrniţa BîspS, Una flintrp sn tele <Je muncitoare a căror hăr­ de viaţă ancorat în tradiţie consiliilor populare peste nă asistenţă medicală. Nu premieră
nista Silvia Enăchescu nu a fiecare dată, puterea şi dra­ nicie c semnată zilnic în produsele de calitate ale fahrlcii „Vi­ se adaptează greu la gradul 212 000 000 lei avem dreptul să-i dezamă­
avut nici un caz în care să gim. Formaţia de muzică uşoa­
gostea de muncă. dra“ din Orăştie. mare de urbanizare. Acţiunea ră „Diamantele negre“ a in­
1 se reproşeze că nu a veri­ Foto : VIRGIL ONOIU colectivităţii poate să ajute şi Totul demonstrează grija stitutului de mine (Ion Bo-
ale
eforturile
permanente
dea — chitară solo, Iosif La-
ficat cu rigurozitate încăr­ IONEL JABREA la readaptarea lor. Dr. THEODOR BADAU zăr — chitară bas, Constan­
partidului şi statului pentru tin Florea — orgă electronică
Evident, eforturile noasţre directorul Direcţiei sanitare şi solist vocal, Doru Groza
pentru a duce o viaţă mai om, pentru nevoile lui, pen- a judeţului Hunedoara — baterist, Emil a Aldea —
prezentat,
chitară
armonie),
Participare activă a femeii hunsdorene sănătoasă riscă să nu şe poa­ de curînd, în aula institutu­
spectacolul
în
lui.
premieră
tă realiza dacă vecinul nos­
„Ţe întreb pe tine, soare“.
repertoriu
Cu
cuprln-
Fi^muS — la tru ne transmite o boală sau En construcţie - o nouă scoală pertoriul un naţional şi interna­
zînd apreciate şlagăre din re­
neigieni­
obiceiuri
are
dacă
şi
com­
masa rofundă ia viaţa socială a judeţului ce. Cu toţii putem să contrb BRAD. In oraşul nou, în ţional, ca cu numeroase solişti
proprii
poziţii
ale
membrilor
talentaţi
judeţului
buim
formaţiei,
sănătatea
la
Incepînd din toamna a-
printre
şi a ţării făcînd ca respecta­ apropiere de vechea şcoală cestui an, în noul local, vocali, din alte care şi stu­
ţări,
spectaco­
denţi
HAJEG. Comitetul oră­ rea regulilor de sănătate să ridicată ou cîţiva ani în vor învăţa copiii care lo­ lul s-a bupurat de un veri­
şenesc al femeilor Ha­ Ce loc, ce rol ocupă fe­ prinderile de industrie loca­ catori, învăţători, profesori, înceapă încă de acasă. urmă, a îpeeput construc­ cuiesc în blocurile constru­ tabil succes.
ţeg, in colaborare cu meia în viaţa economică şi lă din toate oraşele judeţu­ surori, asistenţi, medici. ţia unei noi şcoli, care va ite pe malul drept al ION GIF-DEAC
conducerea cinematografu­ socială a judeţului ? Enunţa­ lui, în fabricile c)e conserve La acţiunile şi programe­ avea 16 săli de clasă. Luncoiului. student
lui „Popular" din localita­ rea unei cifre va fi, credem, din Deva şi Haţeg. ® 67 la sută din numărul le pe scară mondială între-
te, a organizat o dezbatere, concludentă : 38 900. Ea re­ total al cooperatorilor îl re­
la masa rotundă, pe margi­ prezintă numărul femeilor © 2 500 sînt lucrătoare pe prezintă femeile care lucrea­
nea personajului feminin din salariate în unităţile econo­ şantierele de construcţii în ză pe ogorul pîinii, al hra­
filmul românesc „Drum în mice şi social-culturale de pe meseriile de zidari, zugravi, nei de fiecare zi pe care
penumbră. întinsul judeţului. Pe cele mozaicari, macaragii, vopsi­ ne-o dă agricultura noastră
mai multe dintre ele —, pe­ tori. înalţă noile frumuseţi socialistă. 15 dintre acestea
Tema in discuţie a sus­ conduc cu pricepere coope­ Forme educafîv-
citat interesul participantelor şte 13 000 — le întîlnim în citadine, îrţfrvmtînd intempe­ rative agricole de producţie,
Clara Duma, Ana Ciuleanu, întreprinderi, în fabrici, în riile, brodind cu măiestria 135 sînt vicepreşedinte, 110 bri­ saniiare
M. Negrini, Maria Foarce, uzine. Sînt- electriciene, su- anaş.teşiţgpliu npul,.,chip al a- gadiere, 11 şefe de ferme. Au
r
Marta Mocanu, Viorica Dră- şezărilor. pentru elevi
ghici şi a altor tovarăşe, doriţe, laborante, operatoare, foşt promovate În munci de
care s-au antrenat intr-un ţesătoare, chimiste, tehnicie- @ 200 lucrează în dome­ răspundere şi ştiu să-şi ono­
autentic proces literar pe ne, inginere în marile sau reze locul pe care-1 ocupă.
marginea acestui îndrăgit micile întreprinderi — la niul ştiinţei — această for­ O fac cu capacitatea, cu hăr­ DEVA. Activitatea edu-
film românesc, primit cu căl­ Combinatul siderurgic Hune­ ţă de producţie ce revoluţio­ nicia, cu fantezia creatoare, cativ-sanitară îşi găseşte
din ce în ce mai mult loc
dură de marele public. nează continuu mersul îna­ în şcolile de cultură gene­
doara, la U.V. Călan, la fa­ cu demnitatea femeii ce-şi
inte. rală. Ea vizează în princi­
bricile „Vidra" Orăştie şi simte azi cu adevărat locul
Prof. CAROLINA TARJOIANU I pal igiena individuală a
„Vîseoza" Lupeni, la I.M. © 10 000 s-au dedicat creş­ şi rolul în societate.
preşedinta Comitetului şcolarului în colectivitate,
orăşenesc al femeilor Haţeg Barza, la termocentralele terii, educării, modelării şi regimul de activitate şi o-
Mintia şi Paroşeni, în între­ ocrotirii omului. Sînt edu- dihnă, igiena apei şi altele.
Periodic, serviciul jude­
ţean de educaţie sanitară
Acţiuni organizează expoziţii vo­
lante pe această temă. A-
semenea expoziţii au avut
Ml INI LE LOR meritorii loc recent la şcoala gene­
rală nr. 4, şcoala generală
S I M E R I A . Comitetul „Dr. Petru Groza", liceul
de sprijin dc pe lin­ pedagogic şi altele, din
de
Le cunosc. Lucrează aici în sat. Sînt pre­ brăcămintea, încălţămintea, cărţile sînt vîp- gă cantina Simeria ajutor Deva, ale căror conduceri
din
popular
—
zente pretutindeni unde se munceşte. Se nu­ dute de femei. care are ca preşedintă pe manifestă mult interes în Orele practice desfăşurate în laboratorul electromecanic de către studenţii anului ţ al In­
acest sens.
mesc Maria, Floarea, Elena, Ana, Victoria, Tinerele vlăstare, sute la număr, sînt e- tovarăşa Elena Bogdan, se stitutului de suhingincţi din Hu nedoara, secţia furnale şi oţe lării, implică o temeinică pre­
Silvia, Viorica, Sabina, Valeria... Nume de ducate şi crescute în dragostea pentru ţa­ ocupă cu mult interes de gătire teoretică, necesită atenţie şi cunoaştere.
cooperatoare, de învăţătoare, de muncitoa­ ră, pentru înţeleptul ei cîrmuitor, pentru sarcina ce şi-a asumat-o.
re, de vînzătoare, de profesoare, de ingine­ satul natal, de către educatoarele, învăţă­ Urmăreşte problemele de
re, de medici, nume de soţii, de maine.^ Le toarele şi profesoarele din comună Se nu­ igienă a cantinei, distribui­
întîlnesc în fiecare zi, iar acum, cînd săru­ mesc Elena Moise sau Viorica Kromek sau rea mesei, cantitatea şi ca­
tul cald al soarelui reînvie natura, redă via­ Silvia Munteanu., Elevii educaţi 'de ele litatea meniului. De cu- întreprinderea Centrala du-şi activitatea mai mult
ţă pămîntului, şi chipurile lor au împru­ muncesc cu simţ de răspundere pe locul rînd. în sprijinul acestui pentru valorificarea amba­ din birou.
mutat ceva din această tinereţe nouă, minifermei, iar rezultatele obţinute de comitet au venit şi pionie­ lajelor, din Deva, are ca o- La capitolul folosirea Aflăm, dm
Sînt multe. Mai mult de jumătate din micii „agronomi" au trecut de mult gra­ rii, caro s-au oferit să biectiv esenţial al activită­ timpului de lucru, situaţia
populaţia comunei. întinsele ogoare ale coo­ niţele judeţului. ducă mincarea la domici­ ţii sale recuperarea şi va­ se prezintă la fel de criti­
perativei agrioole de producţie sînt lucra­ O întîlnim în cooperativă, în şcoală, la liul băţrînilor bolnavi. lorificarea ambalajelor din cabilă. Anul. trecut au fost
te, în majoritate, de ele Femeia la cîmp, dispensar o întîlnim ca director de cămin Rezultate meritorii se sticlă, lemn, textile şi mu­ înregistrate nu mai puţin Atenţie, a doua oară Sub falsa mască
femeia în zootehnie, femeia în legumicul­ cultural, conduqînd cursuri pentru tinerele obţin şi la căminul de zi cava. întreprinderea îşi des­ de 8 666 zile în care nu s-a
tura — sector cu foarte bune rezultate con­ mame. O întîlnim în grădina de legume sau din localitate, unde comi­ făşoară activitatea prin ce­ lucrat din cauza celor 410 nu veţi mai întîlni a corectitudinii
dus tot de o femeie, tovarăşa ingineră Mo- în ferma zootehnică, la catedră, dar o re­ tetul de sprijin, avîpd ca le şapte depozite din De­ zile absenţe nemotivate, 600
nica Soos. găsim, seara, de multe ori, şi în corul în preşedintă pe tovarăşa Sa- va, Hunedoara, Petroşani, zile învoiri, 7 659 concedii clemenţa legilor ! Era într-o zi pe la amia­
Cine trece pe la noi, prin Dabra, vede o aşeza­ care cîntecul desprins din folclorul local Iomia Ocoş. a reuşii ca, Lupeni, Brad, Alba Iulia medicale. ză. Mai multă lume aştepta
re schimbată, cu blocuri noi şi arătoase, cu sau cel închinat ţării, partidului, îi umple împreună cu numeroase şi Blaj, In Deva, cele mai multe autobuzul de pe linia nr. 2,
Pecjeapsa de 6 luni închi­
locuinţe îngrijite,, eu o piaţă nouă bine sufletul de frumuseţe, mame şi cadre didactice, Pe anul trecut, planul de centre de achiziţii — şi aşa soare la care a fost con­ din Hunedoara. Săseşte au­
întreţinută. Mii de ore de muncă patrioti­ să confecţioneze 30 de desfacere al unităţii a fost ^insuficiente — nu-şi organi­ damnat Miron Bănăţean, din tobuzul cu nr. 31 -HD-3847.
că au depus femeile noastre pentru ridi­ Hărnicia mîinilor lor o regăsesc mereu realizat, în ansamblu, în zează hine activitatea, nu Vulcan, de către Judecăto­ Oamenii se îndreaptă spre
carea lor. Şi nu spun prea mult dacă a- mai proaspătă în chipul aşezării noastre ce garnituri lenjerie pentru ria din Petroşani, pentru el. Cum prin uşa din faţă se
firm că fiecare cărămidă, de la noile edi­ se înnoieşte continuu, paturi şi numeroase per­ conducerea autovehiculului ştie că pot urca mame cu
ficii, a trecut şi printr-o mînă de femeie. dele, care au înviorat şi sub influenţe alcoolului, a copil în braţe şi bătrîni, a
Avem un comerţ bine organizat în care MINODORA D1NCA înfrumuseţat mult interio­ LA I.C.V.A. DEVA fost graţiată. Miron însă râ- încercat să urce şi Low Tl-
muncesc, ca vînzătoare şi gestionare, _ în preşedinta comitetului comunal rul căminului. mine în atenţia organelor de beriu, om în vîrstă de peste
cea mai mare parte femei. Alimentele, îm­ al femeilor Dobra miliţie. Dacă in termen de 66 de ani. Dar şoferul Vaier
pe
de
ridicat
s-a
Minea
Posibilităţi multiple pentru fracţiune intenţionată, va Is­ scaun, s-a repezit spre omul
3 ani va mai săvirşi o In­
în vîrstă, i-a pus mina în
r păşi şi pedeapsa acum gra­ piept şi l-a îmbrînclt jos.
ţiată. Apropo, ştiţi ce vehi­
Noroc că omul s-a ţinut de
cul conducea Miron Bănă­
bara maşinii. Altfel putea să a i
i vestimentare mai buna servire a populaţiei ţean sub influenţa alcoolu­ cadă şl să se accidenteze.
lui ? Autosalvarea spitalului
O învăţătoare prezentă la
din Vulcan I
me Maria Orşa, a încercat
Florlca Slmionescu a fost acest act reprobabil, pe nu­
proporţie de 100,9 la sută, răspund cerinţelor popu­
Am asistat zilele trecute, santă manifestare, vom în­ misier în foarte multe va­ tăsurile vaporoase, iar pen­ ceea ce reprezintă o depă­ laţiei, recuperarea ambala­ şi ea condamnată la plata să-i atragă atenţia şoferului,
în sala „Arta" din Deva, la cerca în rîndurile următoa­ riante, iar seara cele mai tru bărbaţi — stofele în ca­ şire valorică de 11Q6 000 jelor de sticlă se face greoi, unei amenzi de 1 000 lei spunîndu-i că nu este frumos
elegante
rouri.
rochiile
vor
fi
o adevărată manifestare a re să relevăm cîteva carac­ lei, cele mai bune rezulta­ populaţia esto pusă pe dru­ pentru injurii şi 1 000 lei ce-a făcut, că omul cu tîm-
frumosului şi elegantei — teristici ale liniei modei în lungi, cu deeolteuri mari la Ca o caracteristică apar­ te fiind obţinute la depozi­ muri, obligată să parcurgă pentru calomnie. Şi-a dat în plele albe poate să-l fie ta-
parada modei, organizată perioada următoare, deduse spate sau rochia pantalon te, amintim accesoriile de tele din Deva şi Petroşani, distanţe mari pînă la cele
de I.C.R.T.I., în colaborare din modelele prezentate. lungă. Pentru seară, în catarame, buzunare aplica­ De asemenea, beneficiul mai apropiate centre de co­ petec în faţa magazinului u- tă. Şoferul a sărit ca ars şi
cu Centrala confecţiilor Si­ Linia modei pentru anul afara clasicului negru, se te, plătei, garnituri de ti- planificat a fost depăşit cu lectare, să aştepte mult, u- niversal din Cristur. „Şi-a ¡-a dat replica : „Cine eşti
biu. Au fost prezentate pe­ 1973 nu pare prea rigidă. va purta mult roşul. ghele, paspoalurile. 69 000 lei. neori în zadar, la uşile a- vărsat focul" pe Florlca De- tu ? Cîţi ani de şcoală ai să
ste 90 modele de diferite Pentru toate vîrstele şi toa- Şi pentru bărbaţi se cu- Din paleta coloristică a Privită, deci, în ansam­ cestora. Aşa se explică şi llţoiu, care-i „stătea la fi­ mă înveţi pe mine ?" (
confecţii produse de fabrl-ţ perioadei următoare, prefe­ blu, activitatea I.C.V.A. faptul că planul de achizi­
cile din Sibiu, Arad, Cluj rate vor fi în primul rînd Deva este bună. Dar, luată ţii a ambalajelor de sticlă caţi" de mal multă vreme. Şi, vrînd-nevrînd, învăţă­
şi Oradea — noutăţi, din­ culorile „palide":, bej, gri, pe cei mai importanţi in­ de la populaţie a fost rea­ Cînd a aflat cît o s-a caste toarea a trebuit să tacă. De
tre care unele au cucerit roz, alb — în toate nuan­ dicatori, lucrurile se pre­ lizat abia în proporţie de „vărsarea focului" i s-a fă­ notat că atunci cînd Low Ti- \
deja elogii pe pieţele inter­ Parada modei '73 ţele —, dar, în acelaşi timp, zintă cu totul altfel. La 85 la sută. cut rău, ceva ca un fel de beriu a coborit din maşină,
ne şi extern*. şi cele vii: roşu, verde, al­ sfîrşitul anului 1972, stocul Sarcinile mobilizatoare \
i-a aruncat : „Să-ţi fie ruşi­ ţ
Fără a neglija alte vîrste, bastru. planificat a fost depăşit cu sfîrşealâ. Apoi Iar s-a învio­ şoferul a deschis geamul şl
tinereţea a fost totuşi pre­ Pe marginea celor văzute 34 la sută, ceea ce în cifre ale acestui an hotărîtor rat, aflînd că pedeapsa ei
ferată şi răsfăţată de crea­ la parada modei amintită, însumează 4 861 000 lei. Re­ pentru îndeplinirea cincina­ a fost graţiată. ne, porc bătrîn". t
torii de modele. Ei i-au fost te siluetele se va putea pur­ vin remarcate cîteva par­ am încercat să oferim o fuzurile reprezintă 1 450 000 lului înainte de termen ri­ Tot graţiată a fost şi a- Considerăm că sub mas­ )
răspunderi
deosebite
ticularităţi ale modei: hai­
dică
închinate fantezia şi talen­ ta aproape orice: strimt sau imagine cît mai completă a lei, viteza de rotaţie plani­ menda pe care trebuia s-o
tul creatorilor, concretizate larg, mai lung sau mai na nu mai marchează strict ceea ce vom purta în se­ ficată a înregistrat o înceti­ şi pentru I.C.V.A. Deva. Or­ ca corectitudinii false a a-
în majoritatea modelelor de scurt, lungimea oprindu-se talia, şi se încheie la un zonul ce începe. Rămîne nire de 14,6 zile. ganizaţia de partid, condu­ plătească loan Doţ, pentru cestui şofer s-a ascuns bru­ !:
rochii, pardesie, jachete sau totuşi la genunchi chiar şi rînd sau două de nasturi. doar să ne hatărîm şi să ne Multe deficienţe s-au în­ cerea întreprinderii, toţi faptul de a-i fl spart cu pie­ talitatea, impertinenţa şi jig­
pantaloni. In egală măsură pentru ocazii. Lărgimea va Se poartă revere late, bu­ grăbim spre magazinele de registrat şi ca urmare a salariaţii de aici au deci tre geamul lui Pavel Ghilca. nirea grosolană adresate u- V
le-a fost oferit şi bărbaţilor fi dată de pliuri, creţuri zunare aplicate, iar panta­ confecţii, care ne aşteaptă, răspunderi majore în înde­ (
prilejul de a se delecta în sau cute — foarte moderne lonul e evazat, ou sau fără cu aceste noutăţi, unele organizării defectuoase a plinirea exemplară a sarci­ Atenţie, oameni care aţi nuî om cu o vîrstă dublă
faţa frumoaselor modele de în acest an. Umărul înce­ manşetă. dintre ele fiind deja furni­ transportului, a utilizării nilor, în mai buna servire scăpat astfel de executarea faţă de a Iul. Este tocmai
jachete, pardesie sau a cos­ pe să coboare, revenind la In ce priveşte materialele mijloacelor de transport, a populaţiei, la toate cen­ pedepsei ! Ulciorul nu mer­ ceea ce nu trebuie să ca­
tumelor impecabile pentru modă mîneca chimono. Pen­ pentru confecţii, putem re­ zate comerţului, altele ur- deficienţe de care se fac trele de colectare. ge de multe ori la apă şi racterizeze pe un lucrător Í
răspunzători
planificatorul
toate ocaziile. tru toată ziua — de dimi­ marca tergalul, tercotul, mînd a se livra. I. Creţu şi revizorul tehnic a doua oară veţi plăti şi oa­
Pentru cei care nu au neaţă pînă seară — rămîne combinaţiile de poliesteri CONSTANTIN MOISII din domeniul transportului în
participat la această intere­ în actualitate rochia che- şi bumbac, voalurile, mă- DOINA COJOCARU Ioţm Popa, ei deriăşurln- economist lele sparte prima oară I comun.