Page 25 - Drumul_socialismului_1973_04

COMUNICAT COMUN
Proletari din toate tarile, unlfl-vă!

La invitaţia preşedintelui ţia Republicii, Bona Malwal, Ambele părţi au subliniat
Consiliului de Stat al Repu­ adjunct al ministrului infor­ importanţa deosebită pe care
blicii Socialiste România, maţiilor şi culturii, Gamal a avut-o pentru dezvoltarea
Nicolae Ceauşescu, şi a to­ Mohamed Ahmed, ambasador relaţiilor româno-sudaneze,
varăşei Elena Ceauşescu, pre­ în M.A.E. al Republicii De­ precum şi a relaţiilor Româ­
şedintele Republicii Democra­ mocratice Sudan, general de niei cu celelalte ţări ale con­
tice Sudan, general-maior brigadă Omar Mohammed El tinentului african, vizita pre­
Gaafar Mohammed Nimeiri, Tayeb, Gindeel Ibrahim Gin- şedintelui Consiliului de Stat,
împreună cu soţia, doamna deel, adjunct al secretarului Nicolae Ceauşescu, în Sudan
Buseina Nimeiri, a efectuat general pentru problemele şi alte şapte ţări africane,
o vizită oficială în Republi­ cabinetului, Tag Elsir Moha­ în primăvara anului 1972, ex­
ca Socialistă România, între med Abbas, însărcinatul cu presie a solidarităţii poporu­
2 şi 6 aprilie 1973. afaceri ad-interim al Repu­ lui român cu toate popoare­
Preşedintele Republicii De­ blicii Democratice Sudan la le angajate în lupta pentru
mocratice Sudan a vizitat, Bucureşti. apărarea şi consolidarea in­
împreună cu personalităţile In cursul convorbirilor, ca­ dependenţei împotriva impe­
care l-au însoţit, obiective in­ re s-au desfăşurat într-o at­ rialismului, colonialismului şi
dustriale, agricole şi social- mosferă cordială şi priete­ neocolonialismului, pentru
progres, securitate şi pace în
ANUI XXV Nr. 5 674 DUMINICĂ 8 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI culturale din Bucureşti, Bra­ nească, cei doi preşedinţi lume.
şov şi Ploieşti.
s-au
informat
In timpul vizitei în Româ­ pra preocupărilor reciproc asu­ Cele două părţi au subli­
ale
actuale
nia, stimaţii oaspeţi sudanezi celor două ţări şi au proce­ niat, de asemenea, importan­
s-au bucurat de o primire dat la un larg schimb de ve­ ţa deosebită pentru relaţiile
călduroasă şi prietenească, deri privind dezvoltarea re­ bilaterale a vizitei preşedin­
expresie a sentimentelor de laţiilor bilaterale, precum şi telui Gaafar Mohammed Ni­
preţuire ce le nutresc reci­ unele probleme internaţionale meiri in România şi au ex­
proc popoarele român şi su­ de interes comun. primat hotărîrea lor comună
danez. de a continua şi în viitor
Preşedintele Consiliului de Partea română a luat notă contactele şi convorbirile la
Stat al Republicii Socialiste cu satisfacţie de eforturile nivel înalt, avînd ferma con­
România, Nicolae Ceauşescu, revoluţiei sudaneze în rezol­ vingere că acestea corespund
şi preşedintele Republicii De­ varea pe cale paşnică a u- interesului celor două ţări şi
mocratice Sudan, general-ma­ neia din cele mai importante popoare, păcii şi înţelegerii
ior Gaafar Mohammed Ni­ probleme, printr-un dialog internaţionale.
meiri, au avut convorbiri la constructiv care a dus la în­ Dînd expresie aspiraţiilor
care au participat, cheierea acordului de la Ad- de pace şi Înţelegere ce ani­
dis Abeba din martie 1972.
din partea română :
Ilie
Iniţiativele colectivităţilor de muncă - Verdeţ, prim-vicepreşedinte Acest acord a restabilit uni­ mă popoarele român şi su­
danez şi dorind să dezvolte
al Consiliului de Miniştri, Ion tatea naţională a Sudanului relaţiile de prietenie, colabo­
cele
Păţan, vicepreşedinte al Con­ şi a dovedit că Africa poate rare şi ţări, înţelegere între Con­
soluţioneze
să
preşedintele
două
problemele
siliului
ministrul
Miniştri,
de
puternică forţă comerţului secretar al C.C. al sale de acest fel, de sine stă­ siliului de Stat al Republicii
Ştefan
exterior,
România,
Nicolae
Socialiste
tător. şi să contribuie la cau­
Andrei,
P.C.R., Constantin Stătescu, za păcii în Africa şi în în­ Ceauşescu, şi preşedintele Re­
secretarul Consiliului de Stat, treaga lume. publicii Democratice Sudan,
George Macovescu, ministrul Cei doi şefi de stat au Gaafar Mohammed Nimeiri,
afacerilor externe. Bujor Al- constatat cu deplină satisfac­ au semnat Declaraţia solem­
„Fiecare echipă cu plenul depăşit“ alte produse, se confecţionează in serie şi robineţii ne- Pungan, consilier al preşedin­ Republica Democratică Sudan cialiste România şi Republicii
nă comună a Republicii So­
ţie că relaţiile dintre Repu­
măşan, ministrul minelor, pe­
La întreprinderea de utilaj minier Crişcior, pe lingă
trolului
şi
blica
Vasile
Socialistă
şi
România
geologiei,
Democratice Sudan.
cesari ^ la reţelele de aer comprimat din subteran.
telui Consiliului de Stat, Du­
Pînă in luna ianuarie a.c., produsul respectiv era mitru Ghişe, vicepreşedinte se întăresc şi se dezvoltă (Continuare in pag. a 4-a)
continuu.
executat de strungarii mai vîrstnici cu vechi state al Consiliului Culturii şi E-
Această Iniţiativă de va­ bine lucrările pentru că, în şit, iar trimestrul I al celui-, în ale meseriei. Incepînd din luna februarie, in sec­ ducaţiei Socialiste, şi Florian
loare, născută încă din no­ anumite perioade, unele bri­ de-al treilea an al cincina­ ţia ateliere I s-a lansat iniţiativa ca toată produc­ Stoica, ambasadorul Româ­
iembrie 1971 în rîndul colec­ găzi îşi îndeplinesc planul eu lului — de asemenea. ţia de robineţi să fie executată-de trei brigăzi de niei la Khartum ; în pagina a IV-a
tivului Şantierului nr. 1 al peste 200 la sută, în timp ce — Ce valoare nouă a câş­ tineret, care să respecte întocmai cerinţele calitati­ din partea sudaneză : Man-
T.C. Deva, i-a găsit pe con- altele, se află sub plan, iar tigat-între timp iniţiativa? — ve. 21 de tineri inimoşi, calificaţi la locul de mun- sour Khaiid, ministrul aface­
«tructori într-o perioadă cînd în alte perioade, situaţia se l-am întrebat pe autorul ei rilor externe, Ibrahim Mo-
«schimbarea opticii asupra inversează. — şeful echipei de instalaţii- neim Mansour, ministrul e- Declarafie solemnă comună
modului de a munci devenise Au urmat analize minuţi­ încălziri centrale, Vasile conomiei naţionale, Izz El
o necesitate la ordinea zilei. oase, a fost criticată „moda" Smeu. Dien El Sayed, membru al a Republicii Socialiste România
Aveau ca jalon observaţia de a încălca proiectele de e- — Multe, pentru că iniţia­ „întreaga producţie de Biroului Politic al Uniunii
secretarului general al parti­ xecuţie, fapt ce se repercuta tiva a fost transformată în­ Socialiste Sudaneze, Abu şi Republicii Democratice Sudan
dului nostru, t o v a r ă ş u l negativ asupra îndeplinirii tr-un program cu numeroase Bakr Osman Mohamed Salih,
Nicolae Ceauşescu, făcută la ritmice a planului de către obiective. Aş aminti, printre robineţi — de calitate secretar general la Preşedin-
Conferinţa pe ţară a cadrelor fiecare echipă. Aşa s-a năs­ altele, judicioasa gospodărire
de conducere din industrie cut iniţiativa „Fiecare echi­ a materiilor şi materialelor pe
şi construcţii : „Duratele în pă cu planul depăşit", care^- şantiere şi scurtarea duratei superioară"
care se realizează obiectivele îşi propunea impulsionarea de execuţie cu aproape, o zi
de investiţii sînt încă mari activităţii fiecărei echipe pen­ de fiecare bloc construit. SÀPTÀMÎNA SĂDIRII
1
şi nu se respectă întotdeauna tru realizarea planului, o res­ — Şi realizările efective ?
termenele planificate pentru ponsabilă şl strictă urmărire — Multe blocuri din ¡.Mi­ că în cadrul secţiei mecanice au îmbrăţişat-o ime- Atenţie, lucrători
punerea în funcţiune". a problemei fundamentale : cro 15" al Devei se află în diâţ. S-au organizat în trei brigăzi conduse de An­ Şl ÎNGRIJIRII POMILOR
Intr-o adunare, la care au respectarea . întocmai a pro­ stadii avansate de execuţie. drei Bulz, Victor Micu şi Nicolae Gligor, repartizate ai ogoarelor !
participat toţi lucrătorii şan­ iectelor şi graficelor de exe­ Blocul 23, de pildă, va fi pe cele trei schimburi, şi' s-au apucat serios de
tierului, . dezbaterea s-a oprit cuţie, eliminarea timpilor ne­ predat beneficiarului cu 15 treabă. Rezultatele din luna februarie au fost din
asupra cauzelor care fac ca productivi din activitatea e- zile mai devreme. In acelaşi * cele mai bune : planul a înregistrat o depăşire de
unele echipe să nu-şi reali­ chipelor. timp, prin economisirea unor 200 robineţi. Zeci de mii Se anunţă
zeze planul. ...Iniţiativa a dat în scurt C. DUMITRU
— Cred, arăta atunci şe­ timp rezultate bune. Anul ' ILIE COJOCARU scăderea
ful de echipă Vasile Smeu, 1972 a fost încheiat de fie­ (Continuare în pag. a 2-a)
că trebuie sincronizate mai care echipă cu planul depă­ (Continuare in pag. a 2-a) temperaturii
de pomi plantaţi
Din datele Institutului [•
meteorologic rezultă că, în \
„Două cicluri dezvoltare a programului s-a împotriva bolilor şi dăunăto­ următoarele trei zile, în Ba- j
In
baza
de
nat,
Crişana,
{
Maramureş,
rilor.
pomiculturii
prevăzut ca la C.A.P. Uni­ La C.A.P. Peşteana — ne-a Podişul Transilvaniei, ju- ;
mătatea de nord a Moldo- I
rea să se planteze în această comunicat tovarăşul Băiuţ vei, precum şi in zonele co- j
in plus pe lună primăvară încă 10 ha livadă. Drăghin, secretarul comitetu­ linare din restul ţării, se va j
Munca
lui comunal de partid, pri­
organizată,
fiind
bine
produce o scădere a tem- i
s-a asigurat participarea ma­
sivă a cooperatorilor la să­ marul comunei Densuş, s-a peraturii pînă la zero gra- j
planta*- din cele 7 ha plani­
de, ceea ce ar putea afecta i
ficate. o suprafaţă de 5,6 ha
parea gropilor şi sădirea po­
la abatajele milor. zile s-a în numai cî- cu măr. Acţiunea continuă şi starea de vegetaţie a cuitu- j
Astfel,
rilor legumicole şi a unor j
se
reuşit
să
în cîteva zile va fi finali­
teva
planteze toate cele 10 ha cu zată. La C.A.P. Densuş, s-a specii pomicole.
In vederea protejării cui- j
pomi fructiferi. Aşa a luat plantat întreaga suprafaţă turilor legumicole din cîmp, I
frontale“ fiinţă o nouă livadă. De' ase­ planificată de 1,5 ha cu măr. între­ solarii, tunele şi răsadniţe, j
menea,
aici
completat
s-au
O
deosebită
atenţie
precum şi a speciilor pomi- j
golurile — plantîndu-se 1700
pomi — în cele 20 ha de li­ ţinerii şi îngrijirii pomilor se cole aflate într-un stadiu j
acordă şi de către cooperato­
La Exploatarea minieră vadă, plantată în anii trecuţi. mai avansat de vegetaţie se ;
Lupeni — cea mai mare rii din Ostrov. Aici, pomii de vor lua de urgenţă toate j
din bazinul carbonifer aj In livada intensivă, care o- pe cele 25 ha plantaţie in­ măsurile necesare. Astfel, \
Văii Jiului — 70 la sută cupă o suprafaţă de 40 ha, tensivă au fost stropiţi îm­ se vor transporta şi depo- j
s-a arat printre pomi, iar te­
bolilor
potriva
dăunători­
şi
din producţia anuală se renul a fost fertilizat cu în­ lor şi s-au făcut tăierile pen­ zita în cantităţi suficiente \
realizează din cele 15 aba­ grăşăminte chimice. In liva­ tru corecţie şi formarea co­ materiale fumigene în plan- :
taje frontale. Aici muncesc da clasică, care ocupă o su­ roanei. De asemenea, s-a a- taţiile de pomi şi culturile j
cei mai destoinici briga­ prafaţă de 100 ha, s-a săpat rat printre rindurile de pomi, de legume din cîmp, iar j
culturile protejate vor fi a- i
dieri, mineri cu o bună în jurul pomilor. Toţi pomii iar terenul a fost fertilizat cu coperite în totalitate, atît i
pregătire profesională, ca­ au fost curăţaţi şi văruiţi, a- îngrăşăminte chimice şi gu­ cele din solarii, cît şi cele j
re au făcut nu o dată do­ Nicolae Gllgor discută cu membrii brigăzii pe care o conduce asupra mijloacelor de îmbunătăţire a calităţii robineţlior plicîndu-se cele două stropiri noi de grajd. adăpostite sub tunele.
vada calităţilor lor. Pentru realizaţi In atelier.
a spori cît mai mult pro­
ducţia de cărbune, aşa cum
cere partidul, aşa cum
le-a recomandat tovarăşul
Nicolae Ceauşescu mineri­
lor din Valea Jiului, des­ f I SĂ DIVINĂ UN FAPT COTIOIffl
toinicul brigadier Petre CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂ VARĂ
Constantin, Erou al Muncii
Socialiste, a lansat în anul
trecut o iniţiativă deosebit Tiparele de azi ale aşeză­ oraşul siderurgiştilor ieşit liniştit, care-şi joacă flăcă­
de valoroasă : „Realizarea rilor noastre dezvăluie salturi din tiparele convenţionale ? rile pe comoara oţelului. E Lucrările agricole de sezon semincer, 50 ha trifoi în cul­ Francisc, Vasile ® roş an şl ză Ia plantat cu o vifeză zil­
a cel puţin două cicluri de calitative enorme în modul Ce v-a atras spre această ci­ un oraş aspru, interesant, şi sînt în plină desfăşurare în tură ascunsă, 30 ha borceag, Ioan Viţionescu. nică de 15 ha. Terenul des­
cărbune în plus din abata­ de a trăi. Sîntem o ţară cu tadelă a oţelului ? cu configuraţia lui ca o ini­ toate unităţile agricole socia­ 10 ha orzoaică şi 7 ha sfe­ Plantarea cartofilor se des­ tinat acestei culturi a fost
jele frontale". Chemarea lui un ritm de construcţie foar­ — Mai exact spus, ce m-a mă trimite prin arterele sale liste. Buna organizare a mun­ clă furajeră. Se lucrează în făşoară In bune condiţiuni şi arat, fertilizat şi pregătit în
Petre Constantin a găsit te ridicat şi care va cunoaş­ reţinut. Vedeţi, noi, arhitec­ oţel ţării. A.m îndrăgit acest cii şi operativitatea asigură acelaşi timp cu toate for­ la C.A.P. Ostrov — unitate condiţii agrotehnice superioa­
repede ecou în rîndul orta­ te în anii ce urmează cifre ţii, lucrăm cu datele viitoru- oraş şi doresc ca generaţia un ritm intens de lucru pe ţele la pregătirea terenului unde această cultură ocupă re, asigurîndu-se un bun pat
cilor săi de la Lupeni. mereu crescînde. Dar creşte­ care se ridică să fie locui­ ogoare la pregătirea terenu­ germinativ culturii cartofilor.
Rezultatele bune’ obţinute . rile cantitative marchează e- tori hiîndri ai unui oraş mo­ lui şi însămînţarea culturi­ In cîteva zile, plantarea se
de minerii sectorului IV vidente acumulări calitative dern şi mare, prin arta şi lor. Executarea la timp şi de va încheia pe toată suprafa­
în cursul anului trecut au şi omul anilor viitori pretin­ cultura lui, deopotrivă cu calitate a acestor lucrări, res- ' ţa. In această unitate s-au
fost continuate în primul Cu arhitectul oraşului, numărul populaţiei şi impor­ pectîndu-se cu stricteţe teh­ Prin buna organizare mai însămînţat 25 ha ovăz şi
trimestru al acestui an, cînd de linii noi în ambianţa e- tanţa sa în economia ţării. nologiile indicate pentru fie­ 50 ha trifoliene sub plantă
gustu­
cotidiană,
mulţi brigadieri, răspun- xistenţială pretenţiile evoluează despre Hunedoara — Ce credeţi, ca arhitect, care cultură, asigură obţine­ protectoare.
rile
şi
zînd iniţiativei lansate de despre poziţia artistului în rea de recolte bogate. In cooperativele agricole
pentru a muncii - ritm intens
Petre Constantin, au reali­ direct proporţional cu creş­ epoca de efervescenţă spiri­ Toate acestea constituie o din raza comunei Ilia lucră­
zat 3, 4 şi chiar 5 fîşii de terea aportului la marile de­ de mîine tuală şi tehniclă pe care o preocupare majoră şi rile de însămînţare a sfeclei
cărbune in plus pe lună. veniri contemporane. Se ridi­ trăim ? cooperatorii de la C.A.P. U- de zahăr şi de plantare a
Ioan Sălăjan, de pildă, a că, în împlinirea acestor fi­ — Trebuie să fie conştient nirea. Datorită bunei organi­ cartofilor se apropie de final.
înregistrat un adevărat re­ reşti cerinţe, probleme noi că frumosul poate deveni un zări a muncii şi operativită­ de lucru pe ogoare Din cele 85 ha planificate a
cord pe Valea Jiului, obţi- şi complexe în faţa celor ce lui fără a ignora necesităţile ţii în executarea lucrărilor, se cultiva cu sfeclă de zahăr
nînd în luna martie 5 ci­ dau verdictul înfăţişărilor a- prezentului. Chiar de la în­ fapt cotidian. In acelaşi aici se înregistrează un ritm s-au însămînţat 64 ha, iar
cluri de cărbune în plus. şezărilor noastre. Pentru a ceputul venirii mele aici mi timp, aparţinînd acestui po­ susţinut de lucru şi realizări din totalul de 75 ha destina­
Am discutat cu autorul surprinde cîteva dintre aces­ s-a dat să întocmesc un stu­ por şi acestui pămînt, trebuie pe măsura eforturilor depu­ pentru cultura porumbului. o suprafaţă de 75 ha. Tova­ te culturii cartofului, s-au
acestui record. te solicitări şi răspunderi diu de prognoză pentru Hu­ să se exprime româneşte se de cooperatori şi mecani­ Pînă acum, s-au făcut arături răşii Cornel Lepădătoni, pre­ plantat 66 ha cu cartofi de
zatori. Inginerul şef al coo­
— N-aş zice că am reali­ noi care apar în faţa gîndi- nedoara anului 2000. Şi am perativei, tovarăşul Teodor pe 150 ha şi s-au administrat şedintele cooperativei, şi toamnă. In toate unităţile
zat lucruri extraordinare. văzut-o atît de frumoasă în- pentru că alături de alte po­ Pătescu, ne relata că meca­ îngrăşăminte chimice pe 100 Gheorghe David, inginerul tractoarele şi maşinile dispo­
Ne-am făcut numai datoria. torllor confortului nostru co­ cît am rămas să pun umărul poare să ne integrăm glasul nizatorul Ionuţ Ienulescu, ha destinate acestei culturi. şef al unităţii — ne relatau nibile sînt folosite din zori şi
Ne-am organizat foarte bine tidian Intr-unui din mari­ la înfrumuseţarea ei. E un nostru particular în corul ar- sprijinit de Gheorghe Dra- In prezent, se fertilizează cu că pînă la 6 aprilie s-a lu­ pînă seara tîrziu la executa­
activitatea pe schimburi, le municipii ale judeţului, oraş care clocoteşte de ener­ gotă, brigadier de cîmp la gunoi ultimele 5 ha. La exe­ crat cu 2 maşini de plantat, rea arăturilor, fertilizarea şi
iar din ziua de 7 se folosesc
fiecare om a ştiut precis ce ne-am adresat arhitectului gie, un oraş cu oameni har­ Intervlu consemnat de brigada din satul Tuştea, a cutarea arăturilor, fertiliza­ 3 maşini. Mecanizatorii Moi- pregătirea terenului pentru
rea şi pregătirea terenului îşi
cultura porumbului.
DUMITRU GHEONEA şef al municipiului Hunedoa­ nici care merită să faci totul prof. ANA POP SIRBU plantat pînă la 7 aprilie a.c., aduc o contribuţie deosebită se Bojin, Ion Iosivoni şi Cor­ La C.A.P. Brănişca — ne
15 ha cartofi din cele 25 pla­
(Continuare in pag. a 2-a) ra — Ortenzia Mateescu. pentru a fi la înălţimea mun­ nificate. Aici s-au mai însă- mecanizatorii Mânase Dăbu- nel Niculescu au plantat relata tovarăşul Petru Moţ,
pînă acum 45 ha cartofi de
— Cum ar trebui să arate cii lor eroice. E un oraş ne­ (Continuare In pag. a 2-a) mînţat 25 ha măzăriche, lot cean, Traian Bîgu, Feher toamnă. In prezent se lucrea­ (Continuare in pag. a 2-a)
r respunzător şi dotat cu u-
ARTICOLE DE SEZON
CONSULTAŢII JURIDICE
Depoul
au
Simeria
tilajul şi mobilierul nece­ AZI ÎNCEPE RETURUL nibat donări onorifice orga- VREMEA
de
Comitetul judeţean de Ieri, magazinul „Mo­ sar, asigurindu-se zilnic o SERIEI VALEA JIULUI sînge. Intre cei 41 de do­
cultură şi educaţie socia­ dern", din centrul muni­ bună deservire a popu­ natori de la staţia C.F.R. Pentru 24 de ore
şi
începe
returul
Astăzi
listă în colaborare cu A- cipiului Deva, a fost a- laţiei. seriei Valea Jiului a cam­ se afişau şi Manase Trif,
sociaţia juriştilor organi­ provizlonat din abundenţă ia a 18-a donare, precum
zează în aceste zile, în lo­ cu articole pentru sezonul POSIBILITĂŢI NOI pionatului judeţean de fot­ şi “ Lazăr Mihuţ — la a Vreme schimbătoare, cn
calităţile Baia de Criş, de primăvară-vară. Printre DE ASIGURARE bal, cu următoarele me­ 16-a donare. cerul temporar acoperit.
Crişcior, Şoimuş, Tebea, altele au fost aduse im­ ciuri : Parîngul Lonea — Vor cădea ploi izolate.
Birtin, Bcjan, consultaţii O nouă formă de asigu­ Streiul Baru ; Energia Pa- VInt slab pînă la potrivit
juridice deschise tuturor primeuri din bumbac, ţe­ roşeni — Preparatorul Lu­ Cu acelaşi prilej 18 ca­ din nord-vest. Temperatu­
cetăţenilor. Cu acest pri­ sături imprimate din mă­ rare privind cazurile de ravane medicale au por­ rile minime vor fi cuprin­
lej mai mulţi jurişti vor tase naturală şi artificia­ accidente a fost de cu­ peni ; Utilajul Petroşani — nit spre localităţile înde­ se între 2 şi 5 grade, iar
răspunde întrebărilor ridi­ rînd pusă la dispoziţia în­ Preparatorul Petrila; Pre­ părtate ale judeţului. La cele maxime între 14 şi îs
cate de cetăţeni. lă, precum şi o bogată, treprinderilor — asigura­ paratorul Coroleşti _ Mi­ Lelese, Lunca Cernii, Vor- grade.
gamă de stofe din tergal rea de accident a salaria­ ţa, Jieţ, Cimpa, Cîmpu lui
Ciungani,
Nădăştla
Neag,
EXPOZIŢIE pentru costume bărbăteşti. ţilor, contractată de or­ nerul Vulcan ; Minerul U- de Sus, Or„ştioara de Sus, Pentru următoarele
ganizaţii socialiste, cu pla­ ricani — Minerul Aninoa- exploatarea forestieră Bu­
Aseară, la Casa de cul­ MAGAZIN ALIMENTAR sa. Aşteptăm veşti de ia ta ş.a., numeroşi medici
tură din Hunedoara , a a- ta primelor de către uni­ specialişti însoţiţi de apa­ două zile
vut loc vernisajul expozi­ CU AUTOSERVIRE tatea respectivă. ADAS a- aceste meciuri. Vremea se va răci uşor.
efectuea­
necesară
ţiei de artă plastică „Io- In oraşul nou Brad a cordă în aceste situaţii un ACŢIUNI ÎN CADRUL ratura consultaţii, precum şi Cerul va fi variabil, iar
ză
sif Mătyăs — Ioan Şeu“. fost dat în folosinţă un sprijin bănesc salariatului „ZILEI SĂNĂTĂŢII" tratamente, fac Interven­ vîntul va sufla potrivit
Expoziţia va putea fi vizi­ modern magazin alimentar sau familiei acestuia în din nord-vest. Vor cădea
cu autoservire. Organizaţiile de Cruce ţiile necesare, dau îndru­ ploi intermitente. Tempe­
In curînd, un nou lot de confecţii metalice va părăsi secţia tată de public piuă în zi­ Noul magazin este com­ funcţie de sumele la ca­ mările care se impun, de
mecanică a I.I.L. Brad, luînd destinaţia Uzina mecanică Sibiu. ua de 17 aprilie a.c. plet renovat, amenajat co- re s-a încheiat asigurarea. roşie de la staţia C.F.R. ratura — în scădere rela­
Simeria călători şi de ia
Echipa de lăcătuşi condusă de Ioan Mizderean va trăi o nouă la caz la caz. tivă.
satisfacţie a muncii. V.
J