Page 26 - Drumul_socialismului_1973_04

'BWBBBSBSíSSaú¡XS!í3B3S
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 674 9 DUMINICĂ 8 APRILIE 1973

Faza republicană a festivalului Zolţa Marian-
MUIA POIIÎICO'IDEUCĂ III REALITĂŢILE COMUNE îngrijitoare fruntaşă

cultural-artistic al pionierilor
Perioada ce a trecut de la pregătirea şi dezbaterile cadre didactice cu expe­ ţaţele obţinute în organiza­ nilor, intelectualilor, a tu­
la conferinţa comunală de acestora a cîte unui mem­ rienţă, medici, ingineri, re­ ţiile de bază de la coopera­ turor cetăţenilor comunei
partid Vaţa de Jos cunoaş­ bru din biroul comitetului prezentanţi ai organizaţiilor ţia de consum, şcoala ge­ asupra politicii interne şi
te rezultatele efortului unit comunal de partid influen­ de masă şi obşteşti. nerală, consiliul popular, externe promovate de par­
al organelor şi organizaţi­ ţează simţitor conţinutul şi Domeniul esenţial, spre precum şi în cele din sate­ tidul şi statul nostru, popu­ şi şcolarilor
ilor de partid pentru înfăp­ calitatea lor. La fabrica care comisia de propagan­ le Tătărăşti, Tîrnava, Bro­ larizarea largă a conţinutu­
tuirea exemplară a progra­ de cherestea şi la fabrica dă şi-a îndreptat atenţia tuna, Ocişor, Vaţa de Jos. lui unor acte normative, de­
mului de organizare şi con­ de var, de exemplu, sau în în îndrumare, îl reprezintă In gama largă a forme­ crete, hotărîri, stimularea
ducere a activităţii educa­ brigăzile de la C.A.P. Va­ învăţămîntul de partid. Co­ lor de influenţare politică acelora care sînt exemple In aceste zile, 5 oraşe ale festival — aduc prinosul ti­
tive. Inţelegîndu-şi răspun­ ţa, Brotuna, Tîrnava, Bir- lective desemnate în fieca­ şi moral-cetăţenească a tu­ de muncă şi conduită în ţării — printre care şi Deva nereţii pure şi al copilăriei
derile ce-i revin, comitetul tin v altele, analizele eco- re organizaţie de bază au turor oamenilor din comu- rezolvarea sarcinilor, ca şi — găzduiesc faza republica­ fericite, aduc tot ceea ce cu­
comunal de partid şi-a în­ combaterea unor atitudini nă a festivalului cultural- prinde mai ales şi mai fru­
tocmit un plan al activităţii retrograde. O selecţie a ce­ artistic al pionierilor şi şco­ mos zona pe care o repre­
politico-ideologiee, căutînd Programul de educaţie socialistă în acfiune lor mai reprezentative ac­ larilor. In 9 şi 10 aprilie, în zintă.
să înlăture paralelismele şi ţiuni de acest fel relevă că, municipiul Deva evoluează De la străvechi cîntece şi
risipa de muncă şi să asi­ pînă în prezent, au fost or­ formaţiile artistice pioniereşti jocuri populare culese din
gure astfel îndrumarea u- ganizate 23 de dezbateri în din judeţele Caraş-Severin, sate îndepărtate, la alese pie­
nitară a tuturor acţiunilor nomice sînt însoţite întot­ organizat consultaţii indivi­ nă sînt cuprinse şi acţiu­ cadrul cărora s-a urmărit
educative. Această măsură deauna de atitudini hotă- duale şi colective cu mem­ nile celor 6 colective de a- formarea convingerilor şi a- Gorj, Alba, Arad, Bihor, Me­ se din repertoriul preclasic
înseamnă, de fapt, aplica­ rîte împotriva abaterilor de brii de partid pentru ca, gitatori, ale gazetelor de titudinilor în spiritul eticii hedinţi, Timiş şi Hunedoara. ori clasic, în interpretări co­
rea în practică a indicaţi­ la etica şi disciplina mun­ potrivit dorinţei şi preocu­ perete din fiecare între­ şi echităţii socialiste. La Artă şi măiestrie, graţie şi rale sau instrumentale, la
ilor date de tovarăşul cii. părilor comune, să se stabi­ prindere, instituţie şi coope­ aceste dezbateri şi-au adus sensibilitate, muncă îndîrji- momente coregrafice, moder­
Nicolae Ceauşescu privind Un pas important pe ca­ lească formele de învăţă- rativă agric/olă de produc­ Intre îngrijitoarele de |
organizarea şi conducerea lea îmbunătăţirii muncii i- mînt corespunzătoare. Faţă ţie, panourile şi graficele din o contribuţie merituoasă tă şi pasionată, toate şi-au ne ori folclorice, la evoluţii animale fruntaşe de la 3
întregii activităţi ideologi­ deologice l-a însemnat re­ de alţi ani, pregătirea şi incinta unităţilor economi­ colectivele de lectori şi bri­ dat întîlnire, pentru aceste ale soliştilor de muzică uşoa­ jerma zootehnică a coope- 3
ce, sarcini ce cad nemijlo­ organizarea comisiei comu­ desfăşurarea dezbaterilor au ce, precum şi aportul punc­ găzile ştiinţifice care acti­ zile de primăvară şi de în­ ră şi populară, în toate, micii rativei agricole de produc- \
cit în seama organelor şi nale de propagandă, învă- atins un nivel calitativ mult tului de documentare de vează în cadrul căminului ceput de vacanţă, într-o artişti au pregătit momente ţie din llia se numără şi I >
organizaţiilor de partid. A- ţămînt şi cultură, prin a- mai ridicat. Recenta anali­ pe lingă comitetul comu­ Zoiţa Marian. Munca in 3
tenţia şi grija cea mai ma­ tragerea în componenţa şi ză făcută în biroul comite­ nal de partid şi al cabinetu­ cultural, avînd fiecare pro­ simbolică competiţie a fru­ de elevaţie artistică. cadrul fermei a îndrăgit-o j
re sînt îndreptate spre a- activitatea ei a celor mai tului comunal de partid a lui de ştiinţe sociale din grame proprii de acţiuni şi mosului. Pentru că, în melo­ Le urăm tuturor celor pre­ şi-o jace cu pasiune şi j
dunările generale de par­ buni comunişti, muncitori scos la iveală îmbunătăţiri­ cadrul şcolii generale de 10 deplasări. die şi ritm, în dans şi miş­ zenţi la festival, mesageri ai răspundere. Activitatea în- \
1
tid, spre creşterea rolului şi cooperatori fruntaşi, con­ le înregistrate în acest ani. Cu ajutorul acestora care, fiecare din sutele de frumuseţilor artei din opt grijitorilor — în urma in- \
şi eficienţei lor educative. ducători de întreprinderi, sector al muncii de propa­ se asigură informarea ope­ SABIN SELAGEA troducerii şi aplicării a- \
Prezenţa, de fiecare dată, instituţii şi unităţi agricole, gandă şi, îndeosebi, rezul- rativă a muncitorilor, ţăra­ Vaţa de Jos copii — cu toţii distinşi în judeţe ale ţării, mult suc­ cordului global, a cîştigu- \
fazele ¡judeţene ale acestui ces I lui lunar minim garantat 3
care a fost majorat la j
1 200 lei — este răsplătită j
El E SA DEVINA UN FAPT COTIDIAN aşa cum se cuvine. 3
Anul trecut Zoiţa Marian \
Micul dejun la Im de muncă— a îngrijit un număr de 37 \
viţei de la 0—6 luni. Con- \
(Urmare din pag. 1) nui popor, Ii dau un profil re l-a realizat arhitectura perativa a încasat, prin li-'[
urarea şi valorificarea lor. \
aparte. In concepţiile de vii­ modernă — între funcţiune,
tor trebuie respectate cu dis- construcţie şi estetică, cele 32 800 lei. Şi în acest an, 3
tei universale. Să parcurgem 0 posibilitate ineficient folosită aşa cum s-a angajat cu 3
deci propria noastră evoluţie. cernămînt, competenţă şi trei trăsături esenţiale ale prilejul dezbaterii planu- \
Artiştii trebuie să ridice ni­ răspundere ambele mesaje acestei arte intim sudată de lui de producţie, îngriji- \
velul de cultură plastică al pentru a ajunge la o compo­ tehnică. S-a ajuns la detaliu toarea Zoiţa Marian se I
oamenilor prin diferite ac­ ziţie urbanistică şi un carac­ constructiv cu funcţie esteti­ Sectorul de alimentaţie pu­ cer mai multe produse decît gram de servire a micului zată aprovizionarea şi servi­ străduieşte să obţină re- ;
ţiuni pe care au datoria să ter arhitectural înscris în că. Arhitectura, despărţin- blică din judeţ trebuie să se pot livra“. Credem şi noi, dejun mai corespunzător in­ rea micului dejun la cîteva zultale şi mai bune care j
ie susţină. linii mari în arhitectura epo­ du-se de decoraţia inutilă, facă anul acesta un efort bufetul trebuie să asigure tereselor salariaţilor săi — bufete volante şi fixe. Rezul­ să-i asigure un loc fruntaş \
— Cum vedeţi Hunedoara cii respective dar care să nu s-a apropiat de concepţia ca­ deosebit pentru a realiza şi micul dejun la sute de oa­ între 7—7,30 şi apoi după ora tatele sînt direct proporţio­ în întrecerea ce se desfăşna- ¿(3
de mîine ? aparţină decît acelui loc. Cît re a născut-o, anume sculp- desface o producţie proprie meni, dar le oferă ce am no­ 11. Numai că contactul între nale cu interesul pe care-1 ră între cooperatorii rare ţ)
— Străzile vor fi alei de priveşte liniile devenirii Hu­ turalitatea. Arta, ea a fost a cărei pondere planificată tat mai sus. şeful unităţii şi conducerea manifestă şeful de unitate fa­ muncesc în ferma zooteh- i
parc, iar locuinţele — flori nedoarei nu putem avea de­ definită ca muzică în piatră. este substanţial majorată. In — Se caută mult produse­ băncii s-a realizat numai la ţă de planul unităţii, faţă de nică. i
colorate In tonuri clare, lu­ cît un limbaj clar, nu lipsit Şi muzica trebuie să aibă un aceeaşi situaţie se află şi le pe bază de lactate — intervenţia noastră deşi „di­ trebuinţele oamenilor pe ca­
minoase. însă de fantezie şi de un limbaj clar pentru a nu de­ T.A.P.L. Petroşani. Aici, pon­ spune tovarăşul Vaier Mar- vergenţele" durau de mai re îi serveşte. Sînt însă uni­
— Cum s-ar putea ca fru­ caracter propriu. Betonul es­ veni zgomot. Noi căutăm să derea producţiei proprii în cău, şeful serviciului comer­ mult timp, iar restaurantul tăţi care, deşi aveau termen
mosul să devină în Hune­ te un material extraordinar respectăm acest limbaj pen­ volumul desfacerilor va tre­ cial — dar întreprinderea de şi banca sînt vecine. să organizeze servirea micu­ Expoziţia „Forme şi [
doara un fapt cotidian pe de plastic dar nu trebuie să tru a da curs, pe marile ma­ bui să crească de la 18,8 la industrializare a laptelui nu Unul dintre bufetele de in- lui dejun la locul de muncă
stradă, acasă şi la locul de ajungem la un baroc mo­ gistrale ale Hunedoarei, des­ sută, la 26 la sută. în anumite unităţi pînă la 1
muncă ? dern. La ora actuală nu pu­ făşurării largi a frumosului In eforturile de realizare februarie, n-au făcut-o nici mijloace ale muncii j
— Ideea colaborării cu In­ tem ignora echilibrul pe ca­ cotidian. a acestui spor trebuie să-şi acum. In această situaţie se
stitutul de artă plastică „Ion facă loc cît mai multe for­ află bufetul 59 Petrila — politico-ideologiee j
Andreescu" din Cluj (profe­ me de diversificare a apro­ La T.A.P.L. Pefroşanl ponderea responsabil Ileana Boţoc, res­
sori şl studenţi), care în va­ vizionării şi servirii. Una taurantul „Minerul" Lupeni şi cultural—
ra aceasta vor efectua prima UNIVERSITATEA DE MARXISM- dintre ele este servirea micu­ producflel proprii va frebui să — responsabil Năstase Fuga-
lor practică de producţie la lui dejun la locul de muncă. ru, bufetul 14 „Mureşul" din educative de masă“
Hunedoara şi vor fixa prime­ LENINISM—DEVA Cum o foloseşte T.A.P.L. Pe­ crească cu 7,2 la sută Lupeni. Acesta din urmă, ni
le lucrări de artă care să troşani ? se spune de către tovarăşul
înfrumuseţeze oraşul, asam- La Fabrica de fibre artifi­ director adjunct Emil Abala- la Simeria
blîndu-1 în contextul arhitec­ LUNI, 9 APRILIE 197S ciale „Vîscoza" din Lupeni şiu, se află In tratative pen­ La Clubul sindicatelor
turii moderne, va fi una — Economie anul I. — dezba tere, la cabinetul judeţean de : stăm, între alţii, de vorbă tru spaţiu cu Preparaţia Lu­ din Simeria s-a deschis ex- 3
dintre modalităţile de gene­ partid ; cu sudorul Vasile Capriş. ne livrează decît 40 la sută peni. De n-ar dura prea mult poziţia pe tema „Forme şi j
— Bufetul nostru e căutat
ralizare a frumosului. — Filozofie anul II. — preda re, In sălile şcolii generale „Dr. de salariaţi. Dar ar fi şi mai din produsele contractate zil­ cintă care face vînzări de tratativele. mijloace ale muncii poli-f
1 600—1 700 lei zilnic e cel
— Este recunoscut inte­ P. Oroza“ ; mult căutat dacă aprovizio­ nic. de la uzina de utilaj minier, Iată o posibilitate deloc tico-ideologice şi cultural- 3
resul dumneavoastră pentru — Studiul principiilor şl metodelor muncii de partid anul II narea s-ar face mai aproape Aşa este, nu contestăm, deservit de restaurantul „Tic- de neglijat pentru a spori educative de masă“ orga- ■
o concepţie şl un stil unitar j — predare, în sălile şcolii gener ale „Dr. P. Groza“ ; de cerinţele noastre. S-ar dar sărăcia de sortimente tac". L-am vizitat aproape desfacerile de producţie pro­ nizată de secţia de propa- •
— Etică
în arhitectură. Avînd în ve­ j | Groza" ; anul II. — predare, In sălile şcolii generale „Dr. P. căuta, pe lîngă preparatele mai reflectă şi sărăcia de in­ de ora închiderii. Servise o prie, insuficient folosite. Fe­ gandă a Comitetului jude- 3
dere liniile noi pe care le — Istorie anul I. — predare, la cabinetul judeţean de partid. de bucătărie şi laborator, me­ teres a şefului de unitate mulţime de preparate proprii nomenul e cu atît mai demn ţean de partid.
de atenţie, cu cît în el se îm­
profilaţi în devenirile oraşu­ = MARŢI, 10 APRILIE 1973 zeluri, brînzeturi, apă mine- pentru diversificare. Cu alte pînă atunci. Cei cîţiva sala- Expoziţia cuprinde pa- "î
bină două interese — cel al
lui, cum vă apreciaţi aceas­ : — Economie anul III. predare, la cabinetul judeţean de : rală, citrice; conservele cu cuvinte, pe alocuri se face o riaţi cu care am schimbat o T.A.P.L. şi cel al salariaţilor nouri ce ilustrează activi- ;
tă poziţie ? : partid ; ,.Z- care se completează servire „de lumii'".' ............nărere Hesore serviciile ' viii." Hi« fr>frenri«Herile «.( şi -insti­ tatea organizaţiilor muni- -|
pare se comnletează fondul fondul
servire de ochii ochii
părere
serviciile
bu­
despre
din
întreprinderile
— Studiul principiilor şl metodelor muncii de partid anul m.
— Fiecare are un spirit al \ : — predare, la cabinetul judeţean de partid ; de marfă ar trebui să fie Restaurantul .„Carpaţi 1 fetului erau mulţumiţi. „N-ar tuţiile în care unităţile sale cipale şi orăşeneşti de j
său care-i conferă un carac­ — Etică anul I. — predare, In sălile şcolii generale „Dr. P. mai mici, cît poate mînca un în dispută cu conducerea fi­ fi rău — spuneau ei — da­ servesc micul dejun. După partid din judeţ. încă din [
ter unic şi fiecare grupă de ; Groza" ; om la un mic dejun. lialei Băncii de stat. „La ora că s-ar aduce mai multă apă părerea noastră, la revitali- primele zile expoziţia a f
populaţie are caracteristici — Istorie anul II — predare, In sălile şcolii generale „Dr. P. Bufetul 66 din Petroşani la care li se permite salaria­ minerală, mai multe citrice". zarea acestei forme de servi­ fost vizitată de un mare
psihice, care, In unitatea u- i Groza" ; a fost desemnat să facă ser­
— Studiul principiilor şl metodelor muncii de sindicat anul I ţilor restaurantului să vină — Dacă ni s-ar crea un re trebuie să fie interesate, număr de cetăţeni, urmind
ţ — predare, In sălile şcolii generale „pr. P. Groza"; virea micului dejun la insti­ cu micul dejun în bancă nu spaţiu pentru depozitarea alături de T.A.P.L., conduce­ a se organiza, Ia nivelul o-
I MIERCURI, 11 APRILIE 1973 tuţiile din clădirea adminis­ se mai vinde nimic — spune ambalajelor, am face şi asta rile întreprinderilor şi insti­ raşului Simeria, schimburi
: — Economie anul II. — pred are, In sala Comitetului munloi- trativă, vreo 6-7 la număr, responsabilul Ion Mitucă. — afirma Teodor Crăciun, tuţiilor, fiind vorba de pro­ de experienţă şi consfătuiri
Fruntaş i Pal al P.C.R. Deva ; precum şi la sediul T.A.P.L. Aşa se face că la o- insti­ responsabilul restaurantului priii salariaţi, cît şi consi­ cu activul obştesc ce îşi
— Ştiinţa conducerii societăţii socialiste anul I. — dezbatere, Ce livrase bufetul în dimi­ tuţie de cîţiva zeci de sala­ Tic-tac. Evident, dacă doreş­ liile populare care răspund desfăşoară activitatea în
pe mină — : la cabinetul judeţean de partid ; neaţa de 28 martie ? 70 de riaţi se fac vînzări de 60—70 te o mal bună servire pen­ şi de activitatea comercială domeniul muncii politice şi
— Politica externă a P.C.R. şl a statului nostru, anul I. —
predare, In sălile şcolii generale „Dr. P. Groza“; gogoşi, 20 merdanele, 20 plă­ de lei pe zi". De fapt, lucrurile tru salariaţii săi, conducerea ce se desfăşoară pe terito­ cultural-educative de masă.
sectorul V — Sociologia religiei anul I, predare, în sălile şcolii generale cinte cu mere, 30 de cornuri. stau puţin cam altfel. Con­ uzinei trebuie să caute o re­ riul lor.
t,Dr. P. Groza". Vînzătoarea Maria Ghiţules- ducerea băncii s-a arătat dis­ zolvare problemei. IOSIF MERCEA
Programul va începe la orele 18 pentru toate secţiile. cu spunea ; „In general, se pusă să organizeze un pro- Am arătat cum e organi- TH. MARCUŞ directorul Clubului sindicate­
LUPENI. Muncind cu lor Simeria
dăruire şi responsabilitate,
realizîndu-şi decadă de de­
cadă sarcinile de plan —
de la începutul anului —
minerii din 6ectorul V al
minei Lupeni au încheiat „Două cicluri „întreaga producţie de robineţî-
primul trimestru cu o pro­
ducţie suplimentară de căr­ în plus pe lună de calitate superioară“
bune de 4 673 tone, ceea ce
\ reprezintă o depăşire a ia abatajele
! planului de 9,4 la sută. Ur- (Urmare din pag. 1)
j mează sectorul I — eu o frontale"
realizare a planului de
103,9 la sută şi sectorul II De la Nicolae Gligor am aflat amănunte despre
j — cu 101,5 la sută. (Urmare din pag. 1) iniţiativa lor.
i Şi în această lună — ne — Urmărim, pe lîngă realizarea cantitativă a pla­
j spunea tovarăşul Ioan Rac- are de făcut, nimeni nu a nului, şi respectarea întocmai a parametrilor cali­
i zek, secretarul comitetului părăsit locul de muncă pînă tativi. Cele două repere ale robinetului necesită un
de partid pe exploatare — nu a terminat operaţiile pe grad ridicat de prelucrare. Noi ne străduim să res­
sectoarele care au încheiat care le include realizarea pectăm întocmai prescripţiile tehnice Nu avem nici
trimestrul I cu bilanţ po­ unui ciclu complet. Desigur, un rabat de la calitate.
zitiv au demarat bine, e- au intervenit şi la noi une­ Şi ceilalţi doi brigadieri, împreună cu tinerii cu
xistînd premisele ca, în le defecţiuni electromecani­ care lucrează, se străduiesc să realizeze produse de
continuare, să-şi îndepli­ bună calitate. După cum ne spunea şi maistrul
nească exemplar sarcinile ce, uneori neritmicitate în principal, Constantin Bucium, rebuturile au fost ex­
aprovizionarea cu materia­
de plan. De asemenea, sînt le, însă ne-am străduit şi cluse aproape în totalitate, fiecare muncitor din
în vizibilă redresare cele­ Calitatea de viitori specialişti, apropiaţi proceselor de producţie, necesită îmbinarea continuă a cunoştinţelor teoretice cu am reuşit să le lichidăm cele trei brigăzi fiind conştient de rolul pe care îl
lalte sectoare ale minei cele practice. Acestui deziderat îl răspund şi orele de lucrări pr actice susţinute cu multă compe tenţă de către prof. univ. dr. repede, îneît să nu sufere are în acţiunea de economisire a metalului.
Dan Mllcoveanu, în laboratorul de fizică al Institutului de sub Ingineri din Hunedoara.
Iniţiativa îşi propune şi alte obiective, cum este
Lupeni. Foto: VIRGIL ONOIU producţia. întărirea disciplinei în muncă. Nu se admit absenţe
„I — In ce raport se află
r mmnr»mn ermî»n*i dinamica acestui spor de nemotivate, învoiri nejustificate, pierderea fără rost
producţie cu productivitatea a timpului de lucru. Maşinile şi sculele sînt utilizate
în mod exemplar, indicele de încărcare intensivă şi
Prin buna organizare a muncii— " IM'" ‘ '//fii ■■■'*>./<■*■/■ muncii ? extensivă a strungurilor atingînd aproape 98 la sută.
x :
Ca să fiu sincer, acest ra­
Faptul că rezultatele obţinute sînt dintre cele mai
port încă nu este mulţumi­
ritm intens de lucru pe ogoare Vi. răspundem la întrebare lizat cinci cicluri în plus bune este o expresie elocventă a faptului că toţi
tor. E drept că noi am rea­
membrii brigăzilor au înţeles pe deplin sarcinile pe
pe luna martie. Contribuţia care le au de îndeplinit. Acest lucru se va simţi din
(Urmare din pag. 1} O activitate susţinută se principală la acest record
desfăşoară şi pe ogoarele co­ şi-au adus-o oamepii, con­ ce în ce mai mult în volumul şi calitatea producţiei.
ducţie din raza oraşului Că- Astăzi despre: ALOCAŢII
operativelor agricole de pro­
preşedintele cooperativei — ştienţi că trebuie să mun­
după terminarea însămînţării lan. In aceste unităţi s-a în- cească mai mult şi mai
sfeclei de zahăr, toate forţele sămînţat întreaga suprafaţă Lina Stratulat — Hcrepeia. de dv. o veţi primi numai Petru Danciu — Almaşu bine, să răspundă prin fap­
au fost mobilizate la planta­ destinată culturii sfeclei de In cazul în care numai unul după 90 zile de la reînca­ Mic. In calitate de pensionai , te recomandărilor şi indi­ „Fiecare echipă
-
rea cartofilor, executarea a- din soţi este încadrat cu drarea în muncă cu contract nu puteţi beneficia de aloca­ caţiilor secretarului gene­
răturilor şi pregătirea tere­ zahăr şi se lucrează cu forţe contract de muncă pe dura­ pe durată nedeterminată. ţia de stat pentru nepoţi. Co­ ral al partidului nostru.
nului pentru porumb. Pînă sporite la plantarea cartofi­ tă nedeterminată sau este Ion Vasiu — Bretea Mure- pie după sentinţa prin care La rîndul său, minerul cu planul depăşit“
la 7 aprilie aici s-au plantat lor, iar paralel cu aceasta, pensoinar plătit din fondu­ şană. Dacă locuiţi în mediul tatăl copiilor a fost obligat Ioan Solomon ne spunea
12 ha cartofi din cele 20 pla­ toate celelalte tractoare şi rile asigurărilor sociale de rural şi aveţi un salariu pînă la plata întreţinerii puteţi că realizarea a două cicluri
nificate. Se evidenţiază me­ stat, beneficiar de alocaţie de la 1 500 lei lunar, pentru cei obţine de la Judecătoria De­ de cărbune în plus pe lună
canizatorul Axente Negrilă şi maşini agricole sînt folosite stat pentru copii este acesta; 2 copii minori vi se cuvine va, la cererea mamei copii­ în fiecare abataj frontal (Urmare din pag. 1) ză să se mai facă. De ase-
cooperatorii din brigăzile de la efectuarea arăturilor, fer­ în cazul că ambii soţi se în­ lunar alocaţie de stat în va­ lor. este posibil de înfăptuit menea, la nivelul fiecărei e-
cîmp din Rovina şi Brăniş- tilizarea şi pregătirea terenu­ cadrează în una din catego­ loare de 210 lei (100 -f 110). P. M. — Simeria. Alocaţia dacă oamenii îşi dau inte­ importante cantităţi de che­ chipe a fost introdusă evi­
ca, conduse de Doina Betea lui pentru însămînţarea po­ riile arătate, beneficiar al a- Zaharie Nuţiu — Orăştie. de stat pentru copiii din a- resul, dacă muncesc cu restea, fier-beton, ciment, că­ denţa consumurilor de mate­
şi Viorica Moţ. rumbului. locaţiei de stat pentru copii Dacă vi se desface contractul fara căsătoriei, recunoscuţi rîvnă şi sînt sprijiniţi la rămidă, ne-am înscris în rii şi materiale consumate —
este soţul. Dacă există o ho- de muncă la cererea dv., vi sau cărora li s-a stabilit fi­ fronturile de lucru cu cele sarcina de reducere a preţu­ situaţii care se confruntă cu
judecăto­
Au încheiat însămînţarea tărîre judecătorească din ca­ se întrerupe vechimea în liaţia prin hotărîre ţinîndu-se necesare. lui de cost prevăzută pentru evidenţa contabilă de la ni­
velul lotului.
primul trimestru.
re să rezulte că familia este
rească,
se
acordă
Iniţiativa
„Două
* abandonată sau că se plăteş­ muncă cu toate consecinţele seama de data recunoaşterii, lunare în plus pe cicluri — Formele de susţinere a Să consemnăm şi părerea
abataj
care decurg din aceasta, deci
culturilor din prima epocă te pensie soţia angajată cu şi alocaţia de stat pentru co­ respectiv a hotărîrii judecă­ frontal", lansată de Petre iniţiativei şi-au atins eficien­ tovarăşului Ioan Stoian, se­
întreţinerea
pentru
copiilor,
ţa pe care o anticipaţi cu
s-a
contract de muncă pe durată pii nu o veţi primi la unita­ toreşti şi nu de data naşterii Constantin, martie materializat un an în urmă ? cretarul comitetului de par­
copilului.
Obligaţia
pentru
tid al şantierului : „Iniţia­
tea la care vă încadraţi cu
în
în
peste
luna
Un succes de seamă ne-a Concomitent, la grădina de nedeterminată sau pensiona­ plata întreţinerii copilului se
tiva şi-a amplificat, îşi am­
fost comunicat de către in­ legume s-au cultivat 6 ha ră, este direct beneficiară de contract de muncă pe dura­ plăteşte pîAă la data stabi­ 5 000 tone de cărbune rea­ — Pot să vă spun că la plifică necontenit mesajul
după
tă
decît
nedeterminată,
ginerul şef al C.A.P. O- cu ceapă, 4 ha cu ridichi alocaţie pentru copii. 90 ‘zile de la reîncadrare. Pe lită prin hotărîre judecăto­ lizate suplimentar de secto­ ora actuală mesele rotunde pentru că, cert este, mai a-
răştie, Ioan Avram. Este şi s-au plantat cartofii pe Ioan Î'ărcean — Hunedoa­ această perioadă, alocaţia de rească. rul IV al minei Lupeni. cu şefii de echipă au devenit vem încă mult de muncit.
vorba despre faptul că în 5 hectare. ra. Pe perioada cît aţi fost stat pentru copii o primeşte Dumitru Mladin — Chitid. Hărnicia oamenilor, înalta adevărate tribune în care se Realizările de pînă acum —
ziua de 5 aprilie a.c. la a- Inginerul şef a evidenţiat angajat cu contract de mun­ soţia, dacă este încadrată cu Urmează să verificaţi la u- conştiinţă socialistă, hotărî- aduc la cunoştinţa conduce­ faptul că fiecare echipă se
ceastă unitate s-a încheiat contribuţia mecanizatorilor că pe durată determinată, nu contract de muncă pe dura­ nitatea la care lucrează gi­ rea de a contribui la reali­ rii şantierului cele mai di­ prezintă cu planul îndeplinit
semănatul culturilor din Gheorghe Contor, Aurel aveţi dreptul la alocaţie de tă nedeterminată. Ajutoare­ nerele care este situaţia în zarea cincinalului înainte verse aspecte din munca şi depăşit, că se munceşte
prima epocă, îndeplinin- Pitorodescu, Gheorghe Tat, stat pentru copii. Acest le de naştere şi lehuzie (ma­ legătură cu plata alocaţiei de de termen au fost, sînt a- noastră zilnică. Dispunem în mai bine faţă de anii trecuţi,
du-se exemplar prevederile Ion Baciu şi Martin Vereş drept se naşte după 90 zile ternitate) ce se plătesc an­ stat pentru copii. tuurile principale în obţi­ prezent şi de un mijloc mo­
planului. Intre alte culturi, la buna desfăşurare a însă- de la data angajării cu gajatelor care nasc al trei­ nerea acestor rezultate, ca­ dern pentru înregistrarea şi că a fost întronată o înaltă
re sînt continuate la un ni­
au fost însămînţate 20 ha mînţărilor. In prezent, e- contract de muncă pe dura­ lea copil şi următorii sînt IOAN VASILIE „înmagazinarea" propunerilor disciplină în muncă — con­
forturile mecanizatorilor tă nedeterminată. vel din zi în zi mai înalt şi angajamentelor — magne­ stituie răspunsul nostru con­
cu sfeclă de zahăr, 10 ha în cuantum de 94 la sută din VASILE AVRAM
sînt concentrate la pregăti­ Roman Bulzesc — Tîrnava salariul tarifar lunar, indife­ de la Direcţia judeţeană de către toţi minerii Lupe- tofonul. Cu el în „priză" a- cret la sarcinile puse de că­
cu plante medicinale, 37 ha rea terenului pentru însă- de Criş. Alocaţia de stat pen­ rent de vechimea neîntre­ pentru probleme de muncă niului. nalizăm ce s-a întreprins din
cu trifoi şi lucerna ets„ srSnţarea porumbului. tru copii în situaţia arătată ruptă în muncă. şi ocrotiri sociale tot ce s-a propus, ce urmea- tre partid în acest hotărîtor
an al cincinalului".