Page 27 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 674 © DUMINICĂ 8 APRILIE 1973

! ATELIER A P R I L

!
V E R S Ieşiţi astă seară tîrziu,
Pe prispele vechilor doruri,
Sub cîntecul stelelor, viu,
Sub noaptea-ncărcată de zboruri,
„A sugera", aşa cum o la noi. Dai despre noi nu se
spun şi dicţionarele, inseam- spune nimic, nici un cuvînt. Păşiţi în balcoane de vis
nă „a face să se ivească în Intervine însă acum un vers, Prin suple grădini suspendate,
mintea cuiva o idee, un sen­ unul singur, memorabil, lapi­ In vîntul cu suflet deschis
timent etc.". Realizarea su­ dar şi insinuant ca o chemare Spre largurl pe care le bate.
gestiei se produce insinuant de corn :
şi persuasiv, ceea ce poten­ „Numa-n zarea depărtată Vibrează în aerul crud
ţează adîncimea şi amploa­ sună codrul de stejari". Nelinişti de strune lunare,
rea. In literatură, unul din lată, codrul sîntem noi. Şi Ori munţii, departe, s-aud
criteriile valorii este şi forţa acolo, in zare, codrul nu e Cu apele-n drum către mare î
EEraKmBaZSnnBSSflBtóSMM de sugestie a cuvintului, a încremenit, pasiv şi inert, cî Ori florile umblă tiptil,
versului sau a operei în to­ „sună", trăieşte, aşteaptă, a-
talitate. In mod mai mult sau pără. învinge şi spulberă pe Desculţe, pe vîrfuri de muguri,
mai puţin explicit s-a acre­ toţi cel ce cu trufie îi ignoră Purtind răsfăţatul April,
ditat ideea că sugestia ar fi tainele şi puterea, iar el ră­ Prin noaptea albastrelor ruguri?
o cucerire a literaturii „mo­ mîne în cele din urmă neclin­ TRAIAN FILIMON
derne", adică incepind cam tit, unde a fost întotdeauna.
de pe la simbolism încoace. .Şi mai spune versul acesta
O aserţiune pripită, fără în­ despre o veche tactică de
doială, care ar merita discu­ luptă a voievozilor de a se
,.Porni luceafărul. Creşteau cuvîntatului cîntec al omeni­ tate prin Hyperion şi Cătăli­ milor ce vin/ Ca iarba pe tată. Deocamdată, mă opresc folosi de secretele şi avan­ O L E
In cer a lui aripe, rii — care este POEZIA. na din poemul Luceafărul — morminlu-mi“ : insă la Eminescu : începutul tajele numai de ei ştiute ale
Şi căi de mii de ani treceau In creaţia sa admiraţia cheie de boltă a monumen­ Dincolo de puterea conven­ „Scrisorii III". Visul sulta­ pămîntului ţării. Şi mai spune
In tot atitea clipe" pentru epoca de aur a „scrip­ talei opere eminesciene. In ţională a cuvintelor, poezia nului, amestec de delicateţe de o Imemorială solidaritate Plouă pe timple, plouă cu timp
Se împlinesc 90 de ani de turilor române" se interfe­ lumina cuvîntului românesc eminesciană cuprinde acel şi orgoliu exacerbat intr-un cu natura : noi o iubim, o S-apropie vremea aceea cînd schimbi
cînd „Luceafărul“ eminescian rează cu panorama istoriei, nu s-a încrustat alt imn mai fior inefabil caracteristic ar­ decor de basm oriental, cu cîntăm, o apărăm ; ea ne-a O viaţă de gol sau de plinătate
îşi Jua zborul spre eternitate, civilizaţiei şi culturii univer­ tulburător şi mai fascinant tei mari care pătrunde în discrete accente lascive. Apoi ocrotit, ne-a adăpostit, ne-a In pline măsuri, ori in jumătate.
generînd de-atunci neconte­ sale din „Memento mori“, închinat măreţiei şi drama­ sensibilitatea umană, încăl- tumultul expansiunii, flamura împrumutat rădăcinile şi ne-a Ce-ai înglobat in solide zidiri
nite irizări de lumină ce se iar în „Scrisoarea III" idila tismului frămîntării omului zindu-o la incandescenţa mi­ cea verde care „se înalţă an învăţat statornicia. Un singur Te prelungeşte in amintiri.
răsfrîng asupra măreţiei ce­ cea mai gingaşă de dragoste însetat de absolut. Neîntrecut raculoasă a cuvîntului ce cu an". Şi, în sfîrşit, într-o vers, doar opt cuvinte, dar De-ai înzidit şi din suflet o parte
lui ce-a devenit el însuşi lu­ se împleteşte cu patriotismul cînt al unei iubiri totale răscoleşte şi înnobilează. succesiune de imagini rapi­ o întreagă lume cu istoria ei : Cu-atit şi uitarea îţi e mai departe.
ceafărul poeziei întruchipată temerar al celor ce şi-au a- pentru care Hyperion e în Izvorîtă dintr-o nestăvilită dă, foarte modernă, cinema­
în cuvîntul românesc. părat cu eroism şi demnita­ stare să renunţe la nemuri­ dragoste pentru tot ce este tografică aş zice, oastea lui „Numa-n zarea depărtată Iar ruga Anei şi plinsul fierbinte
Propulsat de resursele ge­ re — şi expresie sublimă a înălţător, pentru tot ce dă Baiazid îşi întinde corturile sună codrul de stejari". Schimbate-s în pietre şi in cuvinte.
niului său artistic, Eminescu te „sărăcia şi nevoile şi nea­ tentaţiilor spre absolut ale sens şi măreţie vieţii umane, mari, întunecînd pomîntul la RADU CIOBANU ION CIOCLEI
şi-a trăit drama strălucită mul”. Cătălinei cristalizate de dra­ poezia lui Eminescu e un Rovine în cîmpii. Adică aici,
într-o societate fără cumpănă cîntec vrăjit, dominat de o
dreaptă, din care ne-a venit viziune romantică originală, —C
povestea vieţii sale ţesută poetul fiind ultimul mare ro­
din urzeală de crude rea­ mantic european şi cel mai
lităţi şi din fir miraculos de 90 de ani de ia apariţia „Luceafărului“ mare poet al românilor, cum
legendă. îl numea marele său prieten X D O Z o m a g i a l e
Depăşind privaţiunile ce-a — Ion Creangă.
trebuit să le îndure în lumea Oricît de scurt ar fi po­ te de dialog — prin durită­ să oricînd la marile dialo­
rău întocmită în care i-a pasul gîndului asupra mare­ S-au întîlnit la vremea ţile materiei — cu spiritua­ guri ale existenţei.
fost dat să trăiască, el şi-a Ancorat în realităţile epo­ maticul vers „In veci îl voi lui poet, cu acest prilej sau împlinirii a 90 de ani de la litatea adînc românească. Vechiul mit solar, ulcelele
urmat fără preget înalta che­ cii, „copil al veacului său", iubi şi-n veci/Va rămînea cu altul, el ne convinge în­ apariţia „Luceafărului" emi­ Prin ei şi cu ei, sculptorul şi talgerele de pămînt, ochii
mare de artist al neamului aşa cum se declara în postu­ departe", „Luceafărul" rămî­ că o dată de actualitatea pe­ nescian, în sala galeriilor de nestinşi ai bufniţei, floarea
străbate
timpul
Siju, de care era pe deplin ma „Icoană şi privaz", Emi­ ne un izvor inepuizabil de renă a operei eminesciene artă ale Fondului plastic tînd esenţele, înapoi, cău- rotundă a soarelui, omni­
permanenţele.
nescu şi-a expus într-o filipi­
conştient atunci cînd afirma că diatribă revolta şi dis­ adinei reflecţii pentru spiri­ încălzită de umanismul ma­ din Deva, două expoziţii o- Lor li se adresează artistul, prezentul diptic — mamă-
simplu şi mişcător în faţa preţul faţă de nedreptăţile tualitatea generaţiilor de azi relui geniu care a creat-o. magiale — Lucilia Armaşu- cutreierat de obsesia tipare­ prunc — toate şi alte multe
posterităţii : „Dumnezeul ge­ şi a celor viitoare şi-un do­ Legată prin conţinutul său Negri (pictură) şi Petre Ju- lor perfecte aproximate de stilizate simboluri populare
niului m-a sorbit din popor sociale şi faţă de panglicarii cument nespus de grăitor de­ de esenţele permanenţei u- cu (sculptură). sclipirile geniului poeziei. E revin în lucrările expuse,
politici,
cum soarele soarbe un nour mulţimea îndemnînd categoric spre înaltele gînduri şi sim­ mane, cristalizată în imagini Pînzele pictoriţei, care o luptă perpetuă cu timpul limpezind calea comunicării.
milioanelor
flămîn-
Luceafărul
de aur din marea de amar". de la zdrobirea orînduirii ţăminte ce-au frămîntnt acum de o muzicalitate şi supleţe şi-a făcut din un crez, şi cu materia, o dramatică Fiecare lucrare se adresează
ani
româneşti
marelui
sufletul
poeziei
90
de
Prin monumentala sa operă crude şi nedrepte. Cu viziiu- Eminescu. artistică neîntrecută încă, sînt reunite de acelaşi gest contorsionare .interioară spre marilor întrebări ale exis­
poetică a devenit vocea sub­ nea sa poetică a prefigurat Interesul faţă de om şi creaţia poetică eminesciană al omagierii. Aceasta, fie că marile decantări ale exis­ tenţei, expoziţia conturîn-
limă şi conştiinţa nobilă a imaginea unei utopice epoci problemele fundamentale ale se adresează meleagurilor a- tenţei. De o solidă formaţie du-se drept un sincer dialog
întregului nostru popor, aşa de aur, în care va domni vieţii sale, aspiraţia spre fe­ îşi sporeşte mereu vitalitatea propiate copilăriei, tinereţii filozofică, sculptorul subor­ cu umanitatea. Omul e pre­
cum sesiza primul său mare bucuria şi fericirea desăvîrşi- ricire şi nobleţe, spre lumi­ şi îşi amplifică necontenit re­ poetului, prin peisaje cu­ donează materia dură gîn­ zent pretutindeni, omul te­
admirator — Titu Maiorescu, tă. nă şi cunoaştere, spre ab­ zonanţa în receptivitatea ge­ treierate de nostalgii („Stra­ dirii. O atacă direct, fără restru, dar dramatic chemat
care, fascinat de farmecul solut şi etern — sînt proble­ neraţiilor de azi şi a celor dă în Botoşani pe care a lo­ să-i tatoneze apetenţele şi a- de înălţimile cunoaşterii
neasemuit al creaţiei sale, i Codrul cu lumea sa mirifi­ me ce-au solicitat neconte­ PETRE JUCU: „Cu ochii la cuit poetul". „Casa copilă­ ceasta nu-1 trădează nicicînd. („Porni Luceafărul"), con­
se adresa spunîndu-i : „...în- că, ce i-a-neîntat copilăria, viitoare, iar imaginea crea­ aceeaşi stea“ (sculptură fn riei", „Pe lingă plopii fără Dimpotrivă. Se deschide, cu fruntat cu poverile şi împli­
lemn).
călzeşte-ne mintea şi inima i-a rămas statornic prieten nit mintea pătrunzătoare şi torului străluceşte tot mai soţ". „Vedere din Botoşani", toate fibrele, marilor comu­ nirile vieţii („Nu credeam
cu o rază din geniul Dum- cu care susţine tulburătorul inima nobilă a marelui poet, viu în constelaţia literaturii Participant la tabăra de „Peisaj. ieşean", „Iarnă la nicări pe care i le încredin­ să-nvăţ a muri vreodată"),
nealale poetic, care pentru dialog despre contrastul din­ sînt teme ce le-a cîntat în române şi universale, căci: sculptură a Uniunii Artiş­ Ipoteşti" ş.a.), fie că se adre­ ţează artistul şi rămîne să lăcrimînd, dar prometeic
tilor Plastici, organizată Ia A-
noi este şi va rămîne cea tre labilitatea umană şi pere­ poezia sa, bogată şi inesti­ rad, în anul 1971, îndrumător sează unor creaţii poetice vorbească la infinit, prin neaplecat. („Rugăciunea unui
mai înaltă încorporare a in­ nitatea naturii. Acestei na­ „Icoana stelei ce-a murit spre tainele sculpturii al e- nepieritoare. Menţinîndu-se timp, în numele celui care dac“), prelungind marile îm­
teligenţei române". turi generoase cu luceferi ce mabilă moştenire lăsată pos­ încet pe cer se suie: levilor săi, artistul are în a- la modul clasic de comuni­ i-a insuflat viaţă. Fiindcă tot pliniri ale firii („Eu nu stri­
celaşi timp un număr de lu­
Smtetizînd în retorta ge­ răsar din veac în umbră de terităţii, cum mărturisea în Era pe cînd nu s-a zărit, crări peste hotare la: Beo­ care, tablourile expuse de­ ceea ce e trecut prin gîn- vesc corola de minuni a lu­
îi
poetul
cetini,
încredinţea­
niului său artistic întreg fi­ catrenul postum : „întregul Azi o vedem, şi nu e“. grad, Zagreb, . Salzburg, Di­ notă graţie şi sensibilitate. direa mereu trează şi prin mii“, „Mirabila sămînţă"),
rul gîndirii şi sensibilităţii ză, cu gravitatea gestului sufletului chinf Va răsări jon, Montreal şl Tokio. Versuri nepieritoare îşi gă­ omul mirific transfigurat de
unui popor hotărît în afir­ testamentar, poza odihnei sesc, în viziunea pictoriţei, mîna hotărită a sculptorului miracolul maternităţii („O
mare istorică, Mihai Emines­ sale eterne : „Reverse dulci prin clntu-mi,[ In mintea vre- Prob DUMITRU SUSAN expresii pătrunzătoare, clare. Jucu se încarcă de gînduri mamă, dulce mamă", „In ti­
seînteif,
Atotştiutoarea,/
Dea-
cu a atacat cu subtilităţile supră-mi crengi de tei/ Să-şi „Lacul codrilor albastru“, spuse şi nespuse, dispuse în­ pare de la mume" ş.a.).
nebănuite ale cuvîntului ro­ „Pe lîngă plopii fără soţ",
manesc marile şi permanen­ scuture floarea“. „Dintre sute de catarge",
tele probleme ale existenţei Răscolitorul sentiment al „Mai am un sjngur dor" —
umane. iubirii se oficiază la Emines­ transpuse în difuze tonuri POŞTA LITERARA
Densitatea lirică şi marea cu în marele şi neprihănitul de albastru, mergînd pînă
Cununi de ambră şi de myrt“... :
putere generalizatoare a sanctuar al naturii, străjuit la albastru bleumarin cos­ MARIANA CERCHEŞ — Ţă- Vă tentează gesturile spectacu- ;
şl
creaţiei eminesciene îşi are de înaltul şi vechiul salcîm mic sau în tonuri vegetale răţel. Aveţi sensibilitate Ideea în­ loase, de esenţă romantică, dar •
din
clinaţie
spre
poezie.
obîrşia în sensibilitatea ar­ sau de teiul ce consfinţeşte pastelate, redau în egală mă­ poezia „Sub pleoapa ta“ ar pu­ care sună strident în poezia j
însă
tistică fără egal a poetului, ritualul trăirii acestui sentiment sură profunzime şi sensibili­ tea genera — la o mai severă secolului nostru. Există răbdare un
bun,
fond
care
cu
şi
o
în substanţa realităţilor au­ prin rînduri, rînduri de flori tate. filtrare — poezii creaţie bună. lec­ In muncă va putea da, să spe.- :
celelalte
influenţa
tohtone pe care le-a stăpînit scuturate deasupra îndrăgos­ E, în totalitate, un mesaj turilor e mai evidentă, „Tur­ răm, poezie.
Hune-
POPOVICI
IRINEL
—
cu desăvîrşire şi-n prodigioa­ tiţilor. Esenţa iubirii din sincer al emoţiei şi omagiu­ ma albă de mioare“, amintin- doara. Mai simplu, ar fl şi mai j
Asta
imediat
pe
Coşbuc.
sa cultură universală ce i-a poezia eminesciană se cir­ lui pentru o creaţie nepieri­ du-î înseamnă să nu mai citiţi. frumos ! Dacă închinăm florii :
nu
fertilizat necontenit inspira­ cumscrie unei purităţi sacre toare Dimpotrivă, citiţi cit mai mult, un poem, o facem pentru per- j
ţia creatoare şi aria temati­ şi unei trăiri desăvîrşite, de Lovite sau mîngîiate, şi poezie clasică şi poezie con­ fecţiunea simplităţii el. Fieca- : :
re
arc
strofă
un
cuvînt,
un
şi
că atît de variată şi cuprin­ aceea îi spune iubitei : „Tu piatra glăsuieşte, calcarul temporană asupra reveniţi de mul­ viers frumos — cîte o petală •
ori
poeziilor
te
dv„
zătoare. trebuia să te cuprinzi/ De respiră, marmura ne priveş­ pentru a le putea oferi origi­ doar. Scuturaţi balastul şi fa- :
acel farmec sflnt.f Şi noaptea nalitate şi personalitate. Mai ceţi să se adune floarea !
Declanşîndu-se prin expri­ candelă s-aprinzi/ Iubirii pe te, arama povesteşte. Ne con­ trimiteţi. DUMITRU NECHIFOR — Lu- :
marea unor sentimente cu pămînt". vinge de asemenea expozi­ NICOLAE ALBU — Hune­ peni. Frumos începutul „Pas- ;
telului“: „Cetluit în rod de ste­
subiectivitate pronunţată şi ţia sculptorului Petru Jucu doara. O pulbere fină, de le/ Sub tăriile rebele.../“. Spre :
toamnă tîrzie, se simte in poe­
accidentală ca în poeziile: Raportul dintre omul de „Omagiu lui Eminescu—Bla- ziile dv. Dar un aer prea nos­ sfîrşit vă fură însă dorinţa j
„La mormîntul lui Aron Pum­ geniu şi societate, al cărui ga“. Cei doi mari poeţi, sim­ talgic de romanţă consumată versificaţiei perfecte.
„Sub relief“ e un frumos pas- j
poetice,
nul", „De-aş avea“, „Din tragism l-a resimţit din plin boluri ale profunzimii gîndi­ răzbate deja din în formele bacovian : tel al adîncurilor de cărbune. ;
uzate
clilp
străinătate" ş.a., lirica emi­ în orînduirea lipsită de sim­ rii poetice româneşti, ale „Am aşezat o piatră funerară/ Sîntcţl şl aici tentat de sono- j
nesciană se adînceşte necon­ ţul autentic al valorilor, este înfrunzirii sevei înălţată din Şi-n giulgiul neîntoarccril am ritatea cuvintelor dar nu In ;
noastre.
pe
tenit şi-şi lărgeşte nebănuit redat prin memorabilul şi cu­ Aspect din expoziţia omag lală „80 de ani de la apariţia Luceafărului”, deschisă în sala adîncuri milenare ale tradi­ răstignit/ altă Iluziile Le încălzeam dezavantajul poeziei. Mai tri- :
dată/
care
de mult aria problematică, ceritorul dialog dintre cer şi galeriilor de artă ale Fondului Plastic din Deva. ţiilor şi gîndirii neamului, la sîn — iar eu le împleteam/ mlteţl. ■
integrîndu-se marelui şi blne- pămînt, simboluri reprezen­ stau drept infailibile pretex­
de
Elevi-artişti hunedoreni Liceului Tiberiu muzică şi şi arte apreciată respectarea fidelă te, dar niciodată nu îndea­ mai buni cunoscători ai bio­ atît de crud şi atît de bar­ Mary Stuart. Vanessa Red­
grave acceptă superba ambi­
strălucire
plastice
îneît
bar,
grafiei
întreaga
a stilului preclasic în inter­
eminesciene,
din
Deva
(dirijor,
cu
juns... Opera lui vine „pe căi
con­
a
pretare, faptul că s-a cîntat
Bardan)
tribuţia prof. Ilie Avram, A-
prof.
miile
a epocii elisabethane nu poa­
de mii de ani" şi-şi continuă
guitate,
de
nelimpezită
elevului Remus Milea (solist corect, foarte curat şi bine drumul pe ele, însoţind desti­ lec Şerbănescu şi Cornel Cis- te risipi norul negru care de documente : scrisori, ra­
în confruntare oboi) la faza republicană a omogenizat a impresionat în nul istoric şi gloria nepieri­ maş — aduce interesante pre­ umbreşte Dar Jarott adoptă poarte, procese verbale. Din
personalitatea
Eli-
sabethei.
cizări biografice, aspecte ine­
cu
festivalului.
mod plăcut nuanţarea subtilă
această
toare a poporului român, ca­
rămînem
pricină
In al doilea an de existen­ a melodiilor. re a cunoscut dimensiuni şi dite şi de larg interes, unele un punct de vedere foarte interogaţia : era, oare, nece­
republicană ţă, corul de cameră al liceu­ fost precedată în dc concurs a străluciri nebănuite prin ge­ mult controversate în isto­ prezent şi în cunoscutul se­ sară, îndeajuns de motivată
Prezentarea
rial
re­
televizat.
Regizorul
detaşat
niul eminescian".
prin
concerte
din punct de vedere politic,
s-a
ria noastră literară.
lui
devean
calitatea interpretării piese­ de verificare susţinute cu Volumul e structurat pe Ultimul capitol, „Eminescu cunoaşte, totuşi, că Mary decapitarea Măriei Stuart ?
In zilele de 31 martie —,1 ră al Liceului de muzică din lor incluse în repertoriu: succes pe scenele din Deva, trei mari dimensiuni ale o- şi şcoala", la care, alături de Stuart a fost, în toate pri­ In creaţia lui Glenda Jack-
aprilie s-a desfăşurat la Ti­ Deva; premiul II — elevul „Fugind treceam păduri" de Petroşani şi Hunedoara. perei şi biografiei poetului : Augustin Z. N. Pop, îşi aduc vinţele, o adversară demnă son, problema se pune infi­
a Elisabethei. Acest punct de
mişoara faza zonală a Fes­ Remus Milea din clasa a Hans Leo Hassler, „Dragos­ Confruntarea republicană „XC de ani de la apariţia contribuţia profesorii Ioan nit mai simplă, execuţia fiind
tivalului cultural-artistic al VlII-a, solist la oboi; premiul tea mea" de Orazio Vecchi din aceste zile e un prilej în „Luceafărului", „Mărturii de­ Domşa, Dumitru Susan, Lui- vedere a fost dictat însă de necesară din două motive i
circumstanţă
o
obiectivă
a
şcolilor generale şi liceelor III — corul de cameră al cla­ şi „Nimfe mici şi drăgălaşe" plus de afirmare a artei in­ spre Mihai Eminescu" şi „E- za Petre, Adriana Blendea distribuţiei. Mary Stuart este scena lumii e prea îngustă
minescu şi şcoala".
de artă, organizat de Minis­ selor V—VIII de la Şcoala de Giovanni Gastoldi. A fost terpretative hunedorene. Primul capitol, semnat de şi Dumitru Boboşa nu se re­ interpretată de extraordinara pentru două personaje de a-
feră, aşa cum s-ar putea cre­
terul Educaţiei şi Invăţămîn- generală de muzică şi arte prof. univ. dr. docent Augus- tari dimensiuni .şi în al doi­
premiul
plastice.
Hunedoara,
tului. In această competiţie III — elevul Iuliu Gyenge la Editoriale tin Z. N. Pop, creionează lo­ de, doar la Eminescu — re­ Vanessa Redgrave, actriţă lea rînd orgoliul lezat nu
vizor şcolar şi autor al unor
s-au confruntat elevi-arlişti cul recunoscut al poetului în care întruchipează o autenti­ poate tolera setea de viaţă a-
reprezentind şcoli de specia­ clarinet (anul IV, liceul De­ articole pe asemenea teme, că regină, urmărită de fata­ proape impudică a Mary-ei.
litate din cinci judeţe: Arad, va) şi elevul Ioan Baciu la literatura română şi în univer­ publicate ca redactor la litate, radical deosebită de Minuţiozitatea reconstitui­
contemporană,
critica
sală
Bihor, Caraş-Severin, Timiş oboi (Şcoala generală de mu­ şi şcoala românească, reme­ „Timpul“, ci, în special, defi­ femeiuşcă urîţică şi prezen­ rii unei lumi dispărute nu
şi Hunedoara. zică şi arte plastice Petro­ morează un şir de manifes­ neşte prezenţa actuală în tată, cam tendenţios, drept o rodeşte, Insă, un film istoric
Prezenţa Liceului de muzi­ şani). tări omagiale, oprindu-se programele şcolare a creaţiei creatură limitată şi enervan­ obiectiv, ci o dramă a in­
că şi arte plastice Deva, aflat Menţiuni au obţinut eleve-' Cu flecare primăvară, de ditat de Inspectoratul şcolar intr-un articol aparte asupra eminesciene, se opreşte asu­ tă în filmul de televiziune. compatibilităţii dintre două
anul acesta cu prima promo­ le Stanca Varză, la pian, şi 90 de ani încoace, sărbăto­ al judeţului Hunedoara, sin­ istoriei „Luceafărului". pra unor teme de circulaţie Cu toate că filmul nu clari­ femei, împăcate doar după
ţie de absolvenţi ai şcolilor Camelia Potinteu, la canto rim unul dintre cele mai în­ dicatul salariaţilor din învă- Mult mai amplu, capitolul în predarea lui Eminescu în fică o serie de fapte cunos­ moarte, sub arcurile gotice
generale de muzică şi arte (Liceul de muzică Deva), or­ semnate evenimente editoria­ ţămînt şi Casa judeţeană a al doilea — realizat în mare şcoală, aducînd contribuţii de cute, cum ar fi nebulosul e- ale catedralei Westminster,
plastice din Hunedoara şi chestra de cameră a Şcolii le ale culturii româneşti: a- corpului didactic, cu colabo­ parte de Gheorghe Eminescu, valoare în acest sens. pisod Riccio sau şi mai mis­ unde, nu departe una de cea­
Petroşani, alături de vechi generale de muzică şi arte pariţia, în Almanahul socie­ rarea unor personalităţi de nepotul poetului, şi Augustin terioasa chestiune a autenti­ laltă, cele două regine îşi
licee de artă cu tradiţie, a plastice din Hunedoara şi e- tăţii academice social-literare prestigiu ale culturii noastre. cităţii scrisorilor de casetă, dorm somnul etern. Pe nici
Însemnat prilejul unei seri­ levul Ioan Iordache, la flaut „România jună" a inegala­ In „Cuvîntul înainte", sem­ Z. N. Pop — unui dintre cei ILEANA LASCU Vanessa Redgrave reuşeşte unul dintre monumentele fu­
oase verificări. (Şcoala generală de muzică bilului poem eminescian „Lu­ nat de tovarăşul David La- să compună un admirabil e- nerare nu s-a gravat — de
Astfel, în cadrul secţiei de şi arte plastice Petroşani). ceafărul". Comemorarea din zăr, secretar al Comitetului vantai caracterologic. Inter­ ce oare ? — „Sic transit glo­
judeţean Hunedoara al P.C.R., Film
muzică, au fost obţinute cinci Marele succes e cel al pre­ acest an a prilejuit apariţia pretarea Vanessei Redgrave ria mundi 1“.
premii şi patru menţiuni : zenţei, In zilele de 7—9 apri­ la Deva a unui volum oma­ apreciindu-se gestul întocmi­ cuprinde, deopotrivă, ce se
premiul I — corul de came­ lie, a corului de cameră al gial „Profil eminescian“, e- rii acestei culegeri omagiale ştie şi ce se presupune despre AL. COVACI
se menţionează : „Volumul Maria Stuart
de faţă se înscrie pe o ast­
fel de orbită, al cărei focar
îl constituie limba şi litera­ Transpunerea pe ecran a fost capabil. Această frază
tura patriei noastre, princi­ biografiei Măriei Stuart, uni­ profetică, rostită in umbra
pal element de educaţie că în felul ei, plină de con­ eşafodului, este una din idei­
pentru întregul popor, ca o tradicţii, de ameţitoare pis­ le călăuzitoare ale „Măriei
contribuţie în largul proces curi ale strălucirii şi de abi­ Stuart". Narînd povestea re­
de valorificare a operei unor suri înfricoşătoare, a fost o ginei scoţiene, Jarott nu omi­
mari personalităţi din dome­ problemă extraordinar de te să preamărească epoca eli-
niul culturii româneşti". complexă, plină de riscuri sabethană.
In loc de prefaţă, prof. u- imprevizibile. Charles Jarott Desigur, nimeni n-ar putea
niv. dr. docent Ion Dodu Bă­ ne-a oferit, cu cîtva timp în contesta faptul că prezenţa
lan rememorează eternitatea urmă, un film de excepţie, Elisabethei, politica inventi­
lui Eminescu: „Eminescu e inspirat din dramatica tra­ vă şi diplomaţia abilă a re­
o realitate şi o temă eternă iectorie existenţială a Annci ginei au avut un rol decisiv
la care fiecare generaţie, fie­ Boleyn. Admiraţia lui Jarott în întemeierea Angliei mo­
care mişcare literară, fiecare faţă de cea mai mare regină derne. Există, însă, în lunga
om cu sensibilitate revine de britanică era evidentă şi în domnie a Elisabethei un
mii şi mii de ori... Versurile „Anna celor 1000 de zile". punct obscur : ţinerea în cap­
lui s-au săpat în sufletele Tocmai de aceea, o pune pe tivitate şi decapitarea Mă­
tuturor ca nişte aforisme ale Anne Boleyn să rostească pa­ riei Stuart. In pofida com­
înţelepciunii neamului nos­ tetic, în ajunul decapitării plexului argumentativ al lor­
dului cancelar Burleigh şi al
tru. El e al tuturora cum e sale, că Elisabeth va făuri o „E o poveste veche“ va rula tncepînd de mîine la cinemato­
lui Walsingham, faptul nud graful „Patria“ din Deva.
lumina soarelui. Despre el Anglie de care muieraticul
Corul de cameră al Liceului de muzică şl arte plastice Deva. al executării reginei captive
«-a scris mult şi se ştiu mul­ Henry VIII niciodată n-ar fi pare şi azi, după 386 de ani,