Page 28 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 28
■raws
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 674 • DUMINICĂ 8 APRILIE 1973
Declaraţie solemnă comună a Republicii
»telegrame « note «informaţii«
Socialiste România • ¿ w . v M w - w . . . . . . . • • • • • ' • • > ■ •'w-'.tv.v.•.v.-.<v.v.v.-.vîa*v./...•• wv....«*r.w.
/■\
încheierea sesiunii Comisiei O.N.U.
şi Republicii Democratice Sudan pentru drepturile omului
Republica Socialistă Româ- sebită a recunoaşterii de că diverse domenii şi de a a- lor politic, economic şi so prietenie şi cooperare cu toa GENEVA 7 — Corespon acordat o atenţie deosebită astăzi ţara noastră, care a
realizat asigurarea în fapt a
nia şi Republica Democrati tre Adunarea Generală a Or vea acces liber la cuceririle cial. te statele, pe baza principii dentul Agerpres, Cornel Vlad, examinării problemelor pri
egalităţi
drepturi
că Sudan, ganizaţiei Naţiunilor Unite, ştiinţei şi tehnicii moderne, 5i Dreptul fiecărui stat de lor enunţate, şi de a acţio transmite : La Palatul Naţiu vind realizarea drepturilor deplinei cetăţenilor, în indiferent
tuturor
Luînd In considerare rela la cea de-a XXVII-a sesiu I. Proclamă hotărlrea lor a participa, în condiţii , de na pentru promovarea des nilor s-au încheiat lucrările economice, sociale şi cultu de naţionalitate în toa
ţiile de stimă reciprocă şi ne, a mişcărilor de eliberare comună : deplină egalitate, la exami tinderii, înţelegerii şi menţi celei de a 29-a sesiuni a Co rale ale omului. Intr-o rezo te domeniile de activita
prietenie dintre cele două naţională din teritoriile afla De a lărgi şi a adinei re narea şi soluţionarea proble nerii păcii în Africa, Orien misiei O.N.U pentru dreptu luţie, cu un amendament
ţări şi dorind să dezvolte In te sub dominaţia portughe laţiile lor de prietenie şi de melor internaţionale de in tul Apropiat, Europa şi în rile omului Pe ordinea de prezentat de România şi Re te, militează în mod consec
continuare relaţii de priete ză ca singurele reprezentante cooperare în domeniile poli teres comun. întreaga lume ; zi au figurat 24 de puncte publica Chile, adoptată în vent pentru egalitatea depli
nă a tuturor statelor, pentru
nie şi colaborare Intre po legitime ale popoarelor res tic, economic, tehnologic, şti 6. Avantajul reciproc în De a acţiona pentru înce- privitoare la promovarea şi unanimitate, se relevă im
poarele lor, pe baza princi pective, inţific şi cultural; colaborarea dintre state, in tarei cursei înarmărilor şi garantarea drepturilor şi li portanţa primordială a exer dreptul tuturor popoarelor de
piilor dreptului şi justiţiei Afirmlnd hotărlrea lor fer De a dezvolta colaborarea toate domeniile. adoptarea unor măsuri efec bertăţilor fundamentale ale citării drepturilor economice, a fi stăpîne pe propriul des
internaţionale, mă de a-şi aduce şi în viitor economică reciproc-avanta- 7. Dreptul şi îndatorirea tive pe calea dezarmării ge omului, eliminarea rasismu sociale şi culturale pentru tin. Participînd activ la lu-
Dorind să întărească con contribuţia la lupta pentru joasă, acordînd atenţie deo statelor, indiferent de siste nerale — în primul rînd a lui şi a politicii de aparthe realizarea celorlalte drepturi cfările Comisiei, România
tribuţia celor două ţări la lichidarea definitivă a colo sebită sporirii schimburilor mul lor social şi politic, de interzicerii şi distrugerii ar id. Comisia a adoptat Pro ale omului.
cauza păcii şi securităţii in nialismului şi neocolonialis- comerciale şi diversificării ti a coopera Intre ele In diver melor nucleare — precum şi gramul Deceniului de luptă In intervenţiile rostite în s-a numărat printre coauto
ternaţionale şi la dezvoltarea mului, sub orice formă, ca purilor de mărfuri ce vor fi se domenii în scopul men pentru înfăptuirea unor mă contra rasismului şi discri cadrul sesiunii, reprezentanţii rii mai multor rezoluţii a-
cooperării dintre toate sta şi împotriva politicii de a- schimbate între ele, de a ţinerii păcii şi securităţii suri practice de dezangajare minării rasiale, pe baza pro României au subliniat că doptate în cadrul sesiunii.
tele, partheid şi a oricăror discri întări şi extinde cooperarea internaţionale, al favorizării militară şi de dezarmare, in iectului elaborat de 11 state,
Reafirmînd adeziunea lor minări rasiale, industrială, tehnică şi ştiin progresului economic şi so clusiv retragerea trupelor între care şi România. In ca
la principiile Cartei Naţiuni Hotărîte să contribuie ac ţifică, în scopul folosirii pe cial al tuturor naţiunilor. de pe teritoriul altor state, drul lucrărilor au fost abor
lor Unite, tiv la eforturile generale deplin a resurselor lor natu 8. Neamestecul, sub nici o lichidarea bazelor militare date diferite aspecte legate
aplicarea Decrete în legătură cu reorganizarea
Conştiente de răspunderea pentru garantarea păcii şi rale ; formă şi sub nici un pre străine şi desfiinţarea blocu de respectarea drepturilor
care incumbă tuturor state securităţii în Africa, Orien De a facilita dezvoltarea text, în afacerile interne sau rilor militare ; omului, între care
lor, mici sau mari, pentru tul Apropiat, Europa şi In schimburilor în domeniile externe ale altor state. De a coopera cu celelalte hotărîrilor O.N.U. privitoare
instaurarea unui climat de întreaga lume şi pentru dez ştiinţei, învăţămîntului, cul 9. Respectarea inviolabili state în vederea întăririi ro la dreptul popoarelor aflate
securitate şi de cooperare In voltarea relaţiilor de priete turii şi artelor, promovînd tăţi frontierelor de stat şi a lului O.N.U. în apărarea in sub dominaţie colonială Preşedinţiei R.A.E.
lume şi pentru dezvoltarea nie şi colaborare intre toa prin aceasta înţelegerea şi integrităţii teritoriale a sta dependenţei şi suveranităţii de a dispune de ele
relaţiilor prieteneşti Intre te naţiunile, prietenia dintre cele două telor şi, drept consecinţă, re_ tuturor statelor şi a dreptu însele, suprimarea şi pedep CAIRO 7 (Agerpres). — nale. Hassan Ahmed Kamel
toate ţările, indiferent de Conştiente de pericolele popoare. cunoaşterea faptului că orice lui inalienabil al fiecărui po sirea crimei . de apartheid, Preşedintele Anwar Sadat a — şeful protocolului de stat,
mărimea şi sistemul lor po pe care le comportă prelun II. Declară hotărlrea lor tentativă din partea unui por de a-şi hotărî liber soar condamnarea criminalilor de emis o serie de decrete în Saab Eddin Sherif — aghio
litic, economic sau social, girea actualei situaţii din comună de a fundamenta stat îndreptată împotriva u- ta, în consolidarea păcii şi război. In acest sens, au legătură cu reorganizarea tantul ad-interim al preşe
Reamintind că toate state Orientul Apropiat şi de nece relaţiile reciproce, ca şi rela nităţii naţionale sau integri securităţii internaţionale şi fost adoptate o serie de re dintelui Republicii, Moha-
le, fără discriminare, au sitatea reglementării ei grab ţiile lor cu celelalte state, pe tăţii teritoriale a altui stat în stimularea cooperării din zoluţii. Comisia a condamnat Preşedinţiei Republicii Arabe med el Leithy Nassef — am
dreptul şi îndatorirea de a nice pe baza rezoluţiei Con următoarele principii: constituie o atingere gravă tre state, în conformitate cu politica de oprimare a po Egipt — transmite agenţia basador la Ministerul de Ex
participa la soluţionarea pro siliului de Securitate din no 1. Dreptul inalienabil al adusă păcii şi securităţii in normele dreptului internaţio poarelor din sudul Africii, MEN. Potrivit documentelor, terne. Printr-un alt decret
autorităţile
la
blemelor internaţionale de iembrie 1967, care prevede fiecărui popor de a decide ternaţionale. nal ; dusă de Salisbury şi de Lisa Talaat el Shafei a fost nu prezidenţial, Mohamed Hafez
Pretoria,
interes comun, retragerea trupelor israelie- soarta sa şi de a-şi alege şi 10. Obligaţia statelor de a De a participa activ la e- bona şi a chemat la intensi mit asistent al şefului cabi Ismail a fost desemnat şef al
Exprimînd convingerea lor ne de pe teritoriile arabe o- dezvolta liber sistemul său se abţine, în relaţiile lor in xaminarea şi rezolvarea pro ficarea sprijinului acordat cabinetului Republicii, înde
profundă că pacea şi securi cupate, în conformitate cu politic, economic şi social, ternaţionale, de la orice fel blemelor internaţionale în pe plan internaţional luptei netului Republicii, Osman plinind în acelaşi timp şi
tatea internaţională trebuie principiul inadmisibilităţii corespunzător voinţei şi inte de constrîngere de ordin mi interesul păcii şi securităţii Nouri — asistent al consilie funcţia de consilier al preşe
să se bazeze pe respectarea dobîndirii de teritorii prin reselor sale proprii, fără litar, politic, economic sau generale. de eliberare naţională din a- rului prezidenţial pentru dintelui pentru problemele
dreptului sacru al fiecărui forţă, asigurarea suveranită nici un amestec din afară. de altă natură şi de la ame IV. In scopul asigurării în ceste teritorii. problemele securităţii naţio securităţii naţionale.
Participanţii la sesiune au
stat la existenţă, libertate, ţii şi integrităţii teritoriale 2. Dreptul sacru al fiecă ninţarea cu forţa sau folosi deplinirii prevederilor pre
suveranitate şi independenţă, ale fiecărui stat din regiune rui stat la existenţă, liberta rea forţei, sub orice pretext, zentei Declaraţii, Republica
la pace şi securitate, ca şi a şi rezolvarea problemei popo te, independenţă şi suverani în orice împrejurare şi sub Socialistă România şi Repu
dreptului fiecărui popor de rului palestinian în confor tate naţională. orice formă, împotriva orcă- blica Democratică Sudan vor
a dispune în mod liber de mitate cu interesele sale na 3. Dreptul suveran al fie rui stat. dezvolta consultările dintre
soarta sa, fără nici un ames ţionale, cu dreptul interna cărui stat de a folosi bogăţi 11. Dreptul inerent al fie ele la niveluri corespunză
ile sale naturale şi toate ce
tec, constrîngere sau presiu ţional şi cu dreptul inerent lelalte resurse conform inte cărui stat la autoapărare in_ toare.
ne din afară, al fiecărui popor de a-şi fto- reselor naţionale. dividuală sau colectivă. tuturor Prezenta declaraţie solem
Reglementarea
12.
Hotărîte să acorde şi In tărî singur soarta, diferendelor dintre state, ex nă a fost întocmită la
Bucureşti, la 6 aprilie 1973,
viitor sprijinul lor politic, Conştiente, ca ţări în curs 4. Egalitatea deplină in clusiv prin mijloace paşnice. in două exemplare, fiecare
material şi moral ţărilor ca de dezvoltare, de necesitatea drepturi a tuturor statelor, III. Ele declară hotărîrea în limbile română şi arabă,
re au păşit pe calea dezvol unor eforturi mai mari, pe indiferent de mărime, nivel lor comună : cele două texte avînd aceeaşi
tării independente şi mişcă plan naţional şi internaţio de dezvoltare şi sistemul De a dezvolta relaţii de valabilitate.
rilor de eliberare naţională, nal, pentru a se asigura un Cronica săptămînii Corb la corb Dacă-i ordin,
Subliniind necesitatea apli progres mai rapid al econo nu-şi scoate ochii cu plăcere
care
Săptămîna
trecut
cării stricte a Declaraţiei a- miilor acestor ţări şi a se NICOLAE CEAUŞESCU General-maior înscrie în categoria a celor cal sc
supra acordării independen reduce decalajul dintre ele GAAFAR MOHAMMED NIMEIRI me privind evenimentele rutie Dar mai sînt şi dintre cei O vorbă reţinută de Puiţi
ţei ţărilor coloniale, adopta .şi ţările dezvoltate, Preşedintele Consiliului de Stat re, deşi circulaţia pe drumuri care nesocotesc aceste vorbe Andreiu de pe vremea cînd îşi
întîmplat
Dar
intensi
la
o
stagiul
militar.
tă de Adunarea Generală a Afirmînd dreptul tuturor al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii le publice cunoaşte fost înregis din bătrini. S-a Orăştie, într-un satlsfăcuse asta ordinul a venit
de
Au
rapidă.
coloana
data
ficare
I.T.A.,
O.N.U. la 14 decembrie 1960 statelor la dezvoltarea eco Democratice Sudan trate doar 9 avarii de autove moment cînd cel care se ocu de la... soţie. Se făcuse tîrziu
şi condamnînd orice act ca nomică, socială şi culturală hicule, fără însă să fi rezultat pa cu verificarea tehnică nu-şi şi avea ceva treburi pe la Bă-
re s-ar opune transpunerii independentă, precum şi GEORGE MACOVESCU MANSOUR KHALID şi victime omeneşti, avarii da prea făcea pe datoria. Aşa s-a lata, asa că l-a „obligat“ pe soţ
strecurat
torate în special vitezei de ru
poarta
să fugă cu motocicleta pînă în
garajului
in viaţă a acestei Declaraţii, dreptul de a participa la co Ministrul afacerilor externe Ministrul afacerilor externe lare mult superioară celei ad „neobservată“ autobasculanta această localitate, deşi el con
Apreciind importanţa deo operarea internaţională în al Republicii Socialiste România al Republicii Democratice Sudan mise de lege şi neatenţiei in 31-AB-1334, avînd defecţiuni sumase cîteva păhărele de ţui
conducere. grave Ia sistemele de frînare. că veche.
Acestea au fost dealtfel şi Imediat după ieşirea în drum Dintr-un „ordin“ negîndit al...
aspectele asupra cărora şi-au a întîlnit acolo un frate de su soţiei, motociclistul nostru s-a
îndreptat atenţia echipajele au ferinţă, autocamionul 21-VN-772, trezit cu permisul suspendat
to ale serviciului circulaţie, zil aflat în staţionare datorită unei pe timp de două luni şi cu o
de
apara
nic fiind înregistrate autovehicule defecţiuni. Frate, frate, dar frî- amendă frumuşică.
so-iDO
radar
na nu merge, aşa că l-a izbit
tura
COMUNICAT gulamentului de circulaţie,. atenţia cu toată puterea. ... >-•> ....... trebuit maşi să Spirit de
re
care
nesocotesc
prevederile
Pomfiloiu
a
Mihai
Atragem
încă
odată
garaj
se
întoarcă
la
cu
colegialitate ?
tuturor
murile celor care în folosesc dru na.........la cravată“ pentru repa
de
calitate
publice,
raţii serioase. Se vede că pro
conducători auto sau pietoni, verbul nu se aplică şi Ia ma Avînd ceva de reparat la au
să acorde maximum de interes şini. tovehiculul 21-HD-1S85 aparţl-
de
(Urmare din pag. 1) Cele două părţi au consta acestor popoare şi al tuturor rare tehnică şi a altor pro- străine', a blocurilor milita respectării regulilor de circu nînd U.M.T.F. Baia Gheorghe Criş.
şoferul
laţie pentru a fi în permanen
a
Popovici
tat cu satisfacţie că în rela celorlalte popoare aflate sub grame de asistenţă tehnică, re, crearea de zone denu- ţă în siguranţă şi feriţi de ne Şi-au dat examenul rămas în ziua aceea la garaj.
Cei doi preşedinţi au evi- ţiile internaţionale se mani dominaţie colonială la auto precum şi intensificarea spri clearizate, de pace şi coope plăcutele consecinţe ale acci Cu cîteva zile în urmă la Apoi s-a cinstit el după atîta
dentelor.
cîţiva
enţiat posibilităţile existen- festă tot mai evident voinţa apărare şi independenţă. jinului acordat tuturor. ţări rare în diferite părţi ale lu Deva erau programate examene muncă cu vreo Constantin, colegi :
strun
şoferul
Dan
; pentru dezvoltarea legătu- popoarelor, a tuturor ţărilor, Cele două părţi au reafir lor în curs de dezvoltare, in mii. Realizarea acestor mă De-a v-aţi pentru obţinerea permisului de garul Banciu Avram, sudorul
ilor economice bilaterale şi indiferent de mărimea şi po mat solidaritatea militantă a diferent de orînduirea lor suri ar avea efecte binefăcă conducere auto şi a unor cate Bogaru Toan. După aceea s-au
gorii.
.u convenit să se întreprindă tenţialul lor, de a participa Republicii Socialiste Româ socială sau zona geografică toare asupra întregii comu ascunselea... Fiecare se îndrepta spre lo hotărît să plece.
Dar pînă să iasă în drum. în
ioi măsuri pentru concretiza- activ, nemijlocit, la exami nia şi Republicii Democratice din care fac parte. nităţi ' internaţionale şi ar cul de examinare pregătit să-şi garaj loviră vreo două auto
întreprinderea
teritorială
cunoştinţele
ea prevederilor acordului e- narea şi soluţionarea proble Sudan cu lupta popoarelor Cu privire la situaţia din permite dirijarea unei părţi de La aprovizionare din Deva, pe etaleze atunci Unii însă dobîndite vehicule. Si aşa, de necaz, por
pînă
s-au
din
localitate.
niră
la
bufetul
onomic încheiat în 1972 şi melor care privesc soarta pă din Africa şi alte regiuni ale Europa, cei doi preşedinţi însemnate din fondurile ce autocamionul cu numărul de gîndit că ar fi bine să condu Băură ei ce băură, pînă se în
ă se extindă colaborarea şi cii şi civilizaţiei umane. Ele lumii pentru apărarea şi con au salutat progresele realiza se cheltuiesc în prezent pen înmatriculare 21-HD-2411 este că ci autovehiculele pînă la veseliră bine, .poate prea mult,
a alte domenii de interes re- au subliniat rolul şi contri solidarea independenţei lor te în pregătirea unei confe tru cursa înarmărilor către încadrat ca şofer Munteanu Con Deva, doar, doar se va mal plccînd spre Rişculiţa.
stantin. din Deva, bloc A-l.
ceva.
că
Numai
un
a-
Spre norocul lor cursa a fost
iproc. buţia pe care ţările mici şi economice şi sociale, pentru rinţe general europene şi au construcţia paşnică, ridicarea Prieten bun cu... băuturile prinde de circulaţie a observat oprită la timp. numai că legea
gent
Experţii celor două părţi mijlocii o aduc la instaura înfăptuirea năzuinţelor lor fost de acord că realizarea nivelului de viaţă al popoa alcoolice, s-a abătut lă un pă stîngăcia lor şi i-a oprit îna este destul de severă chiar...
u • purtat discuţii cu privire la rea unui climat de pace şi vitale. Ele au evidenţiat ro păcii şi securităţii, precum şi relor, combaterea fenomenu hărel sau poate două. trei, în inte să ajungă la examen. numai pentru atît.
timp ce era cu „treburi" pe la
din
lari
Kami
ştiu
F.rau
Sarmize-
arc
Nu
părere
róbleme de cooperare în di- securitate în lume, la dezvol lul tot mai important al sta extinderea cooperării pe a- lui subdezvoltării economice, Oxăştie . Atunci se gîndi şofe getusa şi Cristea Ionel din Pe conducerea însă ce Deva de
T.E.I.L.
erse domenii de interes re- tarea relaţiilor de prietenie telor africane în abordarea cest continent, vor exercita şi soluţionarea altor proble rul nostru că trebuie să ajun troşani, ambii posesori ai per spre situaţiile întîlnite frecvent
întreprindere
şi
la
iproc. S-a convenit asupra şi colaborare Intre toate na şi soluţionarea problemelor o influenţă pozitivă asupra me de care depinde mersul gă înapoi drum cu autovehiculul miselor de conducere categoria în unităţile ce le aparţin şi
la
porni
autoturisme.
conduceau
ifiinţării unei societăţi mix- ţiunile. majore ale contemporaneită păcii şi securităţii în lume, înainte al civilizaţiei umane. său. Depistat în acelaşi oraş de „C“ şi lor s-a terminat îna semnalate adesea de rubrica
Examenul
s pentru prospectarea, ex- P r e ş e d i n t e l e Nicolae ţii, în lupta împotriva politi vor contribui la promovarea Cei doi şefi de stat au către un agent de circulaţie, i inte de a ajunge în faţa co noastră fără să ia vreo măsu
lorarea şi exploatarea gaze- Ceauşescu şi preşedintele cii de dominaţie imperialistă, unei colaborări fructuoase subliniat importanţa pe care s-au reţinut actele, iar autove misie de examinare. ră pînă în prezent.
hiculul a fost scos în afara ca
Jr naturale şi a ţiţeiului, Gaafar Mohammed Nimeiri colonialistă şi neocolonialis- pe plan internaţional. Republica Socialistă Româ rosabilului deoarece în starea
recum şi a unei societăţi au reliefat necesitatea instau tă. In acest context au evo Salutînd cu deosebită sa nia- şi Republica Democrati în care se găsea Munteanu ECUSONUL OMOLOGAT „VERIFICAT
lixte pentru punerea în va rării unor relaţii noi între cat contribuţia pozitivă a tisfacţie încheierea acordului că Sudan o acordă creşterii Constantin nu-şi putea conti TEHNIC 1973“
nua cursa.
care a potenţialului agricul- state, bazate pe respectarea . Organizaţiei Unităţii Africa de încetare a războiului şi rolului O.N.U. în rezolvarea Dar n-apucă să plece bine de Acesta este ecusonul omolo-
arii Sudanului) şi aplicarea strictă a princi ne. restabilire a păcii în Viet problemelor internaţionale în lîngă el omul legii, că şoferul f at pentru verificarea tehnică
Apreciind importanţa schim- piilor universal valabile ale Cei doi preşedinţi au rele nam, precum şi semnarea a- interesul popoarelor, apăra se furişează în cabina autoca autoturismelor în anul 1973.
imaginea
urilor de valori spirituale dreptului internaţional: in vat că Republica Socialistă cordului de restabilire a pă rea principiilor dreptului in mionului şi pleacă din nou la De mărimea este din confecţionat ală
turată,
din
el
drum. Drumul însă i se părea
lentru mai buna cunoaştere dependenţa şi suveranitatea România şi Republica Demo cii şi înţelegere naţională în ternaţional, crearea unui cli c-am „strîmb“ şi tot strîmb material plastic, textul fiind
i apropiere între cele două naţională, egalitatea în drep cratică Sudan, ca ţări în curs Laos, cei doi preşedinţi au mat de deplină securitate în merse şi el pînă cînd se trezi scris cu culoare albă peste fon
ări şi popoare, părţile au turi şi avantajul reciproc, ne de dezvoltare, consideră că exprimat speranţa că acor lume Ei au declarat că este in şanţul drumului cu autove dul albastru.
Noul ecuson se află Ia uni
ubliniat hotărlrea reciprocă amestecul în treburile inter reducerea şi lichidarea deca durile realizate vor crea con în interesul profund al tu hiculul răsturnat. zice el, a plecat tăţile care efectuează verifica
De
ruşine,
ie a dezvolta în continuare ne ale altor state, ner.ecurge- lajelor dintre ţările în curs diţii pentru instaurarea unei turor popoarelor ca Organi de la locul accidentului, aban- rea tehnică a autovehiculelor.
chimburile de delegaţii, de rea la forţă şi la ameninţa de dezvoltare şi cele econo păci trainice în această par zaţia Naţiunilor Unite, cele donînd maşina avariată, care Serviciul circulaţie :
xperienţă şi de informaţii rea cu folosirea forţei, inte mic avansate reprezintă o te a lumii, astfel ca popoa lalte organizaţii şi organisme nu-i mai era de nici un folos lui vor din cadrul Inspectoratului
Poate
mai
marii
că
ntre organizaţiile politice şi gritatea teritorială şi invio problemă de importanţă ma rele din îndoctrina să-şi poa internaţionale să acţioneze cu şti să-l vindece. judeţean de interne
le masă şi colaborarea In labilitatea frontierelor, regle joră a cărei rezolvare cores tă consacra forţele pentru mai multă eficacitate pentru
lomeniile învăţămîntului, mentarea problemelor litigi punzătoare este de interes dezvoltarea lor economică şi promovarea colaborării şi în
ormării de cadre, breşei, ra- oase dintre state exclusiv fundamental pentru întări socială, să-şi poată soluţiona ţelegerii între naţiuni, împo-
lioteleviziunii, cinematogra- prin mijloace paşnice. Cei rea păcii şi securităţii inter problemele corespunzător vo triva oricăror acte de încăl
iei şi sportului. doi preşedinţi şi-au exprimat naţionale, pentru asigurarea inţei şi hotărîrii lor, fără nici care a dreptului internaţio Televiziune
In timpul vizitei au fost hotăi-îrea de a acţiona în progresului întregii omeniri. un amestec din afară. nal, de ingerinţe şi imixtiuni
emnate: mod consecvent pentru a se Ei au exprimat convingerea Cei doi şefi de stat şi-au în treburile altor popoare, 8,00 Gimnastica pentru toţi; Clşfiguri mari şi dese
1. _ protocolul privind a- asigura respectarea în relaţi că pentru combaterea feno exprimat profunda îngrijora 8,10 Pentru sănătatea dv.;
8,30 Cravatele roşii ;
ilicarea Acordului de coope ile internaţionale a dreptului menului subdezvoltării eco re faţă de perpetuarea situa- pentru înlăturarea surselor 9,50 Viaţa satului ;
are economică şi tehnică în- sacru al fiecărui popor de nomice sînt necesare eforturi ţiei de încordare din Orien de conflicte şi războaie din 11.00 Emisiune în limba ma la Loto-pronosport
lume. Cele două părţi şi-au
ghiară ;
heiat la 1 aprilie 1972_ între a-şi hotărî singur soarta, de susţinute din partea fiecărei tul Apropiat care reprezintă 12,30 De strajă patriei ;
uvernul Republicii Socialiste a-şi decide liber calea dez ţări de a pune în valoare — o ameninţare la adresa păcii exprimat hotărîrea de a ac 13.00 Album duminical ;
lomânia şi guvernul Repu- voltării, fără nici un ames conform voinţei şi intereselor şi securităţii internaţionale şi ţiona, unindu-şi eforturile cu 13.00 Un cuplu mereu tînăr : Aţi ştiut că participînd la din Petroşani, care a cîşti
dicii Democratice Sudan ; tec din afară. sale vitale — bogăţiile natu s-au pronunţat cu hotărîre cele ale altor state, în vede Radu Zaharescu şi Horia tragerile şi concursurile or gat 100 000 Iei, la Pronoex-
Şcrbănescu ;
2. — Convenţia consulară ; Cei doi şefi de stat au a- rale şi resursele umane de pentru soluţionarea grabnică rea creşterii rolului Organi 13.09 Microrccital Olimpia Pan- ganizate de Loto-prono- pres, jucînd tot pe un bilet
3. _ programul privind a- preciat că lichidarea defini care dispune, sprijinul ma zaţiei Naţiunilor Unite în ciu ; sport pe biletele fracţionate fracţionat cu participare de
ilicarea acordului de schim- tivă a colonialismului şi neo- a conflictului pe cale politi viaţa internaţională, aşa cum 13,18 Muzică, satiră şi umor; cu participare 10 Ia sută pu 10 la sută.
13.32 Refrene de ieri şi de azi
iniţia
juri culturale pe anii 1973 colonialismului constituie una terial al şi ţărilor dezvoltate, că, în spiritul şi pe baza Re preconizează rezoluţia adoptată 13.45 Antologia umorului, cu teţi obţine cîştiguri mari cu Această formulă de joc
unei
precum
realizarea
de
România
tă
zoluţiei Consiliului de Secu
şi
Dcm. Itădulescu ;
¡i 1974. din sarcinile cele mai impor largi cooperări internaţiona ritate din 22 noiembrie 1967 13,52 Invincibilul Mighty Mouse; sume mici ? s-a dovedit deosebit de a-
Procedînd la un larg schimb tante şi mai urgente ale lu prin consens general la ulti 13.57 Cîntece vesele cu Sofia — Recent, mai precis Ia vantajoasă. O poate confir
le vederi cu privire la si- mii contemporane. Ei au le, prin şi înlăturarea oricăror care prevede retragerea tru ma sesiune a Adunării gene Vicoveanca ; tragerea Loto din'23 februa ma din plin Eugen Sink,
discriminări
piedici
pelor israeliene de pe terito
care
uaţia internaţională actuală, subliniat necesitatea aplicării rale a O.N.U. 14.00 Fotbal: Universitatea Cluj rie a.c., Dumitru Albescu, din Lupeni care a cîştigat
riile arabe ocupate, în con
— A.S.A. Tg. Mureş ;
:ei doi preşedinţi au apreciat neîntîrziate a prevederilor grevează relaţiile economice formitate cu principiul inad- In timpul convorbirilor, 15.45 Marele Premiu de Steple- din Vulcan, a cîştigat 81 883 tot 100 000 lei, jucînd tot
şi
în
interstatale
;ă trăsătura de bază a evo Declaraţiei O.N.U. cu privire special economia afectează în cele două părţi au căzut de chase, cursă hipică de ga lei. Ia Loto, jucînd pe un pe un asemenea bilet la
ţărilor
luţiei politice pe arena mon- la acordarea independenţei curs de dezvoltare. Cei doi misibilităţii dobîndirii de te acord să dezvolte în conti lop cu obstacole fixe (Ll- bilet fracţionat cu partici Loto.
1
asigurarea
ritorii prin forţă,
verpool) ;
iială este tendinţa spre in- ţărilor şi popoarelor colonia nuare relaţiile dintre Parti 16.00 „Trei interpreţi, trei me pare 10 la sută. Concluzia — una singură:
.ensificarea colaborării dintre le şi a rezoluţiilor referitoa şefi de stat au subliniat ne suveranităţii şi integrităţii dul Comunist Român şi U- lodii“ ; şi dv. puteţi cîştiga mari
;tate, afirmarea tot mai pu re la decolonizare şi apar cesitatea respectării neabătu teritoriale ale fiecărui stat niunea Socialistă Sudaneză, 16.10 „Tăticul“ după A. P. Ce- Cîteva zile mai tîrziu, I-a sume de bani jucînd pe a-
ternică a voinţei popoarelor theid şi au exprimat hotărî te a dreptului suveran al din regiune şi rezolvarea precum şi între organizaţii 16,22 hov ; In exclusivitate pentru „imitat" Alexandru Chiura, semenca tipuri de bilete!
de a asigura destinderea şi rea ţărilor lor de a acorda, fiecărui stat de a dispune, în problemei poporului palesti de masă şi obşteşti, în vede „Albumul duminical“: Mar (109)
pricPci, de a. promova pe sca- în continuare, sprijin mate mod liber, de bogăţiile natu nian în conformitate cu inte rea consolidării şi extinderii cel Amont ;
ră largă metoda tratativelor, rial, politic ' şi diplomatic rale şi de toate celelalte re resele sale naţionale, cu raporturilor prieteneşti din 16,34 „20 de milioane de flori“
— reportaj ;
ca mijloc de soluţionare a mişcărilor de eliberare din surse, conform intereselor dreptul internaţional şi cu tre cele două state şi popoa 16,44 Parada vedetelor de muzi
problemelor litigioase. toate teritoriile aflate sub sale, precum şi a dreptului dreptul inerent al fiecărui re, în folosul luptei unite că uşoară ;
;■ Ei au scos în evidenţă creş dominaţie colonială, apar ţărilor în curs de dezvoltare popor de a-şi hotărî singur împotriva imperialismului, 17.00 Jurnal de călătorie ;
„Stele
terea rolului şi influenţei for- theid şi oricare altă formă de a avea acces nestingherit soarta. pentru pace, prietenie şi co 17,13 nume ; fără nume“ ...cu Mica publicifafe
ţelpr păcii, democraţiei şi la cuceririle ştiinţei şi teh Cei doi preşedinţi au apre operare între toate popoare 17.32 Trei tineri actori şi un
cu
casă
Vînd
grădină,
progresului în lumea contem de discriminare rasială, pen nologiei moderne, de a par ciat că pentru asigurarea u- le. text ; bilă, Deva, str. Liliacului 4. ocupa- Vînd Trabant 601, Hunedoara,
Cîntă
pentru
porană şi au subliniat nece tru cucerirea de către aces ticipa, în condiţii de egali nei păci trainice în întreaga Cele două părţi au expri 17.40 tră Radmila Mlkic ; dumneavoas telefon 13967.
a
independenţei
te
popoare
sitatea de a se acţiona cu tate, la examinarea şi regle lume este imperios necesar mat convingerea că schimbul 17.50 „Hora de şoareci“ de Tu- Vînd urgent casă cu grădină. Vînd casă, Simeria, informa
perseverentă în direcţia întă naţionale. Cei doi preşedinţi mentarea problemelor econo de a se acţiona cu hotărîre de vizite efectuat între şefii, dor Arghezt ; Călan, str. 23 August, 22. ţii: Şoseaua Naţională, 29.
ririi unităţii frontului anti- au apreciat ca deosebit de mice şi monetare internaţio pentru încetarea cursei înar celor două state şi convorbi 17.58 Ritmuri noi în operă ; Vînd Opel Record tip 1969, Vînd Skoda Felicia — deca
18.10 Film serial pentru tineret:
imperialist, ca factor esen pozitiv faptul că, la sesiunea nale. mărilor, pentru înfăptuirea rile purtate cu aceste prile „Tunelul timpului“ ; stare perfectă (40 000 km). In potabilă, Deva, telefon 11017.
formaţii
zilnice
ţial pentru triumful luptei sa din toamna anului trecut, Părţile âu subliniat, de a- dezarmării generale şi, în juri reprezintă o contribuţie 19.00 Vedete folclorice : Comu 22, telefon 74230 Cluj. între orele 18-
Vind Gordini, rulat 40 000 km.
împotriva politicii imperialis Adunarea generală a O.N.U. semenea, necesitatea creşterii primul rînd, a dezarmării nu de seamă la adîncirea cu na Straja — judeţul Su Orăştie, 1 Mai, 71.
ceava ;
te de dominaţie şi dictat, de a recunoscut mişcările de e- rolului O.N.U. în aplicarea cleare Ei au reafirmat spri noaşterii reciproce, la dez 19.20 1001 de seri ; Vînd motor Dacia 1100, Orăş
amestec în treburile interne liberare naţională din terito programelor complexe pre jinul ţărilor lor pentru iniţi voltarea relaţiilor de priete 19.30 Telejurnal tie—Griviţa Roşie IA, Moga. Vînd Fiat 1 800 (39 000 km).
ale statelor, pentru asigura riile aflate sub dominaţie văzute în cadrul strategiei erea unor măsuri concrete nie şi cooperare dintre cele 20.10 Avanpremieră ; Vînd urgent Wartburg 311, Hunedoara, telefon 13100.
20,15 Reportajul săptămînii ;
rea respectării dreptului po portugheză drept singurele internaţionale a celui de-al vizînd dezangajarea militară, două ţări şi popoare, precum 20.30 Film artistic : „Locotenen preţ convenabil, Haţeg, Fiori Vînd garaj — încălzire cen
tul Bullitt» ;
poarelor de a decide de sine reprezentante legitime ale doilea deceniu pentru dez retragerea trupelor străine de 22.20 Olanda — reportaj filmat: lor, 18. 13106. apă. Hunedoara, telefon
trală,
stătător asupra căii de dez popoarelor respective, reafir- voltare, lărgirea şi diversifi pe teritoriile altor state, des şi la înţelegerea şi coopera 22.40 Telejurnal ;
voltare economică şi socială. mînd dreptul inalienabil al carea programelor de coope fiinţarea bazelor militare rea internaţională. 22.50 Duminică sportivă ;
Redacţia ţi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul: I. P. Deva.
I