Page 29 - Drumul_socialismului_1973_04

Prolefarl din toate ţările, unift-vă! I N T E R V I U L

acordat de preşedintele Consiliului de Stat

Republicii Socialiste România,

, Societăţii de radioteleviziune

din Olanda „Katholieke Had io Omroep“

După cum s-a anunţat, to­ Răspuns: 1960, sînt de peste două ori
varăşul Nicolae Ceauşescu, In anii construcţiei socia­ mai mari.’
secretar general al Partidu­ liste, şi îndeosebi în ultimul întrebare:
lui Comunist Român, pre­ deceniu, în România au avut România consideră că di­
ANUL XXV Nr. 5 675 MARJI 10 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI şedintele Consiliului de Stat loc mari transformări, atît în vergenţele existente între ţă­
al Republicii Socialiste Româ­ ce priveşte dezvoltarea for­ rile socialiste au un caracter
nia, a primit, la 31 martie, ţelor de producţie, perfecţio­ temporar şi pot fi depăşite.
pe Aad van den Heuvel, re­ narea relaţiilor de producţie, Vă rugăm să ne vorbiţi de­
dactor de politică externă, şi cît şi în domeniul creşterii spre aceste divergenţe şi de­
Rene Sleven, şef de emisiune bunăstării materiale şi ridi­ spre piodul în care ar putea
la Societatea de radiotelevi­ cării nivelului cultural-ştiin- fi depăşite.
ziune olandeză K.R.O., căro­ ţific al întregului popor. Ca­ Răspuns :
Este
ra le-a acordat un interviu racteristica principală o con­ preciază adevărat. România a-
diver­
că
existenţa
televizat. stituie dezvoltarea în ritm genţelor între unele ţări so­
înalt a indus'triei şi agricul­
întrebare : cialiste, precum şi apariţia
turii, intensificarea construc­
Care sînt principalele ţiilor de locuinţe, spitale şi unor păreri deosebite într-o
schimbări care au avut loc şcoli, creşterea continuă a problemă s-iu alta au un ca-
In România, în ultimul de­ veniturilor oamenilor muncii,
ceniu ? care, în raport cu cele din (Continuare in pag. a 4-a)
maşini ¡si asteaotă meşter industriale din judeţ, ca factor intensiv de creştere Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit
Cum se foloseşte . timpul de lucru la unităţile
a
productivităţii muncii ? Se desprinde faptul că
t f există încă numeroase rezerve care vizează utiliza­
rea maşinilor şi utilajelor, stagnările neplanificate,
care în primul trimestru al anului s-au ridicat la pe participanţii la masa rotundă pe teme
40 000 ore-om,
cu 6 la sută mai multe decît în
ie mmuiasca in aceeaşi perioadă a anului trecut. economice a Asociaţiei „Business International“
Din aceste cauze, şi din altele, indicele de uti­
lizare a fondului de timp maxim disponibil a fost
în primul trimestru al anului de 94,3, cu 0,9 la La primire au participat to­ guvernului, conducători de in­
sută sub nivelul celui realizat în aceeaşi perioadă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, varăşii Ilie Verdeţ, prim-vice- stituţii centrale economice.
Aproape 96 la sută din­ atelierelor să fie majorate, — Uneori ne lipsesc une­ a anului precedent. Scăderi simţitoare ale acestui secretar general al Partidului preşedmte al Consiliului de
tre muncitorii atelierelor de pentru a se asigura astfel le materiale de bază, şan­ indicator, cuprinse între 1 şi 2,9 procente, se înre­ Comunist Român, preşedinte­ In numele reprezentanţilor
construcţii metalice de la o încărcare corespunzătoare tierele nu planifică cores­ gistrează la secţiile Centralei minereurilor Deva, în­ le Consiliului de Stat al Re­ Miniştri, Manea Mănescu, vi­ celor peste 50 de societăţi,
secţia producţie industrială a celor aproape 40 de ma­ punzător cererile de confec­ treprinderea minieră Hunedoara, Uzina chimică O- publicii Socialiste România, a cepreşedinte al Consiliului de companii, bănci, prezenţi la
Miniştri,
preşedintele
Comite­
a I.C.S. Hunedoara lucrează şini, care au un grad ridi­ ţii şi construcţii metalice, răştie, întreprinderea poligrafică Deva şi altele. Cu primit, luni dimineaţă, pe par­ întrevedere, Alonso B. Kight.
în schimbul întîi. Ca urma­ cat de tehnicitate şi care aşa că atelierul nu cunoaş­ totul nesatisfăcătoare se prezintă situaţia folosirii ticipanţii la masa rotundă pe tului de Stat al Planificării, vicepreşedinte ai corporaţiei
re, şi indicele de utilizare au costat sume importante. te de la o lună la alta ce teme economice, organizată Ion Păţan, vicepreşedinte al americane „Rockwell Inter­
a fondului disponibil de Forţa de muncă s-ar putea are de executat — ne spu­ la Bucureşti de Asociaţia „Bu­ Consiliului de Miniştri, minis­ national", a exprimat căldu­
timp al maşinilor şi utila­ foarte bine recruta. între­ nea maistrul principal Con­ siness International“, impor­ trul comerţului exterior, Con­ roase mulţumiri preşedintelui
jelor este aici de numai prinderea are şi o şcoală de stantin Diaconescu, Erou al Stop stagnărilor tantă manifestare care-şi des­ stantin Stătescu, secretarul Nicolae Ceauşescu pentru
1,04 schimburi. O însemna­ calificare proprie, lipseşte Muncii Socialiste, şeful ate­ făşoară lucrările sub înaltul Consiliului de Stat, George
tă capacitate de producţie numai interesul din partea lierului patronaj al şefului stalului ro­ Macovescu, ministrul afaceri­
este nefolosită, o serie de forurilor de conducere în Lucrul în asalt, neplani- şi întreruperilor mân. lor externe, şi alţi membri ai (Continuam In pag. a 4-a)
maşini şi utilaje fiind uti­ mărirea producţiei, în pri­ ficarea corespunzătoare a
lizate cu mult sub poten­ mul rînd printr-o mai lar­ muncii, suprasolicitarea uti­
ţialul lor optim. gă cooperare. lajelor in perioadele de vîrf neplanificate S
Am încercat să aflăm Se Ridică însă şi alte,as­ au repercusiuni directe a- i I
care sînt cauzele acestei pecte în legătură cu utili­ supra îndeplinirii sarcinilor Primăvara
încărcări medii scăzute. Se zarea maşinilor şi utilajelor de plan. timpului de lucru, In primul trimestru al anului, la
invocă în primul rînd con­ din cadrul atelierului. De ce s-au construit a- întreprinderea „Marmura" Simeria, la care indicele
diţiile specifice muncii pe — Sînt perioade cînd ceste ateliere, hala nouă Evident, nu este greu să
platforma din incinta sec­ trebuie „să dăm tare“ şi modernă, spaţioasă, dotată de realizare a fondului de timp maxim disponibil intuim raţiunile umanitare şi
este de numai 89,7 la sută, iar timpul neutilizat —
ţiei, faptul că aici nu se atunci lucrăm şi in schim­ cu utilaje moderne ? Pentru în proporţie de 33 la sută — a fost determinat de considerentele sociale pe ca­
poate lucra noaptea. Dar bul II — ne spunea şeful a se putea lucra „numai întreruperi şi stagnări la maşinile şi utilajele folo­ Faza republicană a Festivalului cultural- re se sprijină măsurile adop­
de ce în cadrul halelor ate­ de brigadă Tudor Mitroi. atunci cînd este nevoie pe site în procesul de producţie. La „Marmura“, de tate de curînd cu privire la
lierului, unde de cîtva Desigur, cit toţii sîntem trei schimburi", să fie a- artistic al pionierilor şi şcolarilor dezvoltarea continuă a edu­
timp s-au suplimentat sur­ angajaţi într-o muncă asi­ coperite nişte lipsuri inter­ fapt, se înregistrează 27,7 la sută din întreruperile caţiei fizice şi sportive. Ma­
sele de iluminat, coeficien­ duă pentru realizarea e- şi stagnările semnalate pe întreg judeţul, iar la în­ rile Idealuri comuniste, co­
de
treprinderile
indice
se
acelaşi
industrie
locală
tul de utilizare a maşinilor xemplară a sarcinilor de ne ale întreprinderii şi în ridică la 23,2 la sută. ordonatele superioare ale
este sub posibilităţi ? După plafl, a cincinalului înainte final să spunem că treaba Ce demonstrează acest lucru ? Că în marea lor Ieri dimineaţă a început, la fruntare artistică a copilă­ personalităţii se nasc şl se
cum bine afirmau ing. Ilie merge bine ? Nu ar fi nor­ sala „Arta" din Deva, faza riei — vorbesc trecătorilor, dezvoltă numai în condiţiile
Şerban şi maistrul princi­ de termen. Este lăudabil că mal ca maşinile, utilajele, majoritate conducerile unităţilor vizate nu urmă­ republicană a Festivalului cheamă spre festival. Un en­ stării optime de sănătate fi­
pal Constantin Diaconescu, la I.C.S.H. se lucrează in­ spaţiile de producţie să fie resc cum se cuvine modul de utilizare a timpului de cultural-artistic al pionieri­ tuziast colectiv redacţional zică, numai în climatul ge­
cum
aşa
trebuie,
folosite
In cadrul acestui atelier ar tens pentru îndeplinirea a- cum este necesar în actua­ lucru, pe fiecare secţie sau sector în parte. Nu se lor şi şcolarilor. In faţa unui oglindeşte la oră, la gazeta neral ' al creşterii capacităţii
şi
revizii
respectă
iar
în
graficele
de
reparaţii,
putea să lucreze foarte bi­ cestui deziderat. Dar trebu­ lul ritm de dezvoltare a unele cazuri acestea sînt făcute de mîntuială. Supra­ ales juriu republican : prof, de perete a festivalului, prin de muncă a întregului po­
portrete,
reportaje,
interviuri,
ne peste 250 de muncitori ie recunoscut că sînt peri­ ţării ? La aceste întrebări solicitările utilajelor lă sfirşitul unei luni sau tri­ univ. dr. Ion Şerfezi, de la schiţe, evoluţia fiecărui ju­ por. „îndeplinirea programu­
Conservatorul
lui de făurire a societăţii so­
Po-
„Ciprian
în. ..schimburile doi şi trei. oade, şi în primul trimes­ ar trebui să găsească răs­ mestru nu fac altceva v decît >să scoaţă din uz în rumbsscu", preşedinte, Silves­ deţ. cialiste multilateral dezvolta-
Nu ne-am propus să sta­ tru au fost destule, cînd nu puns faptic cei care orga­ perioadele- imediat următoare agregate" sau chiar tru Patiţa — vicepreşedinte După urarea de bun sosit
linii tehnologice întregi.\
bilim dacă este sau nu ca­ prea exista de lucru în a- nizează şi conduc activita­ al Consiliului Naţional al Or­ adresată mesagerilor artei
\ ganizaţiei Pionierilor, Lu­ pioniereşti din judeţele par­
zul ca sarcinile de plan ale tellere. tea I.C.S.H. dovic Paceag, compozitor, ticipante de către tovară­
Rozalia Kopandi, şefa comi­ şul Gligor Haşa, preşedintele Şcoala-factor
Pentru necesităţile nou­ siei cultural-artistice a Con­ Consiliului judeţean Hune­
lui şantier al Fabricii de
ingeniozitatea ciment şi var de la Chişcă- siliului Pionierilor, al Organi­ doara al Organizaţiei pionie­
Naţional
Zoltán
zaţiei
A-
tehnică îşi spune daga a fost pusă în func­ ladar, preşedintele filialei din rilor, şcoala generală nr. 1 principal în
U-
laureată
Festivalu­
a
Petrila,
ţiune o staţie de betoane
compozitorilor
niunii
capabilă să asigure un în­ Tîrgu Mureş, prof. Cornel lui de teatru al pionierilor
faza
cuvînful semnat volum de material Arion, de la Centrul de per­ şi şcolarilor, montajul republica­ procesul
muzical-
nă,
prin
încorporabil în fundaţii. fecţionare a cadrelor care
La atelierul mecanic al Numai că staţia lucrează coregrafic „Cîntă Valea Jiu­
E. M. Ţebea, maistrul muncesc cu pionierii de pe lui", deschide în mod simbo­ formare
lingă C N.O.P., Tamara Cap,
Gheorghe Bolcu ne-a pre­ maestru coregraf, Erika Pe- lic spectacolul, aducînd me­ şi
zentat cîteva din realizări­ Activitate „beton“ truşa, şefa secţiei emisiunilor sajul prieteniei şi bucuriei
le din ultimul timp, pe li­ de a fi tînăr.
nia mecanizării operaţiilor ia o staţie de... pentru copii de la T.V., prof, Aplauze însufleţite însoţesc pregătire a unui
grele executate în subte­ loan Damşa, inspector gene­ evoluţia corului Şcolii gene­
ran, care necesită un vo­ betoane ral la Ministerul Educaţiei şi rale nr. 1, din Oţelu Roşu,
lum mare de muncă. In Invăţămîntului, a altor re-a judeţul Caraş-Severin, a so­ tineret sănătos
primul rînd, este vorba de prezentanţi ai Consiliului Na­ listelor vocale Ana Gulea din
confecţionarea unei matri­ cu mai puţin de 30 la sută ţional al Organizaţiei Pionie­ Sacu şi Tatiana Coman din
ţe de concepţie originală din capacitate, din cauza rilor, timp de două zile evo­ Băile Herculane, formaţia de
pentru obţinerea armături­ deselor defecţiuni Ia ansam- luează pe scena deveană cei fluieraşi din Petnic. Inedite
lor necesare susţinerii în blele şi subansamblele ei. mai talentaţi copii-artişti din pentru public şi pitoreşti — te — se spune în recenta
subteran. Folosind acest Iată un motiv principal 8 judeţe ale ţării. ' dansurile populare sîrbeşti Hotărire a Plenarei C.C. al
dispozitiv, se reduce cu trei pentru care echipele de Ieri şi-au înscris prezenţa ale Şcolii generale Belobreş- P.C.R. - presupune ca edu­
numărul posturilor necesa­ betonişti duc lipsă de ma­ în concurs pionierii din ju­ ca : deosebită — formaţia fe­ caţia fizică şl sportul, Inte-
re Ia această operaţie. De terie primă şi pentru care deţele Caraş-Severin, Gorj, minină de muzică uşoară grindu-se organic în ansam­
asemenea, tot în cadrul a- înseşi rezultatele şantie­ Alba, Arad, Bihor şi Hune­ „Steluţele", a Casei pionie­ blul muncii educative, să
telierului, se confecţionea­ rului sînt afectate. Să nu doara. rilor din Oţelu Roşu : frumos contrltfuie mai activ la for­
ză un pulverizator pentru se găsească oare un „di- Ineepînd de la afişierul să­ — dansul modern cu panglici marea tinerel generaţii,' la
umectarea aerului din locu­ luant" pentru ca staţia să lii „Arta“, de la holul aces­ şi eşarfe al Şcolii generale menţinerea şl întărirea să­
rile de muncă, redueîn- producă la întreaga capa­ teia şi, bineînţeles, pînă la nr. 7 Reşiţa ; pline de virtuo-' nătăţii, la asigurarea unor
du-se astfel şi conţinutul scenă, totul trăieşte atmosfe­
La întreprinderea de industrie locală Deva se realizează o gamă largă de produse aprecia- citate ? zitate — dansurile populare forme variate şl atractive de
te de către beneficiari. La călită tea produselor din maso plastice Işl aduce contribuţia ţi opera- de praf din mediul am- ra intensă de festival. Zeci recreere a maselor, la creş­
toarea Lemenla Karplnecz, exe mplu de modestia (1 conştllnclo zitate profesională. ) biant. Rubricó redactată de de afişe ale festivalului, rea­ ILEANA LASCU
Foto: VIRGIL ONOITJ CORNEL DUMITRU lizate printr-un concurs pe terea capacităţii de muncă".
aceeaşi temă — vioaie şi reu­ Se vede limpede că înţele­
gerea relaţiei şi condiţionă­
şite imagini ale ideii de con- (Continuare In pag. a 2-a)
rii obligatorii între capacita­
tea fizică şl cea intelectuală
a oamenilor a căpătat la noi
valoarea unei politici de
stat, materializată în măsuri
practice de îmbunătăţire a
activităţii sportive.
Fără îndoială că răspun­
Duminică, pe ogoare, ritmuri Mobilizare activă la executarea derea cea mal mare şl hotâ-
înfăptuirea
pentru
rîtoare
sarcinilor stabilite cade ne­
arat şi semănat lucrărilor de îmbunătăţiri funciare mijlocit pe umerii şcolii, a-
preciată în concepţia partidu­
lui nostru „factorul principal
în procesul de formare şi
O mare mobilizare de for­ fac pentru regularizarea pregătire a unui tineret să­
E! MECANIZATORII AU EFECTUAT ARATURI PE 730 HA ţe s-a făcut duminică şi la cursului acestei ape şi talu­ nătos, apt să îndeplinească
SI AU PREGĂTIT 790 HA TEREN PENTRU INSAMlNTĂRI. DE executarea lucrărilor de îm­ zarea malurilor au drept în cele mai bune condiţii în­
ASEMENEA, S-AU FERTILIZAT 196 HA CU ÎNGRĂŞĂMINTE bunătăţiri funciare. Pe şan­ scop să ferească de inunda­ datoririle ce revin cetăţenilor
CHIMICE Şl S-AU TRANSPORTAT IN CIMP 880 TONE GU­ tierul de la Gelmar-Romos ţii şi exces de umiditate o
NOI DE GRAJD. au lucrat la taluzarea malu­ suprafaţă de peste 700 ha patriei noastre". Aid se dau
rilor şi regularizarea cursu­ teren din această zonă apar-
B ŢĂRANII COOPERATORI Şl MECANIZATORII AU REU­ lui pîriului Romos un număr Prof. SABIN SELAGEA
ŞIT SĂ INSÂMiNŢEZE IN TOTAL 340 HA, DIN CARE : 128 HA de 700 salariaţi de la între­ ţinînd cooperativelor agrico- directorul Şcolii generale
CARTOFI, 72 HA SFECLĂ DE ZAHAR, 83 HA PLANTE FURA­ prinderea de industrie loca­ Vaţa de Jos
JERE Şl ALTE CULTURI. lă, fabrica ,¡Vidra", liceul e- N. BADIU
conomic şi liceul „Aurel N. PANAITESCU
B LA ACŢIUNILE INIŢIATE Şl ORGANIZATE DUMINICA DE
CĂTRE ORGANELE LOCALE DE PARTID Şl DE STAT, PE OGOA­ Vlaicu“. Ing. Traian Simina Una din multitudinea d« secvenţe ale festivalului. (Continuare In pag. a 3-a)
RE AU PARTICIPAT 13 000 DE OAMENI Al MUNCII DE LA ne relata că lucrările ce se (Continuare In pag. a 2-a)
SATE, SALARIAŢI DIN INTRE PRINDERI Şl INSTITUŢII, TI­
NERI SI ELEVI, SI S-AU FOLOSIT 556 TRACTOARE Şl APROA­
PE 200 DE MAŞINI Şl ALTE UTILAJE.
SATUL CARACI de spanac, 1 tone castra­ T*.V. 20 urban şl 15 auto­ chestra „IKARUS", la ba­ execută montajul la un
veţi de seră, 2 tone ştevle buze A 7 pentru trans­ zinul de tratament nr. 5 borwerk şi o morteză. Cu VREMEA
A FOST ELECTRIFICAT şi 3,5—4 tone de ceapă portul muncitorilor. se construieşte o sală pen­ ajutorul acestora se va
încă de dimineaţă, ţăranii termină de plantat suprafa­ verde. tru sudaţie. izvoarele de lărgi gama prelucrărilor Pentru 24 de ore
apă termală nr. 1 şl 2 se
al
„net"
Ultimul
cooperatori şi mecanizatorii ţa de 10 ha cartofi de vară. ficării satului Căraci, electri­ BRUTĂRIE SĂTEASCA LUCRĂRI DE amenajează cu cîte o con­ mecanice, fapt ce condu­
ce la diversificarea şl îm­
din
din Aurel Vlaicu au pornit De asemenea, s-a terminat comuna Baia de Criş, a >. . » DACTILOGRAFIE strucţie metalică, se fac bunătăţirea calitativă a Vreme In curs de răci­
a
pentru
la muncă pe ogoare. La ora de însămînţat întreaga supra­ fost „semnat“ : a fost La Romos l-a început forări Intense Izvoare de produselor. re, cu cerul schimbător.
noi
descoperi
7 — ne spunea mecanizato­ faţă planificată — 25 ha — pusă sub de tensiune reţeaua construcţia unei brutării Cooperativa meşteşugă­ apă termală. De aseme­ Vor cădea ploi slabe şi a-
joasă
electrică
tensiu­
rul Vaier Bota — am intrat cu sfeclă de zahăr. Mecani­ ne a satului. Eforturile săteşti. Constructorii au rească „Mureşul", din mu­ nea, se află In construc­ AL 912-LEA verse dc ploaie, cu carac­
ridicat zidul pînă la cen­
Temperaturile
local.
ter
un
cu tractoarele în brazdă. îm­ zatorul Iosif Herţa pregăteş­ locuitorilor au astfel asi­ tură şl în curînd va în­ nicipiul Deva, execută, ţie 250 complex la sanatorlal VAGON UZINAL minime vor fi cuprinse
prin biroul de copiat acte,
cu
cazare,
locuri
preună cu colegii săi, Sabin te încă 20 ha de teren pen­ gurat finalul mult aştep­ cepe montarea acoperişu­ pe lingă copil de pe di­ masă şl tratament. între 3 şi 7 grade, iar
tat.
între
maxime
cele
şl
12
lui.
Tocaciu, Iosif Ionel, Silviu tru Insămînţarea culturilor mări Acest obiectiv va verse documente, lucrări Lucrătorii căilor ferate 16 grade. Vîntul va sufla
unităţilor
numărul
Birluţ şi Gheorghe Suciu, a de sezon, iar Ştefan Mun­ TRUFANDALE de producţie şl prestaţii de dactilografíe la preţuri NOI MAŞINI-UNELTE uzinale de la C.S. Hune­ slab plnă la potrivit din
timp
In
convenabile
şl
arat o tarla de 10 ha pentru tean începe plantarea celor din' comună şl va asigura optim. doara au raportat, în a- Vest şi nord-vest.
o gamă mal largă de ser­
porumb. In apropiere, Ion 15 ha cartofi de toamnă. IN MAGAZINE vicii populaţiei. In vederea dezvoltării ccstc zile, repararea peste
şl
productive
Gulea tăvălugea grîu pe o Intraseră cu tractoarele In In această săptămtnă, NOUTĂŢI LA activităţii nivelului tehnic ri­ al prevederi a celui de-al Pentru următoarele
dicării
suprafaţă de 10 ha, iar Tra­ brazdă din primele ore ale 9—15 aprilie, pe pieţele de DOTĂRI LA l.T.A. DEVA GEOAGIU-BAI utilajelor şl pieselor fa­ 912-loa vagon destinat două zile
ian Macarie însămînţa o su­ produse alimentare din bricate, la întreprinderea transportului Intern. Pen­
Crişelor
utilaj
vor
prafaţă de 7 ha cu trifoi. dimineţii şi mecanizatorii judeţul nostru cantităţi Intra şi De pînă la la începutul anului La cafe-barul staţiunii de aduc şl minier pun in tru obţinerea acestui suc­ Vremea se va menţine
dată,
această
de
însemnate
se
feroviarii
combinatu­
ces,
sc
schimbătoare.
cu
de
Astăzi la noi — ne spu­ loan Furdui, loan Firidon, trufandale. Astfel, vor fi întreprinderea Deva a trans­ Geoagiu-Băi se organi­ funcţiune noi tipuri per­ lui au efectuat peste 300 rece ,şi temporar acoperit.
cerul
porturi
auto
fost
Vor cădea ploi slabe şi a-
neau tovarăşii Aurel Mariş, Ion Similean, Dorel Cristian, desfăcute prin unităţile dotată cu 34 autobuze T.V. zează seri de dans pentru fecţionate de maşini-uncl- ore muncă voluntar-pa- verse de ploaie. Tempera­
de legume-fructe 11 tone 20 rutier, două autobuze tineret, la care clntă or- te. Zilele acestea, aici se triottcă.
preşedintele coooperativei, şi tura _ In scădere.
Ing. Paul Gorovean — se (Continuar« In pag. a 2-a)