Page 30 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 675 © MARŢI ¡0 APRILIE 1973
* :f-
' “ ^2» .....................................................
' g* A
dau răspunsuri
»
Cuvîntarea secretarului ge-
neral al partidului, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, rostită cu
prilejul aniversării a 80 de
partidu
înfiinţarea
la
Hunedorenil iubesc frumosul ani de politic al clasei munci
lui
Pentru toare din România, a trezit
interes
în
Duminică, Încă din prime buna gospodărire a cartiere au avut duminică aspectul un viu oameni ai muncii colectivele
hune-
de
le ore ale dimineţii, mii de lor. unui vast şantier al muncii înfrumuseţarea doreni.
La
miniere
hunedoreni — siderurgişti, Dar nu este vorba numai patriotice. Dar cea mai am Valea exploatările colectivele din
de
Jiului,
constructori, mineri, gospodi de participare fizică ; ne-o plă participare au cunoscut-o ineînfei unităfîf agitatori din cele 4 schim
ne, pensionari şi elevi — au confirmă citeva elemente ci străzile noilor cartiere. Au buri au dat şi dau răspun
venit pe şantierele muncii frice. De la începutul anului venit aici şi alţi cetăţeni ai suri la întrebările referitoa
de ex
re la ideile
şi tezele
patriotice pentru a împlini şi pînă In prezent locuitorii oraşului pentru a lucra ală 150 de salariaţi ai Auto cepţională importanţă teoreti
veşmîntul proaspăt de pri hunedoreni au efectuat prin turi de cei care locuiesc în bazei Haţeg a întreprinde că şi practică, cuprinse în
măvară al oraşului. muncă patriotică lucrări în cartierele amintite. Gestul are rii de transporturi auto au cuvîntarea tovarăşului Nicolae
Ceauşescu.
Cu pasiunea lor recunos valoare de aproape 13 mili o semnificaţie aparte. Este In cadrul punctelor de in
cută, hunedorenil au devenit oane lei. Suma îşi găseşte vorba aici de o dorinţă co lucrat duminică la înfru formare şi documentare din
exploatările
C.S.H.,
I.IVI.II.,
— aşa cum o fac In fiecare acoperirea în aspectul îngri mună a hunedorenilor pentru museţarea incintei unităţii miniere din Valea Jiului au
zi — pentru mai multe ore jit al zonelor verzi, în cele ca întregul oraş să fie mai lor. A fost amenajat dru avut Ioc de asemenea consul Aici, în staţia dc tratare a apei de la Termocentrala Mintia , apa Mureşului este supusă unul
grădinarii oraşului, partici- aproape 20 000 de flori plan frumos, mai curat. mul de acces de la şoseaua taţii în care a fost abordat amplu proces de purificare chim ică, pentru a circula curată prin labirintul dc conducte din în
Foto: VIRGIL ONOIU
treaga uzină.
pînd la amplele acţiuni — tate în această primăvară, Acesta este, de fapt, se acelaşi important document.
organizate în cel mai propriu în miile de metri de gard cretul rezultatelor deosebite naţională la garaj pe o
sens al cuvîntului — în toa viu, în cei peste 2 500 de pe care oamenii hunedoreni lungime de 150 m, pentru
te cartierele municipiului. pomi plantaţi în noile car le obţin şi In această primă aceasta fiind aduşi 100 mc Faza finală a ştafetei fol
Aşa se explică şl numărul tiere. vară în activitatea edilitar- balast. De asemenea, s-a clorice „Căutătorii de co
mare de participanţi, a- gospodărească. de bază mori" a adunat duminică pe
proape 7 000 cetăţeni, la lu întregul oraş ca şi secţiile lucrat la amenajarea de scena Casei de cultură din
crările de înfrumuseţare Şi marelui combinat siderurgie MIRCEA NEAGU zone verzi. Hunedoara un mare număr
de artişti amatori reprezen-
, energic tînd localităţile din zona Hu
nedoarei şi Orăştiei.
ÎLIA. Primarul comunei, tovarăşul Teodor Vasiu, ne-« S-au perindat prin faţa re
comunicat o veste îmbucurătoare : comuna, care aspiră» la Tineri şi vîrstnici flectoarelor artişti amatori
statutul de oraş, a realizat lucrări de gospodărire şi în vîrstnici, cunoscători şi păs
frumuseţare în valoare de 1 025 000 lei. Ea şi-a planificat trători statornici ai artei
pentru anul acesta lucrări de acest fel prin muncă patrio- la înfrumuseţarea municipiului rezultate populare strămoşeşti, dar şi
tineri, aflaţi la anii preluării
ştafetei tradiţiei. Intr-un a-
arătat
mină
Sector
codaş
şi
curajos
la
ărire si DEVA. Slmbătă după-amia- ofganizaţii de tineret şi ob fruntaşă. O Situaţie o care a vină ce aparţine partea de pe cei care încalcă discipli
na : instruirea colectivelor de
conducerii
şteşti, ceea ce începuse sîm-
9 ză, aproape in faţa fiecărui bâtă din proprie iniţiativă. creat multe zile şi nopţi de tehnico-administrative, s-au agitatori cu problemele şi
înfrumuseţare in valoare bloc din cartierele Gojdu, 2 000 de cetăţeni — tineri şi nelinişte biroului comuniştilor făcut recunoaşteri autocritice sarcinile concrete de la fie Ştafeta folclorică
organiza
Progresul, Dacia ale munici
ale lipsurilor şi — mai ales
ţiei
care loc de muncă.
de
bază,
piului Deva, la Început clte vîrstnici — au plantat în con din sectorul I âl minei Vul — s-au prezentat o^seamă de Stabilirea unor măsuri bu
2-3 apoi mai mulţi cetăţeni tinuare pomi ornamentali şi can. Frămîntarea era justifi propuneri deosebit de utile. ne, pe baza analizei făcute
au ieşit să-şi facă mai fru gard viu, au amenajat zone cată. In luna ianuarie, colec Pe baza lor, în decurs de în adunarea generală a or
moase împrejurimile blocului verzi în cartierele nou con tivul sectorului a diminuat cîteva zile, biroul organiza ganizaţiei de bază, n-a con »!
tică în valoare d« 1 407 000 l«t. Şl slntem la începutul Iul unde trăiesc. S-au amenajat struite. realizările pe exploatare cu ţiei de bază şi conducerea stituit fipalul ci punctul de
sectorului, cu ajutorul comi
2 300 tone de cărbune. Dacă
aprilie. rondouri, peluze pentru flori, 300 de tineri, alături de n-ar fi existat acest impas, plecare al unei activităţi in
de
tense.
Biroul
organizaţiei
Duminică, şl în eâptămîna trecută, cetăţenii din satele s-«u plantat pomi, locuri vi 400 de vîrstnici, au curăţat 2 succesul minCi din prima lu bază a organizat aplicarea
comunei «u continuat acţiunile, paralel cu cele din cam rane a-au transformat în spa nă a anului ar fi fost mai concretă şi a început să ur
pania agricolă. S-au plantat duminică 150 de pomi orna km de canal pluvial. Alţi 200 frumos Dar aşa ? Te poţi
ţii verzi. mărească, începînd chiar din
mentali în satul Slrbl şl Î20 In aatul lîia. In săptămina de tineri au făcut curăţenie complace în situaţia cînd a doua zi, modul în care se
Duminică s-a reluăt, Orga in parc şi au astupat o con ştii că în timp ce exploata
care • trecut *-*u efectuat lucrări da Întreţinere pe 18 km materializează cele stabilite.
nizat prin consiliul popular, ductă de alimentare cu apă. rea, pe ansamblul ei, se în
de drumuri şl 280 ml da trotuar«. scrie pe traiectoria întrece tetului de partid şi al con Controlul de partid — exi
riguros,
gent,
prompt,
con
rii socialiste cu realizări de ducerii exploatării, au întoc structiv — şi-a făcut simţită
Exemplul însufleţitor prestigiu rezultatele colecti mit un plan de măsuri aiît prezenţa în toate domeniile,
vului în care lucrezi le di
asupra
tehnieo-organizatorice,
cit
şi
fiecărui
activităţii
minuează ? Biroul organiza politice, cu termene şi res comunist. La termenele sca
al celor ţiei de bază din sectorul I ponsabilităţi precise. Ele se dente, fiecare a fost solici
nu s-a complăcut. Situaţia referă la intrarea în func tat să raporteze în faţa bi
VAŢA DE JOS. Comuni- n-a lăsat indiferenţi nici pe ţiune la timp a două noi roului cum şi-a îndeplinit
clndh-ne acţiunile desfăşura ceilalţi membri de partid. abataj».' (de care au răspuns sarcinile In plus, săptâmî-
te pentru gospodărirea şi O analiză făcută în biroul tehnicianul Ioan Bogoţi şi nal, s-a făcut o trecere in devărat caleidoscop cromatic
înfrumuseţarea comunei Vaţa organizaţiei de bază, către membrul biroului organiza revistă a îndeplinirii sarci al costumelor populare, ală
de Jos, primarul comunei sfîrşitul primei luni, a dus ţiei de bază, Ştefan Vandraş), nilor în ansamblu. S-au ivit turi de mereu neobosiţii \-
ne-a spus : „E demnă de re la concluzia că rămînerca îmbunătăţirea organizării şi probleme care depăşeau ron Curuţ de 76 de ani (Bo-
marcat însufleţirea cu care în urmă este cauzată de fe producţiei şi a muncii în zeş), Ştefan Marion de 67 de
au lucrat miercuri de dimi nomene şi deficienţe multi brigăzile conduse de minerii posibilităţile sectorului. In a- ani (Lunca Cernii) şi de alţi
neaţa pînă seara cetăţenii Sa ple S-a apreciat că o sca Ion Calotă, Nicolae Enache, ceste cazuri s-a cerut spri gospodari prezenţi îh diferite
tului Ciungani. 150 de cetă mă de probleme trebuie am Petru Ailincăi (răspundea jinul comitetului de partid, grupuri folclorice, i-am re
ţeni cu »30 de atelaje au ex- plu dezbătute* în toată com inginerul Aurel Matias), mă al conducerii minei. Directo marcat pentru sinceritatea e-
ti*as balast, l-au încărcat şi plexitatea lor, in forul su suri privind îmbunătăţirea rul exploatării, inginerul E- voluţiei pe elevii căluşari din
împrăştiat pe drumul satului. prem al organizaţiei dc bază fluxului de transport, dota Pricaz, pe cei din Hăşdău şi
Sufletul Acţiunii au fost co — adunarea generală. Cu rea brigăzilor cu furtune, mil Murii, care răspunde în Ruda în plastice nedei şi
muniştii. în frunte cu secre sprijinul comitetului de par scule, echipament de susţi cadrul comitetului de partid dansuri.
tarul organizaţiei dc partid tid pe mină adunarea a fost nem' ş.a. (de care răspundea de organizaţia de bază din Indeplinindn-şi menirea,
din sat, îon Ctohotea”u operativ şi minuţios pre.găti- din partea conducerii secto „Căutătorii de comori" au ve
După exemplul color din tăi ’ Materialul — la înlocmi- rului Ion Kilimon), precum sectorul I, s-a deplasat, de
(Giungani, alţi cetăţeni clin i*a căruia au fost antrenaţi şi măsuri privind asigurarea mai multe ori, la locurile de nit la întîlnirea de la Hune
doara cu obiceiuri locale tra
satele Ociu, Ooişor. Broturi&l'Y ■**1 mai pregătiţi comunişti cu energie, apă, aer compri muncă mai dificile din sec diţionale, multe dintre ele
1
TlEăYăterii, Vată. do Sus, Orr- ■ ¿li cadre ,de specialitate — a mat. tor pentru a ajuta concret puţin cunoscute, ca de pildă
zăneşti au luorat săptămi înfăţişat situaţia reală, fără la rezolvarea unor probleme „Obiceiul de nuntă din Alun",
na trecută şi duminică la 'a ocoli deficienţele, fără a Un grup dc măsuri viza „Govitul miresei" (Sin tan
In «censtă primăvară, In toate satele ţi oraşele mi fort declanşate acţiuni ar&pie. întreţinerea de drumuri, la menaja unele persoane şi a îmbunătăţirea activităţii poli- de natură tehnico-organiZato-
rate întreceri pentru mal buna gospodărire şi continua infrumu seţare a localităţilor, acţiuni la curăţiri de şanţuri şi rigole. tico-educative, orientarea şi rică şi la îmbunătăţirea mun drei), „Băţăţîul" (Costeştl),
care lan parte zeci de mll de cetăţeni. Imaginea de faţă repre zintă o secvenţă a muncii pen schiţat o seamă de măsuri axarea concretă a acestei ac „Obiceiul ţurcii" (Bozeş) ş.a.
tru frumos dintr-un cartier al Hunedoarei. Foto: I. LEHOCZKY Pe uliţele satelor, pe mar ce se impuneau tivităţi pe sarcini de produc cii politice. De mare succes s-au bucurat
ginea şosetelor comunale Dezbaterea s-a ţinut în interpreţii populari instru
s-au plantat peste 2 500 de una din primele zile ale ţie : dezbaterea lunară a ci Abordarea într-un aseme mentişti — fluier, cimpoi ■—
pomi fructiferi şi arbori or lunii februarie. Au fost in frelor de plan pc fiecare nea mod concret, energic şi grupurile vocale (Dăbîca, Ra-
Lucrări la căminul cultural Ce în fiecare namentali. Dumihică, pomilor vitaţi să participe şi membri schimb şi formaţie de lucru, responsabil a problemei rit poltu Mare), dansurile popu
li s-au pus tutori şi au fost ai comitetului de partid, re organizarea regulată a unor micităţii producţiei nu putea
văruiţi. Tn satele Prăvăleni discuţii cu şefii de brigăzi şi lare, soliştii vocali — dintre
Peste 100 da cetăţeni din muncii prestate la această si Vaţa do Jos S-au construit prezentanţi ai conducerii mi corpul tehnico-inginereşc pri să se finalizeze decît prin care am remarcat-o pe Lenu-
satul Cinciş-Cerna, sub di lucrare se ridică la peste tôt duminică trei podeţe. ri "â A fost o adunare fOarte vind desfăşurarea procesului rezultate eficiente. Rămîne- ţa Mărunţ din Rapoltu Mare
recta Îndrumare a deputaţi 4 000 lei. De menţionat şi In satele cooperativizate „bătăioasă ‘ — au apreciat de producţie (răspundea Pe rea în urmă a fost stopată.
lor Lăscuţ Lup, Lăscuţ Po- contribuţia voluntară în ORAŞTIE. Duminică au ale comunei au avut loc cei mai mulţi. S-a spus tru Fodor, secretarul organi Pînă la sfîrşitul lunii februa şi Ana Rokai din Cristur.
povici, Gaşpar Ilca şi Ani- bani a sătenilor pentru a- ieşit la acţiuni un număr de tot astfel de acţiuni, paralel lucrurilor pe nume, deschis zaţiei de bază), îndrumarea Ideea de a strînge laolaltă
ca Stănesc, au efectuat zi ceastă construcţie, care se peste 1 700 salariaţi, elevi, u- cti muncile din campania a- şi cinstit, în spirit comunist, şi sprijinirea grupelor sindi rie, sectorul a dat peste plan fragmentele cele mai semni
lele acestea 1 200 ore de ridică pînă în prezent la tecişti, casnice. Au lucrat la gricolă. s-a analizut fiecare aspect cale şi organizaţiilor U.T.C. 300 tone de cărbune, iar în ficative din laborioasa ştafe
muncă voluntar-patrlotlcă suma de 12 000 lei. regularizarea pîrîului Romos în parte legat concret -de să pună operativ în discuţia martie şi-a consolidat pozi
la acoperirea celor 4 săli pe o distanţă de 1,5 km, şi Rubrică realizată de munca oamenilor, a membri colectivelor de muncă, să tă hunedoreană a „căutători
ridicate în prelungirea că ION CINCIŞEANU au plantat 380 de pomi fruc I. CIOCLEI lor de partid. Li s-a spus „popularizeze" în gazeta sa ţia, oeupînd un loc onorabil lor de comori“ s-a dovedit
minului cultural. Valoarea corespondent voluntar tiferi pe străzile oraşului. D. COJOCARU în faţă ceea ce era de spus între celelalte sectoare ale inspirată.
celor caro au avut anumite tirică, prin staţia de radio minei.
V abateri, greşeli, delăsări, s-a amplificare şi alte mijloace, M. CRISTIAN C. DROZD
(Urmare din pag. 1) baletul „Vals de primăvară" cucerit, prin sinceritate şi radea, ca şi corul din Salon- acesta, solistele Cristlna Bo-
şi dansul modern ,,Fetiţa şi pregătire, publicul. ta. Buni — soliştii Mircea roş din Hunedoara şi Valeria
Duminică, pe ©g@sre, ritmuri Intense Sa arat şS semănat notele“, ale Casei pionierilor Din programul judeţului Dindeal şi Carmen Szobotea- Moldovan, din Lupeni, au a-
prezentate de Casa pionieri din Tg. Jiu. Bune — echipa Arad s-a detaşat valoric e- iiu, alături de orchestră de dus cu aura lor de vechime
lor din Reşiţa. Micuţa Da de dansuri populare din So- chipa dC dansuri populare a muzică uşoară, ca şi baletul şi strălucire frumoase cîn
(Urmdre din pod- D de 10 ha. în păşunea Dum bogat şi în cooperativele din niela Avram din Oţelu Roşu hodol (comuna Tismana), cu Şcolii generale Căpîlnaş şi
brava, ţăranii cooperatori, comuna Romos. Tovarăşul a cucerit publicul interpre- minunate costume, taraful Casei pionierilor din Oradea. tece populare hunedorene.
împreună cu Ioan Cosor, pre Stănilă Eevedei, secretarul grupul folcloric, cu obiceiul Dar fiecare judeţ ar putea Bogată în repertoriu şi bine
Gheorghe Păcurar şi Con şedintele cooperativei, şi Ioan comitetului comunal de par tînd melodia „Are mama o Casei pionierilor din Motru, de nuntă, din Şicula. Micuţa constitui subiectul unui re formată a fost şi orchestra
stantin ¡Rusu, care executau Ştefan, brigadier de cîmp — tid, ne relata că mecaniza fetiţă" de Temistocle Popa. la fel corurile Şcolii genera Maria Covaci, din Răspig portaj aparte, atîta bogăţie şi de muzică populară a Şcolii
arături pe ogoarele C.A.P. au curăţat o suprafaţă de 80 torii Ioan Jurj şi Ioan La- Au fost aplaudaţi pe deplin le nr. 8 din Tg. Jiu. solistă de muzică populară -'~ frumuseţe, atîta muncă pasio generale nr. 1 Petrila (diri
feeriu. Inginerul Şef al uni hă păşune. zăr au plantat 7 ha cartofi, meritat solistul Mihai Man- Judeţul Alba, „anunţat" cu a cucerit publicul, iar dan nată a inclus în fiecare punct jor Gh. Muscă).
tăţii, tovarăşul Ioan Mano- Şi la noi — ne spunea in iar alţi 14 tractorişti au arat. da ca şi grupul vocal al Şco glaăul străbun al tulnicărese- sul modern al Casei piohie- din program. O veritabilă şcoală hune
lescu, întîlnit de noi la un ginerul şef al i C.A.P. Căstău, In cooperativele agricole lii generale Socol. lor din Avram Iancu, a pre rilor din Arad a adus un ta Spcctacolul-concurs al pri doreană de dans şi gimnasti
grup de tractoare, ne relata tovarăşul Ioan Iurian — se de producţie din comuna Rîu Judeţul Gorj a adus în zentat un program la fel de blou coregrafic original. mei zile de festival a fost în că modernă au dezvăluit for
că mecanizatorii fac 18 ha de munceşte azi intens. Mecani de Mori s-au plantat 8 ha festival dinamism şi voioşie, bogat şi divers, de înaltă ţi Bogat şi remarcabil din cheiat de formaţiile judeţului maţiile de dans modern ale
arătură. Ioan Polgar pregă zatorii Ion Lăscoi şi Ilie Tur- cu cartofi şi s-au însăminţat dovezi ale artei autentice, nută artistică. De la corul nou, prin originalitatea mo Hunedoara, prezentate suges şcolilor generale nr. 3 şi nr.
teşte pentru semănat 8 ha, dăşan pregătesc 20 ha pen 10 ha grîu de primăvară şi talentaţi solişti: Virginia Pu Şcolii nr. 3 Alba Iulia, la mentelor folclorice, în pri tiv, optic şi acustic, de un 7 Hunedoara (îndrumătoare:
iar Ioan Troşan, împreună cu tru semănat, iar Alexandru 7 ha trifoi. De asemenea, tere din Tg. Jiu, Lavinia fluieraşii din Şugâg ori la mul rînd, a fost şi spectaco robot-prezentator. După stră Ana Millye şi Mia Focht),
mecanicul de secţie Avram Rusu transportă cu remorca s~au pregătit 37 ha de teren. Crăciunescu din Celei, Vetuţa ţiterele din Straja-Hăpria, de lul judeţului Bihor. A reţinut vechea chemare din munte, tabloul coregrafic „Foc de ta-
Ivânescu, brigadierul de 20 tone gunoi de grajd. Me Este meritul mecanizatorilor Bădoiu din Motru, Constan la orchestrele Şcolii generale atenţia, prin autenticitate şi ..strigată" de tulnicăresele din bără", al Şcolii generale nr.
cîmp Ioan Dur şi cooperato canizatorul Ioan Ciorîţă, om Ion Brăilă, Cornel Niculescu, tin Varogea din Brătuia (la Petreşti şi Casei pionierilor amploare, obiceiul „Lioara", Bulzeştii de Sus (solistă Vio 8 Hunedoara (prof. Pompilia
rii Ion Prenţoiu şi Dumitru harnic şi priceput in meserie, Ionaş Opriş, Dan Iosif, Iustin drîmbă). Au adus o notă de din Sebeş, la grupul vocal adus în scenă de ansamblul rica Pop), a evoluat, la o e- Gaşpar), spectacolul de gim
Cioboiit lucrau la plantarea ă terminat de semănat cele Cornel, Marin Crişan, Liviu originalitate grupurile vocale din Cugir ori la soliştii Do folcloric al Casei pionierilor levată ţinută artistică şi cu nastică artistică al Şcolii ge
cartofilor de toamnă. De a- 20 ha planificate cu sfeclă de Drucăl şi Vasile Fulga, care din Polovragi (unul interferat rica Aloman (Sebeş) şi Ioan din Beiuş, iar bogatul potpu un repertoriu bine gîndit, co nerale nr. 1 Brad (prof. Li-
Semroea, la brigada din sa Şahăr. Din cele 40 ha cartofi au fost prezenţi la datorie Albu (Spring), pînă la rafi riu de dansuri populare, pre rul Şcolii generale nr. 5 Pe- dia Licean), delicatul ta
tul Servea sr muncea la de toamnă prevăzute în plan din primele ore ale zilei. Ţă cu fluieraşi) aducind frumoa natul spectacol de balet zentate de Şcoala generală trila, dirijat de Vladimir U- blou coregrafic „Flori de
plan'nrea manuală a cartofi s-ă" Dlantat pînă acum 30 ha. ranii cooperatori din această se cîntece ciobăneşti, cit şi al Casei pionierilor din Sebeş, Husasău de Criş, a impre reche. Ne-a bucurat apoi ta mai", al Liceului Călan (prof.
lor. In total s-a plantat, me Bilanţul muncii desfăşura comună au curăţat şi 15 ha pitorescul grup vocal femi ori la autenticele jocuri sionat prin vigoare şi natu raful Casei pionierilor din Lucia Boldureanu), fiecare
canic şi nr-winl, o suprafaţă te duminică pe ogoare este păşune. nin din Prigoria. Inspirate, populare ale formaţiilor din raleţe. Cu un repertoriu bine Hunedoara, cu frumoasele meritînd multe cuvinte de a-
ales s-a prezentat grupul vo
revărsînd graţie şi gingăşie Căpud şi Ocoliş — toate au cal al Liceului pedagogic O cîntece pădureneşti, moţeşti preciere. La fel de sensibili
are activă la executarea lucrărilor ori momirlăneşti. In ton Cu şi dotaţi s-au dovedit a fi şi
soliştii de muzică uşoară A-
drian Ciurdărescu (Orăşlie)
de îmbysiăfăfsri funciare şi Marîus Poenaru (Lupeni).
Din nou revelaţia spectaco
(Urmare din pag. 1) 6 lungime de 6 km, iar la me. „Toţi, dar absolut toţi lului au constituit-o momen
C.A.P. Romos pe 700 ml. muncitorii de la uzina „Vic În întreprinderile tele folclorice puse în sce
In patru duminici una du toria" care au muncit la nă de pionierii din Romos —
le de producţie din Geoagiu, pă alta, un număr mare de construirea canalului — ne îndrumător prof. Nicolae Că-
Romos şi I.A.S. Orăştio şi muncitori de diverse profe spunea Ionel Hodorog, secre agricole de stat tănici. Au răsunat într-iin
Simeria. Lucrările de regula sii dc la Uzina „Victoria" tarul Comitetului orăşenesc pitoresc peisaj nocturn ..stri
rizare s-au făcut pînă acum Călan, toţi membri .ai gărzi de partid Călan — au depus gările peste sat", „sînvăsiile"
pe o lungime de 5 km, în lor patriotice, au renunţat la eforturi lăudabile“. Lucrătorii din I.A.S. şi alte străvechi obiceiuri, că
cep: id din apropierea comu ziua do odihnă, pentru a ve Lucrări asemănătoare, de şi-au făcut şi duminică cu luşarii însoţiţi de turcă şi
nei Romos şi pînă Iu conflu ni în sprijinul membrilor drenare a apelor de pe tere prisosinţă datoria. Muncind „mut" au dat o nouă probă
enţa pîrîului cu Mureşul. cooperatori de la Nădăştia nurile agricole, au avut loc cu multă sîrguinţă, ei au a virtuozităţii. Dar şi mai
Duminică, cei 700 de oameni de Jos şi Nădăştia de Sus, duminică şi în alte localităţi. reuşit să are 62 ha şi să impresionant a părut a fi
au ta'uzat 14 000 mp. care şi-au planificat să Corn» De pildă, membrii coopera pregătească 105 ha teren. străvechiul obicei al mersului
De asemenea, au însămin-
Tot in această zi, salaria struinseă un mare canal de tori cie la C.A.P. Strei-Săcel ţat 91 ha din care 17 ha cu duba, de la Almaş-Săliş-
ţii de la Uzina chimică din drenare a apelor do pe tere au săpat un canal lung de cartofi, 30 ha in, 29 ha te — îndrumător Nicolae
Orăştio au desfundat 1 000 nurile agricole. Duminică 300 ml, prin care se va pro trifoi şi 15 ha borceag. In Dura — impresionant şi prin
ml canale pentru scurgem a s-aU săpat pe valea Năclăş- teja de excesul de umidita fermele întreprinderilor a- frumuseţea portului şi a co
apelor piciului car»' trec tici ultimii 160 ml de şanţ, te o suprafaţă de teren ara gricole de Stat din judeţul lindelor şi oraţiilor, ca si al
Chiar prin curtea u'/.ln , iar după rare apoi prin canalul bil de 10 ha. nostru s-au însăfnînţat în viguroaselor jocuri de demult.
;
300 de tineri au săpat şi lung dc 1 500 ml s-a retras La C.A.P. Va(a de Jos cir total, pînă la dala dc 9 a- Şi, alături do toate acestea,
desfundat canale pe o lungi apa ce Hal tea pe mai bine ca 300 de membri coopera prilic, 1 960 ha, din care dansurile populare ale Şcolii
me de 500 ml în perimetrul de 10 ha do teren. Dacă ar tori au brăzdat un canal generale nr. 8 din Hunedoa
C.A.P. Orăştio. 900 ha planle furajere, 212 ra distinse prin virtuozitate,
trebui să amintim pe cei ca lung de 2 000 ml, prin care robusteţe, măiestrie, varieta
Un număr de 170 coope ha cartofi. 635 ha in, 79 ha te şi frumuseţe, au marcat
ratori din comuna Rîu de re nu lucrat la canalul de se vor scurge în anotimpuri r.A.P. Turâctş. Mecanizator ui Nlcirtac Nâsta execută luCrâr ea de tăvălugirc a griului. Aceas legume şi altele. înir-un final apotrotir prima
Mori au săpat şi curăţat şan scurgere, nu he-aiti putea le ploioase şuvoaiele de ape, tă acţiune el a incheiat-o de cîtva timp pe toată suprafaţa cultivată cu grîu. zi a acestui reuşit festival al
ţuri şi canale de scurgere pe opri doar asupra cîtorva nu- lăsînd pămîntul să rodească. artei pioniereşti.