Page 33 - Drumul_socialismului_1973_04

Proletari din toate tarile, uniţi-vă!
Vizita preşedintelui

de Stat al României,

NICOLAE CEAUSESCU,

t 1

Plecarea din Capitală

Marţi dimineaţa, a părăsit te Rău tu, Gheorghe Stoica, nia, urîndu-i drum bun şi
ANUL XXV Nr. 5 676 MIERCURI 11 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Capitala, plecînd în Olanda, Ştefan Voitec, Iosif Banc, succes în vizita pe care o în­
preşedintele Consiliului de Constantin Băbălău, Petre cepe în Olanda — eveniment
Stat al Republicii Socialiste Blajovici, Cornel Burtică, Mi- de cea mai mare însemnă­
România, tovarăşul Nicolae ron Constantinescu, Mihai tate in evoluţia relaţiilor ro-
Ceauşescu, care, împreună cu Dalea, Aurel Duca, Mihai mâno-olandeze, expresie vie
tovarăşa Elena Ceauşescu, fa­ Gere, Ion loniţă, Vasile Pa- a dorinţei comune a celor
m Sarcinile anului 1973-»realizate integral ce o vizită oficială în aceas­ tilineţ, Ion Păţan, Ştefan An­ două popoare de a se cunoaş­
te mai bine, de a dezvolta
drei, Ion Dincă, cu soţiile.
tă ţară, ia invitaţia Maies­
Piese şi utilaje tăţii Sale Regina luliana şi C.C. al P.C.R., ai Consiliului legăturile prieteneşti dintre
al
membri
prezenţi
Erau
ele, de a contribui la edifi­
a Alteţei Sale Regale Bern-
hard, Prinţul Ţărilor de Jos.
securităţii, a unei lumi baza­
ai
instituţiilor
ducători
cen­
In această vizită, şeful de Stat şi ai guvernului, con­ carea unei Europe a păcii şi
te pe respectul independenţei
prin autoutiiare tovarăşii llie al Consiliului personalităţi ale vieţii noas­ şi suveranităţii tuturor state­
trale şi organizaţiilor obşteşti,
statului român este însoţit de
prim-
Verdeţ,
pe
deplina
lor,
in
tre ştiinţifice, culturale şi ar­
egalitate
vicepreşedinte
de Miniştri, George Macoves- tistice, generali, ziarişti. drepturi.
VALEA JIULUI. Concluzii semnificative cu, ministrul afacerilor ex­ Au fost de faţă Josephus Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
La Uzina de preparate a terne, Gheorghe Boldur, mi­ Veling, însărcinatul cu afa­ a răspuns îndelung, cu cor­
minereurilor de fier de la nistrul industriei construcţii­ ceri ad-interim al Olandei la dialitate, manifestărilor entu­
Tcliuc se simţea lipsa u- Pregătirea lor de maşini-unelte şi elec­ Bucureşti, cu soţia, şefi ai ziaste ale locuitorilor Capi­
nui filtru cu vid, de ma­ ale bilanţului primului trimestru trotehnicii, de consilieri şi misiùnilor diplomatice acre­ talei, care, în această zi —
re capacitate, pentru redu­ experţi. ditaţi în ţara noastră, alţi împreună cu întreaga opinie
cerea umidităţii concentra­ muncitorilor— La plecare, pe aeroportul membri ai corpului diploma­ publică din ţara noastră —
tului feros. Procurarea u- Băneasa, erau de faţă tova­ tic. şi-a reafirmat cu însufleţire
tilajului, care trebuia adus răşii Manea Mănescu, Paul Mii de bucureşteni se a- simţămintele de profundă
din import, solicita o in­ RITMICITATEA PRODUCŢIEI - în pas cu Niculescu - Mizil, Gheorghe flau, de asemenea, pe pla­ stimă şi preţuire faţă de pre­
vestiţie de 135 000 lei Pană, Gheorghe Rădulescu. toul din faţa salonului ofi­ şedintele Consiliului de Stat,
valută. Specialiştii unităţii Virgil Trofin, Maxim Ber- cial, ei salutînd cu multă faţă de activitatea sa neobo­
au găsit o altă soluţie promovarea ghianu, Gheorghe Cioară. E- căldură, la plecare, pe pre­ sită pusă în slujba cauzei
mai eficientă. Filtrul a fost OBIECTIVUL MAJOR mil Drăgănescu, Janos Faze- şedintele Consiliului de Stat păcii şi colaborării între na­
proiectat şi executat in a- kas, Dumitru Popescu, Leon- al Republicii Socialiste Româ- ţiuni.
telicrele proprii, iar prin progresului
montarea şi racordarea lui ★ ★ ★
la procesul tehnologic, ac­ a unei lumi bazate pe res­ lorificate. Atît România, ctt
ţiune încheiată recent, s-a AL ÎNTRECERII MINERILOR tehnic, cu AMSTERDAM 10. — Tri­ pectul independenţei şi su­ şi Olanda, sînt ţări cu econo­
mărit suprafaţa de filtra­ mişii speciali Agerpres, Ni­ şi veranităţii tuturor statelor, mie dinamică, ţări care, pe
colae
Popescu-Bogdăneşti
re şi a crescut calitatea Constantin Ţintea, transmit: pe deplină egalitate în drep­ căi de dezvoltare specifice,
concentratului de minereu. programul de Ziua de marţi, 10 aprilie, turi. înregistrează ritmuri înalte
Acţiunea de autoutilare ® Unii au dat peste plan 34 000 de tone dar... alţii au rămas sub plan se înscrie ca o dată de re­ După cum este cunoscut, de creştere, îşi amplifică şi
continuă să se soldeze cu cu 26 000 de tone 9 Un joc al cifrelor care dovedeşte că nu se munceşte ferinţă istorică în cronica re­ între România şi Olanda e- diversifică neîncetat capaci­
succese remarcabile şi în pretutindeni cu aceeaşi constanţă ® Ritmicitatea — o problemă care poate fi dezvoltare laţiilor româno-olandeze, ea xistă tradiţionale legături de tatea productivă, se afirmă
celelalte unităţi aparţină­ abordată cu certitudinea înfăptuirii • Există o bază trainică pentru realizări mareînd începutul vizitei o- stimă şi respect reciproc, re­ tot mai mult ca parteneri de
toare întreprinderii minie- mai rodnice a uzinei ficiale a preşedintelui Consi­ laţii oficiale intre cele două schimburi de experienţă teh-
re Hunedoara. S-a asimilat liului de Stat, tovarăşul ţări fiind stabilite încă in se­ nico-ştiinţifică, de valorifica­
şi se află în stadiul avan­ Minerii clin bazinul car­ La sfîrşitul acestui prim miniere din bazin 7 au de­ Nicolae Ceauşescu, în Olan­ colul trecut, la 24 ianuarie re a unor posibilităţi în con­
sat de execuţie o foreză bonifer al Văii Jiului au trimestru majoritatea colec­ păşit sarcinile trimestriale Sarcinile mereu sporite pu­ da, prima vizită a şefului 1880. De-a lungul anilor, in­ tinuă creştere.
percutantă verticală, desti­ încheiat primul trimestru al tivelor miniere au înscris însumînd un plus de peste se în faţa economiei noastre statului român în această tre cele două ţări s-a dez­ Se cuvine, de asemenea,
nată să servească Ia exe­ anului cu un bilanţ pozitiv. pe graficele de întrecere 34 000 tone de cărbune, iar naţionale, introducerea pe ţară. voltat un dialog constructiv, subliniat faptul că în planul
cutarea găurilor lungi cu Este al doilea trimestrul, importante cantităţi de căr­ în ultima lună au depăşit scară largă a progresului Vizita, aşteptată cu deose­ potrivit convingerii ambelor politicii externe, România şi
diametrul de 30 cm în consecutiv, cînd rezultatele bune extrase peste plan : planul 8 exploatări, plusul tehnic reclamă o bună pre­ bită atenţie şi profund inte­ părţi că activizarea schimbu­ Olanda, deşi aparţin unor
treptele carierei de exploa­ de ansamblu ale muncii Vulcan — 13 600 tone, Pa- realizat reprezentînd 14 000 gătire a cadrelor de munci­ res atît în cercurile oficiale, rilor de valori materiale şi sisteme sociale diferite, cola­
tare a minei de. la Teliuc. minerilor sînt notate cu roşeni — 9 600 tone, Petrila tone de cărbune. Pe tot tori şi specialişti, capabili să cit şi în rîndul opiniei publi­ spirituale corespunde intere­ borează în mod amical pen­
F.fcctul economic al aces­ semnul plus. Un trimestru — 4 500 tone, Lonea — parcursul trimestrului ex­ conducă la un înalt nivel ce olandeze, constituie un selor celor două popoare, tru o politică de pace în Eu­
teia se va concretiza în re­ în care colectivele exploa­ 2 400 tone, Livezeni şi Dîl- ploatările miniere Vulcan, procesul de producţie, in prilej remarcabil de eviden­ cauzei păcii şi progresului In ropa, pentru crearea unui
ducerea importului cu tărilor miniere, confruntîn- ja — cîte 2 000 tone, Uri- Paroşeni, Petrila, Lonea, continuă perfecţionare, pen­ ţiere' a noi posibilităţi pen­ lume. Colaborarea economică sistem trainic şi garantat
100 000 Iei valută. du-se cu probleme comple­ cani — 200 tone. Dîlja şi Uricani, preocupîn- tru a-i asigura calitate şi e- tru o dezvoltare mai rapidă româno-olandeză s-a dezvol­ prin angajamente ferme de
Incepînd din anul trecut te, cu numeroase greutăţi du-se de folosirea mai de­ ficienţă economică ridicată. şi pc mai multe planuri a tat într-un ritm înalt, schim­ securitate ale tuturor statelor
au intrat în producţia in­ neprevăzute ale adîneurilor, Bilanţul trimestrului în­ plină a capacităţilor de In această direcţie, la U- colaborării economice şi teh- burile economice bilaterale de pe continentul nostru.
dustrială a atelierelor între­ au dovedit o deplină res­ cheiat arată că, în ciuda producţie, a utilajelor din zina chimică Orăştie se des­ nico-ştiinţificc. precum şi ajungînd la 60 milioane do­ Sub aceste auspicii Intîm-
prinderii motoarele pneu­ ponsabilitate şi neclintită' numeroaselor dificultăţi şi dotare şi a fondului de făşoară o activitate susţinu­ pentru intensificarea colabo­ lari. Dar se estimează că e- pină populaţia Olandei, cercu­
matice necesare echipării voinţă de a respecta cuvîn- greutăţi care îşi fac încă timp, au depăşit planul de tă, concretă, utilă. Colecti­ rării politice în vederea în­ xistă încă numeroase posibi­ rile oficiale vizita înalţilor
unităţile
prezenţa,
simţită
maşinilor de încărcat cu tul dat, un trimestru de miniere, bazinul carbonifer producţie în fiecare lună, vul nostru o lansat în urmă făptuirii securităţii europene. lităţi care aşteaptă să fie va­ soli ai poporului român.
siloz. Ele se realizează în muncă plină de abnegaţie al Văii Jiului în ansamblu iar la unele exploatări mi­ cu un an o valoroasă Ini­
condiţii calitative mult îm­ pentru aplicarea măsurilor niere ca Vulcan, Paroşeni, ţiativă de a deveni un colec­
bunătăţite faţă de cele u- luate în scopul transpunerii dispun încă de mari rezer­ Petrila, Uricani în luna tiv model — al cinstei, o- Sosirea la baza aeriană Soesterberg
tilizate anterior şi Ia un în viată a sarcinilor plena­ ve. că impasul care a exis­ martie, practic, toate sec­ noarei şi demnităţii umane—,
preţ de cost mai mic cu relor C.C. al PC.Ildin no­ tat a fost practic depăşit toarele productive şi-au în­ s-a angajat la o acţiune de Marţi dimineaţa, a sosit în La baza aeriană Soester­ persoane oficiale române, au
circa 15 Ia sută. Dînd iembrie 1972 şi din februa­ şi că există posibilităţi rea­ deplinit sarcinile de plan, mare responsabilitate : reali­ Olanda preşedintele Consiliu­ berg, avionul prezidenţial a fost întîmpinaţi de Alteţele
curs solicitărilor primite, rie—martie a.c., a valoroa­ le de a intensifica ritmul majoritatea din prima de­ zarea cincinalului în patru lui de Stat al Republicii So­ aterizat la ora 10,05, ora lo­ Lor Regale, prinţesa Beatrix
de a devansa
întreprinderea produce a- selor indicaţii date de con­ producţiei, sarcinile cinci- cadă. Adăugind la acestea ani şi jumătate. Sigur că a- cialiste România. tovarăşul cală, după un zbor de peste şi prinţul Claus ai Olandei.
substanţial
nul acesta circa 400 mo­ ducerea de partid şi de naiului. şi faptul că pe bazin a ceste sarcini, deloc uşoare, Nicolae Ceauşescu. care, îm­ 3 ore, în cursul căruia au A fost prezent George E-
toare de acest fel pentru stat, personal de tovarăşul crescut şi ponderea brigă­ ne-au determinat să ne spo­ preună cu tovarăşa Elena fost survolate teritoriile Un­ lian, ambasadorul României
alte unităţi miniere din ţa­ Nicolae- Geauşescu, cu oca­ Cea mai mare rezerva in rim preocupările, să luăm o Ceauşescu,—face o vizită ofi­ gariei, Austriei, R.F. Germa­ la Haga.
ră. acest sens rezidă incontes­ zilor care "îşi' îndeplinesc serie de măsuri tehnico-or- cială in această ţară, la in­ niei. De la frontiera ţării gaz­
zia vizitei de lucru în ju­ tabil în respectarea ritmici­ ganizatorice şi pe linia mun­ De la baza aeriană Soester­
AVRAM ZAHARIA vitaţia Maiestăţii Sale Regina dă, o escadrilă a forţelor ae­
deţul Hunedoara, pentru tăţii producţiei. S-au făcut CONSTANTIN MAGDALIN cii politice de partid. luliana, şi a Alteţei Sale Re­ berg, preşedintele Consiliului
(Continuare In pag. o 2-a) îndeplinirea şi depăşirea progrese însemnate în acest In rindul acestora, un loc gale Bernhard, prinţul Ţă­ riene regale a escortat avio­ de Stat,. şi tovarăşul Nicolae
tovarăşa Eiena
Ceauşescu,
planului pe anul 1973. sens. Din cele 10 exploatări (Continuare In pag. a 2-a) de seamă îl ocupă măsurile rilor de Jos. nul prezidenţial. Tovarăşul
ce vizează recrutarea şi pre­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Ceauşescu, celelalte persoane
gătirea forţei de muncă, ca­ Şeful statului român este oficiale române se îndreaptă
pitol la care am întîmpinat în însoţit de tovarăşii llie Ver­ Elena Ceauşescu, celelalte spre trenul oficial.
deţ,
prim-vicepreşedinte
ultima vreme unele greutăţi. Consiliului de Miniştri, Geor­ al
Mobilă de calitate, Rebutul de radiatoare — Ne preocupăm să calificăm ge Macovescu, ministrul afa­
muncitorii de care avem ne­
voie, să le ridicăm pregăti­ cerilor externe, Gheorghe Continuarea reportajului despre vizita
industriei
Boldur,
ministrul
cu cheltuieli minime în continuă scădere rea profesională celor înca­ construcţiilor de maşini-unel­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Olanda,
draţi pe posturi, astfel in­
în pagina a IV-a.
CÂLAN. La turnătoria 1 a U.V. Călan se depun e- cit să ne putem realiza sar­ te şi electrotehnicii, de con­
cinile de plan, să ne onorăm
silieri şi experţi.
In primul trimestru din să ne-am preocupat să di­ forturi susţinute pentru îmbunătăţirea calităţii sorti­ angajamentul asumat : înfăp­
acest an, în secţia de mo­ versificăm producţia asimi- mentului radiatoare şi reducerea tot mai accentuată a tuirea cincinalului în patru
bilă a întreprinderii de in­ lînd în fabricaţie noi ti­ rebuturilor. Dacă in anul trecut, procentul de rebuturi ani şi jumătate.
dustrie locală Deva s-a lu­ puri de mobilă. Este vor­ înregistra peste 10 ia sută, de la începutul acestui an, In fiecare an, noi ne sta­
crat mai cu spor decît in ba în primul rînd de ca­ ca urmare a unor măsuri concrete privind respectarea bilim să calificăm un număr M E S A J U L
aceeaşi perioadă a anului mera combinată tip „Lau- procesului de fabricaţie — pe fiecare fază şi operaţie de muncitori în diverse me­
j trecut. Sarcinile de plan ra“. Lucrăm intens pentru de lucru —, el a scăzut considerabil, unele echipe serii cum ar fi: operatori
| au fost depăşite cu peste export, unde livrăm bi­ înregistrind 8 şi chiar 6 la sută, crescînd in acelaşi timp mase plastice, strungari, fre­ adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele
2 Ia sută la producţia glo­ blioteci din stejar. Avem calitatea, aspectul comercial al radiatoarelor. Rezultate zori, rectificatori, sculeri, ma-
bală, livrîndu-se peste pre­ meşteri minunaţi. Ei aduc deosebite in această privinţă au obţinut muncitorii co­ triţeri etc. Acest lucru il e-
vederi garnituri de mobi- zi de zi noutăţi în proce­ munişti llie Vîlcelean, Alexandru Horea, Gheorghe Fa- fectuăm prin recrutarea unor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România,
1 lă cu caracteristici calita­ sul de fabricaţie. La me­ bian, Toader Moldovan şi alţii. elevi şi trimiterea la scoli
tive superioare. Tovarăşul sele rotunde, de exemplu, De asemenea, cadrele tehnice se ocupă mai atent profesionale cu durata de 2
Gheorghe Iaşinski, şeful furnirul se trăgea manual. de buna desfăşurare a procesului ,de producţie — apro­ şl 3 ani, prin cursurile de ca­ participanţilor ia Conferinţa internaţională pentru
secţiei, ne-a prezentat cîte- Acum operaţia se realizea­ vizionarea cu materii prime şi materiale, gospodărirea lificare de scurtă durată ori
va din noutăţile acestui ză cu un dispozitiv meca­ judicioasă a acestora, utilizarea deplină şi raţională a
an. nic ingenios şi eficient. maşinilor, respectarea disciplinei de muncă —, acordă IOAN BESTELEIE sprijinirea victimelor colonialismului şi apartheidului
— Am continuat să pro­ permanent asistenţa tehnică necesară fiecărei echipe, şeful biroului personal-lnvăţă-
ducem unele garnituri pe CORNEL DUMITRU fiecărui lucrător. mînt al U. C. Orăştie in Africa australă
carp le-am executat şi in IOAN LĂSCAU
anii trecuţi. In paralel in­ (Continuare în pag. a 2-a) muncitor la U.V. Călan (Continuare in pag. a 2-a)
îmi este deosebit de plă­ mat clar principiile care că­ discriminare rasială şi de a-
cut, ca în numele Consiliului lăuzesc politica ţării noastre, partheid. Considerăm că toate
de Stat şi al guvernului Re­ de sprijinire fermă a luptei statele trebuie să acţioneze
publicii Socialiste România, de eliberare a popoarelor — cu fermitate pentru a impu­
al poporului român şi al meu şi am susţinut cu tărie drep­ ne realizarea acestor rezolu­
LA DEVA CAMPANIA DE personal, să adresez un căl­ tul legitim al acestor popoa­ ţii — ceea ce va contribui,
participanţilor
duros
la
salut
re de a folosi orice formă
realizarea
fără
îndoială,
la
interna­
S-a încheiat Festivalul lucrările Conferinţei sprijinirea de luptă, inclusiv cea arma­ a unui climat de pace şi cola­
pentru
ţionale
tă, pentru a-şi dobîndi liber­
între
naţiunile
borare
toate
colonialismului
independenţa
şi
şi
şi
tatea
victimelor
determina,
totodată,
apartheidului din Africa aus­ deveni singurele stăpîne în şi ar prestigiului şi auto­
sporirea
cultural-artistic al Muncă spornică la plantatul cartofilor vreme îndelungată a în cunoscut ca Consider că a sosit timpul rităţii O.N.U. pe arena mon­
propria lor ţară.
trală.
care
România,
dială.
trecut
popoarele
să-şi
unească
îmi exprim convingerea că
conferinţă
pionierilor şi şcolarilor şi semănatul sfeclei de zahăr asuprirea străină, este pro­ eforturile®! să treacă la ac­ actuala colonialismului interna­ a-
fund solidară cu lupta popoa­
ţiuni hotărîte pentru a pune
ţională pentru sprijinirea vic­
relor care se ridică împotri­
ruşinosului
capăt
definitiv
timelor
şi
colo­
a
Din nou, freamătul vesel interpretative deosebite pen­ va imperialismului, neocolonialis- sistem colonial, pentru lichi­ partheidului din Africa aus­
şi
nialismului
darea oricărei forme de do­
al tinereţii îngemănate cu tru virsta celor care cintau. Intre unităţile agricole so­ rat 6 ha teren şi s-au făcut lui intercooperatist Deva. Ing. mului. a politicii rasiste, de minaţie' şi asuprire colonia­ trală, condamnind cu toată
arta a răsunat peste muni­ Sensibilă şi curată a fost şi cialiste care au încheiat plan­ lucrări de pregătire pe mai bi­ Liviu Gîrbea, preşedintele a- apartheid, a oricăror forme listă şi neocolonialistă. Colo­ energia persistenţa regimului
cipiul Deva, mareînd cea evoluţia corului de cameră al tatul cartofilor de toamnă se ne de 30 ha. O contribuţie ceslui consiliu, ne-a informat de dominaţie şi asuprire. Po­ nialiştii trebuie să plece ne- colonial şi a practicilor ra­
de-a doua şi ultima zi a fa­ Şcolii generale nr. 8 Timi­ numără şi C.A.P. Bîrsău. Me­ deosebită la executarea lucră­ că în ultimele zile s-au arat porul nostru a acordat şi va întîrziat din aceste ţări, lă- siste, va stimula şi mai pu­
zei republicane a Festivalu­ şoara. Un frumos recital de rite deosebite în terminarea rilor agricole de sezon şi-au peste 100 ha teren şi s-au pre­ continua să acorde şi în vii­ ternic lupta anticolonialistă,
sînd
respective
popoarele
lui cultural-artistic al pionie­ muzică populară românească acestei lucrări au tovarăşii adus mecanizatorii Luca Oli­ gătit 120. Mecanizatorii au tor întregul său sprijin —- să-şi organizeze viaţa şi va duce la , intensificarea
rilor şi şcolarilor. şi germană a oferit grupul Ion Moţoc, preşedinte, Dori­ viu, Aurel Oprean şi loan Pes­ plantat 20 ha cu cartofi şi au politic, diplomatic, moral şi dezvoltarea lor economico- sprijinului pe care ţările a-
Incepînd cu corul Liceului vocal al Şcolii generale Pe­ ta Cănija şi Ion Zăgan, briga­ car. Din cele 20 ha cartofi de semănat 35 ha cu sfeclă de za­ material — mişcărilor de e- socială în deplină libertate, fricane, forţele antiimperialis-
„Ştefan Plăvăţ" din Orşova, riam, iar micuţele din du­ dieri de cîmp, care s-au ocu­ toamnă aici s-au plantat pînă hăr şi furajeră. De asemenea, liberare naţională, popoare­ potrivit voinţei şi aspiraţiilor te de pretutindeni, Organiza­
Naţiunilor
ţia
Unite
alte
şi
cu delicata formaţie de gim­ blul terţei instrumental-vocal pat cu răspundere de organi­ acum 12 ha. Cooperatorii din s-au transportat mai bine de lor care se mai află sub ju­ lor I Apreciem că are o deo­ organizaţii internaţionale, toa­
nastică modernă a Şcolii ge­ al Şcolii generale Ortişoara, zarea muncii, participînd ei brigada Chimindia au împrăş­ 200 tone bălegar pentru fer­ gul colonial, în lupta pen­ sebită importanţă, în lupta
nerale Roşiori, cu micuţa Su- cu un potpuriu de cîntece înşişi alături de cooperatorii tiat gunoiul pe 6 ha. In ulti­ tilizarea terenului, iar un nu­ tru cucerirea dreptului lor pentru abolirea politicii co­ te popoarele lumii trebuie
zana Racoveanu, dotată solis­ populare germane au cucerit Petru Gîţ, Bujor Dănci- mele zile, la C.A.P. Şoimuş măr de 500 cooperatori au cu­ sacru de a-şi hotărî singure lonialiste, Rezoluţia adoptată să-l acorde popoarelor care
tă de muzică uşoară şi popu­ prin candoarea copilăriei şi lă, Gheorghe Iovan, Pe­ mecanizatorul Vasile Ifrim a răţit 48 ha păşuni. • soarta, de a se dezvolta în la cea de-a XXVII-a sesiune se ridică pentru a se elibera
lară, pînă la orchestra de mu­ sensibilitate interpretativă. Un tru Cănija şi Florea Tămaş plantat 17 ha cartofi. Tot aici, mod liber, de sine stătător. a Adunării Generale a Or­ de dominaţia şi asuprirea
zică populară a Liceului distins şi surprinzător re­ la încărcarea şi transportul car­ mecanizatorii loan Florea, Vla­ In cooperativele agricole de ganizaţiei Naţiunilor Unite străină, pentru cucerirea
In spiritul solidarităţii mi­
„Traian“ din Drobeta Turnu cital de balet ne-a ofe­ tofilor în cîmp. Mecanizatorul dimir Moraru şi Vasile Dumi- producţie deservite de S.M.A. litante dintre poporul român cu privire la recunoaşterea dreptului la libertate şi in-
Geoagiu — ne-a informat ing.
Severin. rit Roxana Toma din Ti­ Pamfil Cepălău a putut astfel să traş au semănat 7 ha sfeclă Virgil Tudon, directorul sta­ şi popoarele care luptă peil- mişcărilor de eliberare na­ dependnţă naţională.
Ne-au oferit probe de vir­ mişoara, prin fantezia core­ folosească din plin timpul de furajeră, 12 ha trifoi şi au pre­ tru libertate şi independenţă ţională din coloniile de pe Animat de această convin­
tuozitate şi bogăţie folclorică grafică pe muzica „Baladei" lucru şi să încheie în ziua de gătit 16 ha pentru semănat. ţiunii de mecanizare a agri­ naţională, ţara noastră dez­ continentul african drept sin­ gere, doresc succes deplin
căluşarii Şcolii generale nr. lui Ciprian Porumbescu. Ori­ 9 aprilie în hune condiţiuni Munca este spornică în toa­ culturii, s-au arat şi pregătit voltă largi legături de prie­ gurele reprezentante legitime lucrărilor Conferinţei dum­
ginală şi bine pusă la punct
6 din Drobeta Turnu Seve­ a fost orchestra de muzică u- plantarea cartofilor pe întrea­ te cooperativele agricole de tenie şi colaborare cu miş­ şi autentice ale popoarelor neavoastră I Urez popoarelor
rin, soliştii de muzică popu­ şoară a Casei pionierilor din ga suprafaţă planificată de 15 cările de eliberare naţională rspective. din Angola, Mozambic, Gui-
lară Rodica Marinca din. Po­ Timişoara. Cea mai bo­ ha. Sînt demne de evidenţiat producţie din cadrul consiliu- (Continuare in pag. a 2-a) de pe continentul african. In neea-Bissau, Namibia, ca şi
noare, Aneta Tătaru din Bis- gată parte a spectacolului ti­ şi eforturile făcute de meca­ cadrul întîlnirilor pe care Republica Socialistă Româ­ populaţiei aflate sub domi­
treţ, Ion Scurtu din Dîrvari mişorenilor a constituit-o cea nizatorii Nicolae Hogman, Pa- nia militează în mod activ, naţia rasistă a minorităţilor
(la drîmbă), Florica Vişan folclorică. Grefate pe fondul vel Popa şi Sébastian Pădu- le-am avut cu conducătorii alături de celelalte popoare din Republica Sud-Africană
din Comanda ca şi grupul muzical excelent oferit de ta­ rean, care au transportat 70 unor mişcări de eliberare, în iubitoare de pace şi progres, şi Rhodesia să obţină cit mai
vocal folcloric al Şcolii gene­ raful Casei pionierilor din tone gunoi de grajd, precum cursul vizitei pe care am fă­ pentru aplicarea în viaţă a curînd victoria în lupta
rale Vrata. Formaţia de dan­ Timişoara, şi-au înscris pre­ şi ale lui Simion Nedel, Lo- cut-o în primăvara anului Declaraţiei cu privire la a- pentru eliberarea de sub do­
suri populare a Şcolii gene­ ghin Purtător, Iosif Rădulea trecut in Africa, precum şi cordarea independenţei ţări­ minaţia colonialismului şi
rale Pătule a adus, alături zenţa în spectacol formaţiile cu prilejul vizitelor pe care lor coloniale, precum şi a rasismului, pentru emancipa­
de multă măiestrie şi fru­ de dansuri bănăţene din Bet- şi Ion Zahordea, care nu făcui reprezentanţii acestor mişcări celorlalte rezoluţii ale O.N.U. re naţională şi socială, pen­
museţe in interpretarea dan­ hausen, de jocuri sîrbeşti din arături pe o suprafaţă de 12 le-au făcut în Republica So­ referitoare la lichidarea co­ tru făurirea unei vieţi libe­
surilor olteneşti, şi un vechi Niţchidorf. sîrbeşti şi bănă­ ha. cialistă România, am reafir­ lonialismului şi a politicii de re, independente şi fericite.
şi pitoresc obicei local „Vâ- ţene din Timişoara. Printre La C.A.P. din Banpotoc
soliştii folclorici prezenţi in
ruicitul“. s-a însămînţat cu sfeclă de NICOLAE CEAUŞESCU
Corul de copii de ciclul I ILEANA LASCU zahăr întreaga suprafaţă pla­ Preşedintele Consiliului de Stat
el Şcolii generale nr. 6 Lu­ nificată — 30 ha. De aseme­ al Republicii Socialiste România
goj a dezvăluit posibilităţi (Conlinuar* ln^pog. a 3-a) nea, Ln aceste zile aici s-au a-