Page 34 - Drumul_socialismului_1973_04

rmr^rtar,

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 676 ® MIERCURI 11 APRILIE 1973

In organizaţiile de par­ toare în domeniul materia­ RiTicmm PRODUCŢIEI —OBIECTIVUL
tid, la cursurile învăţămîn- Interes major faţă de cuvlntarea tovarăşului lismului dialectic şi Istoric
tului politico-ideologic şi pe care le conţine cuvînta-
în secţiile universităţii de rea secretarului general al
marxism-leninism, la sta­ Nicolae Ceauşescu, rostită cu prilejul aniversării a partidului nostru.
ţiile de amplificare din u- Citeva probleme stau, în Al IMTRECIRII
zine şi fabrici, în discuţiile
de la om la om purtate de de ani de ia crearea parîidu'ui politic al clasei muncitoare această perioadă, în atenţia
propagandă
de
muncii
şi
agitatori, pretutindeni în lo­ politico-organizatorice a Co­
calităţile judeţului nostru răşulul Nicolae Ceauşescu re s-a publicat textul aces­ ment al Istoriei mişcării mitetului orăşenesc de par­
au loc ample acţiuni poli­ Ia adunarea festivă consa­ tei cuvîntări au fost afişa­ muncitoreşti şi comuniste tid Brad : transpunerea în (Urmare din pag. 1) derat. Un exemplu conclu­ pregătiri miniere pentru a-
punerii
func­
în
sigurareâ
tice, organizate pe margi­ crată Împlinirii a 80 de te In locuri vizibile cu lar­ din ţara noastră, a făcut viaţă a hotărîrilor plenarei dent chiar de la una din ţiune a noilor capacităţi de
nea cuvîntării rostite de to­ ani de la crearea partidu­ gă circulaţie — sălile de obiectul dezbaterilor din C.C. al P.C.R. din februa- lună de lună şl decadă de minele care în primul tri­ producţie t orespunzfltor sar­
varăşul Nicolae Ceauşescu lui politic al clasei munci­ apel ale exploatărilor minie­ învăţămîntul de partid din rie-martie a.c., aplicarea decadă planul, putem tra­ mestru a înregistrat cea mal cinilor de plan pe anul
cu prilejul aniversării a 80 toare. Cu trei zile în urmă, re Uricani, Lupeni, Aninoasa, toate formele şi cu deose­ corespunzătoare a normelor ge concluzia că ne aflăm mare rămînere în urmă- —
de ani de la crearea parti­ în sala mică a Casei de Petrila şi Lonea. Staţia de bire din cursurile de stu­ unitare de organizare adop­ pe un drum bun. Lupeni — vine să întăreas­ 1973 şi în perspectivă
dului politic al clasei mun­ cultură a sindicatelor din amplificare de la mina A- diere a Istoriei P.C.R. şi a tate de Decretul Consiliului Realizările, depăşirea pe că această afirmaţie. In pri­ Cu toate deficienţele care
citoare. Petroşani, cu prilejul in- ninoasa a realizat emisiuni învăţămîntului ideologic a) de Stat, conţinutul cuvîn­ bazin au fost însă diminua­ mele două luni ale anului s-au manifesta.t pe par­
la
de
această
•Ar tării tovarăşului Nicolae te de rămînerile în urmă sectorul a IV înregistrat serioase cursul trimestrului, rezulta­
mină
Ieri, la Universitatea de DEZBATERI ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL DE PARTID, CU CADRELE DIDACTICE, Ceauşescu la cea de-a. 80-a ale minelor Lupeni şi Ani­ rămîneri în urmă. Iată însă tele înscrise în bilanţul fi­
dobîndită,
nal,
experienţa
marxism-leninism din Pe­ AGITATORII Şl PROPAGANDIŞTII, CU CETĂŢENII aniversare a constituirii noasa cu 26 000 de tone pe că de la un minus de circa condiţiile existente consti­
troşani — ne-a informat partidului politic al clasei trimestru, din care în luna 7 000 de tone în luna fe­ tuie o bază temeinică, soli­
tovarăşul Teodor Rusu, di­ muncitoare — Partidul So­ martie cu 14 000 de tone. bruarie sectorul a trecut la dă pentru o activitate mai
rectorul Cabinetului muni­ struîrll aparatului de par­ speelale cu fragmente din cadrelor didactice. Teze­ cial-Democrat al Muncito­ Acest joc al cifrelor de­ un plus de 5 000 de tone rodnică, oferind perspertiva
cipal de partid — cursanţii tid din municipiu, tema cu­ acest prestigios document le şi ideile cuprinse în cu- rilor din România. ,.Din tot monstrează că nit se mun­ în luna martie. Ce a stat continuării pe un plan su­
de la secţia de studiere a vîntării tovarăşului Nicolae al istoriei partidului, pe vintare vor forma cadrul ceea ce întreprindem în ceşte pretutindeni cu a- la baza acestui reviriment ? perior a realizărilor obţi­
principiilor şi metodelor Ceauşescu la aniversarea a care le-a susţinut la intra­ linei dezbateri aprofundate acest domeniu, urmărim ceeaşi constanţă. Nu e vorba de vreo „mi­ nute. Ajutorul substanţial
muncii de partid şi-au pre­ opt decenii de la crearea rea şi ieşirea din schimb a din secţiile din Brad ale realizarea angajamentului Dacă pînă nu demult nune", ci de faptul că în acordat de conducerea par­
lungit dezbaterile. Aceasta partidului politic al clasei minerilor. Universităţii serale de nostru: cincinalul în patru era poale un act de îndrăz­ sector după o serioasă tidului şi statului, măsuri­
pentru faptul că cei pre­ muncitoare a făcut obiectul iSr marxism-leninism. ani şi cinci luni. In primii neală să vorbeşti de ritmi­ chibzuinţă s-au luat măsuri­ le luate pe baza indicaţiilor
zenţi — în majoritate se­ unei ample dezbateri. De In oraşul Brad — ne re­ La nivelul comitetelor de doi ani ai cincinalului am citate la exploatările mi­ le tehnice şi organizatorice secretarului general al par­
cretari ai organizaţiilor de asemenea — după cum ne-a lata tovarăşul Ionel Vlad, partid^şi al birourilor orga­ realizat un dovans de 74 niere din Valea Jiului, a- care se impuneau. Promo­ tidului, voinţa minerilor de
partid — au completat lec­ comunicat tovarăşul Ion secretar al Comitetului o- nizaţiilor de bază au fost milioane lei, adică de circa ciim problema poate fi a- varea în conducerea abata­
Badea, activist al Comitetu­ răşenesc de partid — cu- pregătiţi agitatorii pentru două luni, urmînd ca în a materializa aceste indica­
ţia „la zi" cu vil discuţii lui municipal de partid vîntarea tovarăşului Nicolae a da răspunsuri pe margi­ acest an să mai cîştigăm a- bordală deschis, de pe po­ jelor frontale de mare ca­ ţii, transpunerea în viaţă a
certitudi­
a
unor
pe marginea cuvîntării tova- Petroşani — ziarele în ca- Ceauşescu, eminent doctt- nea tezelor şi ideilor nova­ proape două luni". ziţii realiste, c.u posibilită­ pacitate comunişti, destoinici normelor unitare de structu­
mineri
asigura­
deplină
nea
a
ră a unităţilor economice ca­
ţii înfăptuirii acestui dezi- rea condiţiilor de muncă re va duce la deplasarea în
necesare la fronturile de mai mare măsură a specia­
lucru, îmbunătăţirea asis­ liştilor In producţie consti­
7 tenţei tehnice au stat la tuie o garanţie în acest
baza redresării situaţiei, sens. Condiţiile de muncă
determinînrl ca în final să şi de viaţă create în Valon
“ critice se obţină cu aceleaşi ca­ Jiului sînt din ce în ce mai
pacităţi de producţie, cu a-
unor
obţinerii
stimulative
eeleaşi utilaje şi cu aceleaşi
în
efective o producţie cu parametri înalţi Lucrul produc­
acesta
ţia
minieră.
In numărul 5 636 din 23 de muncă de aici. Păcat mult superioară. S-a obţi­ depinde acum de modul în
februarie al ziarului nostru că gazeta satirică este ne­ nut, cu alte cuvinte, o pro­ care vor acţiona organiza­
apărea ancheta „Pentru a glijată în continuare. Oare ductivitate mai înaltă a ţiile de partid şi — sub în­
avea eficienţă agitatorică, totul merge foarte bine la muncii Organizarea mai drumarea lor — comitniele
materialele gazetelor de autobaza brădeană ? bună a producţiei şi a oamenilor muncii, organi­
perete şi satirice trebuie să Una dintre problemele ce muncii, prin valorificarea zaţiile de sindicat şi U.T.C.,
fl« ancorate în viaţa colec­ se ridică la cooperativa întregului potenţial al gîn- cadrele tehnico-ingineresti
tivului“. Cu acel prilej, meşteşugărească „Moţul“ o dirii tehnice creatoare, o pentru finalizarea măsurilor
consemnam lipsa aspectelor constituie temeinica pregă­ repartizare mai judicioasă luate.
concrete, actuale, spiritul tire în brigadă a ucenicilor şi Concretizarea mai preci­ Organizaţiilor de partid,
de combativitate scăzut al pentru ca aceştia să poată să a sarcinilor pe colective comuniştilor de la exploată­
materialelor publicate la deveni meseriaşi cu apro­ de muncă şi pe fiecare om rile miniere din Valea .Iru­
gazetele de perete şi satiri­ fundate cunoştinţe profesio­ în parte, o mai bună şi
ce aparţinînd organizaţiilor nale, evidenţia unul din- mai directă muncă educa­ lui Ie revine datoria de a
tivă pentru creşterea răs­ milita în continuare, cu în­
punderii fată de sarcinile treaga responsabilitate pen­
de plan pentru întărirea
Pe urme!@ unei cnchefe privind disciplinei, sînt lucruri ca­ tru realizarea ritmică a sar­
re pot fi făcute ia fiecare cinilor de plan pe cel de-al
activitatea gazetelor d@ perete exploatare, la fiecare sector doilea trimestru, în condi­
şi în fiecare abataj. ţiile unei depline securităţi
şi satirice Concomitent cu realizarea a muncii, pentru transpu­
ritmică a planului de pro­
ducţie este necesar să se nerea în fapt a tuturor o-
de bază de la autobază, tre articolele redactate. E- acorde în acest ai doilea biectivelor la care s-au an­
secţia mobilă a I.I.L. şi xecutarea la timp şi de trimestru al anului o mai gajat minerii în întrecerea
cooperativa meşteşugărească calitate a tuturor lucrărilor In atelierul mecanic al I.E.C. Mintia se confecţionează o greblă necesară la barajul de pe Mureş. Echipa de lăcătuşi, mare atenţie lucrărilor de socialistă.
„Moţul“, toate din Brad. este o preocupare a între­ condusă de utecistul Adam Bucur, se străduieşte să realizeze o lucrare de calitate şi cu eflcien ţă ridicată.
Am revenit în aceste uni­ gului colectiv de salariaţi
tăţi pentru a vedea dacă al cooperativei, reflectată,
critica ziarului a „prins" la dealtfel, într-un alt mate­
cel vizaţi, dacă gazetele au rial afişat. (Urmare din pag. 1) Piese şi utilaje prin
devenit ceea ce ar trebui Alături, gazeta satirică
să fie! o formă eficace în este şi ea pe fază, oglin­ De la tîmplarul Iosif Tcian, autorul acestui dis­
realizarea unei agitaţii mo­ dind munca de mîntuială pozitiv, am aflat noi amănunte: autoutilare
bilizatoare, sugestive. O pe care unii cooperatori — Dispozitivul conceput de mine contribuie Ia
remarcă generală ar fi a- (în cazul de faţă un croi­ scurtarea timpului de execuţie, crescînd totodată ca­ (Urmare din pag. 1) mai intre în producţie 200 de (Urmare din pag. 1)
ceea că birourile organiza­ tor) o mai execută. După litatea lucrării. Am pus la punct, dc asemenea, lucrători, pregătiţi prin şcoala
ţiilor de partid, colectivele cum se vede, promisiunile Un procedeu nou folosit In srobirea locului pentru prin ucenicia la locul de mun­ profesională, prin cursurile de Au fost asimilate şi se execută în cantităţi in­
de redacţie au Început să secretarului organizaţiei de balamale la uşi, care înlătură orice rabat de Ia cali­ că. Pentru recrutarea elevilor, scurtă durată sau prin forma dustriale bare de torsiune, arcuri, roţi dinţate ctc.
manifeste un real interes partid, Traian Banciu, de tatea lucrărilor; a viitorilor muncitori, membri de ucenicie la locui de mun­ pentru autobasculantele de mare capacitate şi alte
pentru ca gazetele de pere­ reactivizare a gazetei de In secţie a fost adusă de curînd o presă pentru ai organizaţiilor noastre de că, prin ceie două cursuri pe maşini. Se realizează o gamă largă de piese nece­
te să devină cu adevărat perete şi satirice încep să presarea furnirului, cu ajutorul căreia timpul nece­ | sindicat şi ale U.T.C. s-au de­ care le urmează cei redistri­ sare maşinilor şi instalaţiilor miniere, din care 00
un activ mijloc de agitaţie. se materializeze. Se cer sar operaţiunii s-a redus ia numai G minute, faţă de plasat la şcolile generale din buiţi în producţie în urma a- repere pentru utilajele din import.
La autobază, reţin aten­ continuate. 8-0 orc cît era înainte. Împrejurimile O râ şti ei, au plicărli Decretului privind sta­ In cele 3 luni încheiate, s-au produs în atelie­
ţia articolele ce vorbesc Un reviriment în activi­ — Cum utilizaţi înlocuitorii pentru a economisi popularizat frumoasele meserii bilirea normelor unitare de rele unităţilor aparţinătoare I.M. Hunedoara piese
despre necesitatea studierii tatea sa a cunoscut colecti­ ce se exercită în uzina chimi­ structură pentru unităţile eco­ de schimb şi utilaje miniere în valoare de peste
prompte şi aprofundate a vul gazetei de perete a or­ că, în discuţii directe cu ele­ nomice. 3 200 000 lei, depăşindu-se cu mult realizările obţi­
Prin aceste forme de şco­
documentelor de partid, gă­ ganizaţiei secţiei mobilă a vii, aceştia la rîndul lor au nute In acest capitol în perioada corespunzătoare a
sirea căilor de valorificare I.I.L. Şi aici sînt abordate Mobilă de calitate, făcut vizite în uzina noastră, larizare, prin multiple alte for­ anului precedent.
me de ridicare a pregătirii
cît rtial deplină a resurse­ aspecte legate de calitatea au văzut cum lucrează oame­
lor materiale şi umane din produselor executate, înde­ nii, au stat de vorbă cu ei, profesionale — între care
întreprindere, necesitatea plinirea sarcinilor de plan. apoi, în deplin acord cu con­ cursurile eşalonate de recicla­
re, care se desfăşoară cu re­
ducerile şcolilor, cu elevii şi
urmăririi şl acţionării de „Reflectorul" e însă gol pe eu cheltuieli minime cu părinţii lor, am încheiat gularitate şl dau bun rezul­
e
către toţi salariaţii pentru motiv că nu sînt cazuri. contracte de şcolarizdre. In tate — cadrele de muncitori
materializarea sarcinilor „O să prindem însă nişte felul acesta am putut să re­ îşi însuşesc noi şi valoroase
stabilite în întrecere. Sînt aspecte pozitive“, ne spune crutăm elevi foarte buni, care cunoştinţe care le ajută să
preocupări certe, pe linia secretarul organizaţiei de acolo unde este posibil o cantitate cît mai mare do au învăţat cu sîrguinţă mese­ conducă cu competenţă pro­
oglindirii unor aspecte con­ de partid. lemn ? ria pe care şi-au ales-o, reu­ cesul de- producţie, să înre­ Ieri a încetat din viaţă, dc producţie, a muncit cu
crete, proprii colectivului M. BODEA — In primul rînd vreau să vă prezint o noutate. şind ca, înainte de termina­ după o grea suferinţă, tova­ competenţă ca activist de
Pentru prima dată la noi se experimentează folosi­ gistreze zi de zi succese în
partid şi ai Unor organizaţii
răşul Constatitin Covaci, ac­
rea plăcilor aglomerate din reziduuri de in şi cîne- rea cursurilor, să lucreze sin­ acţiunea noastră de respon­ tivist al Comitetului judeţean de masă.
guri pe maşini, să realizeze
sabilitate şi onoare : realiza­
Muncă spornică la plantatul cartofilor pă. Mobila realizată va fi mult mai uşoară, de bună lucru de bună calitate, l-aş rea cincinalului în patru ani dc partid. Pentru merite deosebite în
calitate — ne spunea Gheorghe Iaşinski. De ase­
putea aminti oe elevii-ucenici
menea, am început să utilizăm pe o scară mai ma­ din anul III Mlrcea Cortolu şi şi jumătate, obiectiv la care Născut Ia 10 mai 1925, în munca de activist, tovarăşul
avem deja un considerabil a-
Constantin Covaci a fost dis­
şi semănatul sfeclei de zahăr re plăcile melaminate la executarea bucătăăllor tip Aurel Fillmon, pe Cornel Me- vans. comuna Veţei, judeţul Hu­ tins cu ordine şi medalii ale
nedoara,
dc
dintr-o
familie
D.
îndrumat în continuare cu
— Dar materialul lemnos — ne spunea tîmpla­ drea, Gheorghe Olteanu, lo- competenţă şi principialitate ţărani săraci, Constantin Republicii Socialiste Româ­
sif Clolocoi şl Constantin Con-
. (Urmare din pag. 1) tarea lucrărilor agricole de se­ rul Iuliu Ciufu — se ponte economisi şi printr-o durachl, de la cursurile de de către organizaţia de par­ Covaci a cunoscut din frage­ nia, a fost apreciat pentru
zon se înregistrează şi la bună croire a fiecărui reper în parte. Eu lucrez la calificare de gradul I, pe Ana tid, acţionînd în continuare cu dă copilărie asuprirea grea munca neobosită depusă cu
170 ha teren. In acelaşi timp, C.A.P. Orăştioara de Jos. Aici zeţuirea furnirului. Mi-a intrat în reflex să măsor Mocanu si Lia Pop, de la for­ abnegaţie şi hotărire, colec­ a vechii orînduiri. Membru modestie şi tenacitate.
mecanizatorii au ».emSnat 30 mecanizatorii Aurel Arghi- de zece ori şi să tai o dată. Fiecare bucată poate ma de ucenicie la locul de tivul Uzinei chimice Orăstie de partid din anul 1947, UN GRUP DE ACTIVIŞTI
ha sfeclă de zahăr, 18 ha car­ dan şi Miron Tomuţa, ajutaţi fi folosită undeva şi de acest lucru trebuie să ţinem muncă. se va putea înscrie în efor­ Constantin Covaci şi-a con­
tofi şl 20 ha leguifle. S-au e- de Măria Tîmpean, brigadier cont cu toţii. Numai de la începutul a- tul general al poporului nos­ sacrat activitatea, cu răspun­ Corpul neînsufleţit al de­
videnţiat prin munca depusă de cîmip, Ioan Bogdan, Ilie Metode de lucru, preocupări şi desigur rezultate cestui an a Intrat în producţie tru de a realiza în acest an dere, ^înfăptuirii sarcinilor functului este depus la clu­
mecanizatorii care lucrează pe Fluieraş, Ioan Dugaclu şi Ilie pe care colectivul secţiei Ie înscrie zi de zi pe agen­ în uzina noastră un număr de sarcinile de plan la un nivel mari ce au stat în faţa or­ bul sindicatelor din Deva.
ogoarele cooperativelor agri­ Bogdănescu, au plantat toate da întrecerii. La fiecare dintre acestea se vor 70 de muncitori, calificaţi în superior, de a grăbi mersul ganelor locale de partid şi de Intnormîntarea va avea loc
r
cole de producţie din Geoa- cele 10 ha cartofi prevăzute adăuga în continuare altele noi, toate menite să diferite meserii, prin cursuri­ ţării ae drumul edificării so­ stat în perioada cooperativi­ joi, 12 aprilie, oiT'l > 16,00.
giu, Cigmău, Aurel Vlaicu, In plan. De asemenea s-au asigure realizarea exemplară a sarcinilor de plan şl le de scurtă durată, urmînd cietăţii Socialiste multilateral zării agriculturii, a consoli­ Cortegiul fiirterar se va for­
Valdel, Romos şi altele. pregătit pentru semănat 16 ha a angajamentelor din acest an. ca, pînă la finele anului, să dezvoltate. dării cooperativelor agricole ma la clubul sindicatelor.
O activitate bună la execu­ teren,
Asistenţa medicală nu .este nn
ML C01BLUI ÎNAINTAI
ci o ¡ñúatwire de .mare
Pe comunistul Nicolae pe roate* Ia autocoloanele imobilizare a autobasculan­
Popa l-am cunoscut la Au­ de autobasculante, creîn- telor, de educare şi mode­
tobaza T.A. Deva In urmă du-se astfel o serie de nea­ lare a tinerilor conducători
cu 15 ani. Aplecat asupra junsuri in realizarea planu­ auto. Exemplul lui a fost Comuna Crişcior numără asistenţă medicală, pe motiv medicului stomatolog de la din comuna Crişcior şi cei a-1 putea aduce la medic.
strungului ţi frămlntat me­ lui de transport la tone ex­ urmat şi de alte persoane aproximativ 7 000 de cetăţeni că la circumscripţia din co­ tov. Aurel Aitoneanu, inspec­ din comuna Bucureşci au pe- „Stau la o distanţă de 8 km
reu de multiplele probleme pediate şi în deservirea u- cu munci de răspundere din de diverse vîrSte şi ocupaţii, mună sînt medici. Din 19 tor la Direcţia sanitară a voie de medic stomatolog. Să de dispensar, afirma el. Unde
ale muncii, îţi găsea Întot­ nităţilor de construcţii din cadrul autobazei. Activitatea din care mal mult de 1000 martie a.c. am reuşit însă judeţului Hunedoara. „Pare- nu se fi găsit nici un stomato­ să mai merg acum cu copi­
deauna timp pentru a da raza municipiului Deva. s-a intensificat pe toate pla­ sînt copii pînă la vîrsta de să încadrăm un medic inter­ se că tovarăşii de la Consi­ log în Brad, Deva sau în altă lul ? La Brad nu mi-1 pri­
explicaţii fi îndrumări ce­ Au urmat analize zilnice, nurile, iar satisfacţiile n-au 16 ani. Pentru apărarea să­ nist cu o jumătate de normă. liul popular al comunei Criş­ localitate din judeţ ca să meşte. Am fost cu el acolo,
lor tineri, începători In me­ căutarea unor soluţii de re­ întirzial să vină. Dacă pînă nătăţii oamenilor din aceas­ Cu stomatologul n-am rezol­ cior au dat avizul ca stoma­ fie detaşat la Crişcior pînă dar mi s-a spus să vin cu
serie. După orele de pro­ dresare a situaţiei critice a nu demult, coeficientul de tă parte o locului, prin grija vat încă nimic. tologul să fie mutat — ne-a la data cînd medicului sto­ trimitere de la circă. Pentru
gram răminea in mijlocul utilizare a parcului de au­ statului s-a înfiinţat în satul Cabinetul stomatologic de spus dumnealui. Nu vrem matolog titular i se va ex­ medici, asistente, surori, nu
oamenilor din atelier, in tobasculante se ridica nu­ reşedinţă de comună un dis­ la dispensarul din Crişcior să-l contrazicem pe tovarăşul' pira enigmatica detaşare la există oare program 7 Ei îşi
mijlocul celor tineri, po- mai la 72 la sută, acum, pensar care „...deşi este în­ se află de aproape patru Deva ? permit să plece cînd vor şi
văţuindu-i cum să lucreze, graţie exemplului comunis­ cadrat pe schemă cu cinci luni cu lacătul la uşă. Lo­ Defectuos îşi desfăşoară unde vor în timpul serviciu­
cum să se comporte ca oa­ tului Nicolae Popa, acest cadre sanitare şi doi medici calnicii, plus cetăţenii din activitatea şi cadrele medica­ lui ? !“.
meni, după ce ies pe poar­ coeficient se ridică la 102 nu ne putem folosi de servi­ comuna Bucureşci, care se La Crişoior ş! le de la circumscripţia medi­ Minerul Kovacs avea drep­
ta întreprinderii. la sută, iar procentul de ciile lui" — ne-a scris un duceau acolo la tratament, cală umană din comuna Bucu­ tate. Vinovaţi pentru această
Aşa l-am cunoscut pe co­ realizare a tonelor expedia­ grup de localnici. umblă care pe unde poate, Bucureşci - asistenta reşci. In ziua de 19 mar­ stare de lucruri se fac şi
munistul Nicolae Popa. te a crescut simţitor, de­ Ne-am deplasat la- Consi­ pentru a găsi înţelegere, pen­ tie a.c., cînd am bătut la tovarăşii de Ia consiliul
Au trecut mulţi ani de a- păşind de la începutul anu­ liul popular al comunei Criş­ tru a li se alina durerile de uşa acestei unităţi sanitare, popular comunal că nu con­
tunci, s-au Schimbat multe lui sarcina planificată cu cior, pentru a ne edifica la măsele. sanitară nu am găsit pe nimeni de trolează şi îndrumă cu su­
lucruri, dar el a rămas a- 16 la sută. Asta înseamnă faţa locului în privinţa afir­ Medicul stomatolog, Dorina serviciu. Medicul Lina Efti- ficient simţ de răspundere
celaţi: calm, echilibrat, un început bun şi există maţiilor făcute de cititori. Şendroiu, care a fost repar­ este neglijată miu se autoînvoise pentru a cadrele sanitare pe care le
binevoitor ca întotdeauna convingerea că sarcinile de tizată direct din facultate, la pleca la Timişoara să-şi vizi­ are în subordine. De la Di­
— Cetăţenii au dreptate —
deşi este frămîntat şi acum plan vor fi realizate şi de­ ne-a spus tovarăşul loachim Crişcior, a lucrat în cadrul teze neamurile, fără să a- recţia sanitară judeţeană, de
de multiplele probleme ale păşite tn acest an hotărîtor Indrieş, secretarul comitetu­ circumscripţiei medicale o lu­ inspector Aitoneanu, dar din nunţe consiliul popular de la spitalul şi policlinica din
muncii şi activităţii obşteşti. pentru înfăptuirea cincina­ lui comunal de partid. Am nă şi cîteva zile, mai precis discuţiile purtate cu secreta­ acest lucru, fără ca măcar Brad, nu a mai trecut ni­
Atestatul moral al muncii lului înainte de termen, că început anul fără să avem pînă la 15 decembrie 1972. rul Comitetului comunal de meni de multă vreme pe la
sale îl constituie aprecieri­ angajamentul anual de a un medic la circă. Motivul ? De la această dată a fost partid Crişcior, consiliul să ia vreo măsură de a se dispensarul din Crişcior şi
le colectivului in mijlocul parcului de autobasculante raporta 5 000 tone expedia­ Col de medicină generală a detaşată la Deva conform a- popular nu a dat nici un a- asigura asistenţa medicală în pe la cel din Bucureşci să
căruia lucrează. steluţele şi de educare a tinerilor te peste plan, obţinerea u- plecat să-şi satisfacă stagiul dresei 3292/1972 emisă de viz ca medicul să fie deta­ lipsa lui. Mulţi dintre local­ vadă cum se descurcă me­
de fruntaş în producţie de conducători auto de pe a- nor economii la preţul de militar, iar stomatologul n Direcţia judeţeană sanitară şat. Din contră au făcut ne­ nici aşteptau în ploaie doar, dicii, cum ci se achită de
mulţi ani la rînd şi Or­ cestea. In acest moment, ca cost de 10 000 lei şi a unor fost luat de la noi şi trimis „...pentru a se specializa în numărate demersuri, pentru sarcinile profesionale pe ca­
dinul Muncii“ clasa a IlI-a, în multe altele, a interve­ beneficii de 20 000 lei, va fi la Deva. problemele de ortodonţie şi a nu fi salarizat în perioada doar va apare vreun cadru re le au.
conferit cu prilejul celei de nit comunistul, omul cu onorat. pedodonţie". Curios este că cît a lucrat la Deva. medical, ca să-i ia în seamă. Sperăm că măcar acum ac­
a 25-a aniversări a procla­ pasiunea fierbinte şi dărui­ In aceste rezultate se re­ — Cum s-au descurcat ce­ nici după două luni de la Realitatea este că stomato­ Printre cetăţenii care aveau tivitatea deloc mulţumi'nnre
mării Republicii. rea totală, căruia i-a intrat găsesc din plin atributele tăţenii comunei în acest in­ detaşare, perioadă în care logul nu a vrut să mai lu­ absolută nevoie de medic era încurcau funcţionat o vreme
Sfirşitul anului 1972 şi in sînge responsabilitatea muncii omului şi comunis­ terval de timp dacă au a- medicul a fost salarizat de cele două dispensare s» va
începutul anului 1973 — pentru unitatea în care lu­ tului Nicolae Popa. munci­ vut nevoie de asistenţă me­ Consiliul popular al comunei creze la Crişcior. Tovarăşa în şi copilul Ferencz Kovacs în schimba radical. Şi datoria
miezul fierbinte al cincina­ crează, pentru muncă. Co­ tor devotat, prieten şi tova­ dicală ? Crişcior, nu s-a reîntors la cauză a invocat fel de fel vîrstă de aproape doi ani. de a face acest lucru cade
lului — a găsit Autobaza munistul Nicolae Popa şi-a răş demn de tot respectul, — S-au dus dnd la Gura- dispensar. Printr-o altă adre­ de motive, unele obiective, Total copilului, minerul Szi-
T.A. Deva într-o situaţie asumat marea răspundere exemplu demn de urmat. barza, cînd la Brad. Au bă­ să, nr. 14/1973, i s-a prelun­ altele subiective. Pentru a o gismund Kovacs, ne spunea în sarcina Direcţiei sanitare
sub nivelul aşteptărilor la de urmărire a calităţii re­ tut şi ei la uşile acelor me­ git detaşarea pe încă o peri­ judeţene cît şi a celor două
transportul de mărfuri. Ac­ paraţiilor curente, de scoa­ AUREL MELIAN dici care sînt rnai înţelegă­ oadă de 6 luni. ajuta, Direcţia sanitară a fo- că micuţul are 39,3 tempe­ consilii populare comunâle !
tivitatea nu decurgea ,,ca terea cît mal repede din tehnician auto tori, pentru că în general au Am încercat să obţinem 1 oSit căile pe care le-am re­ ratură, şi că şi-a luat o zi
fost refuzaţi să li se acorde relaţii în privinţa detaşării latat mai sus. Dar cetăţenii de concediu neplătit, pentru N. PANAITESCU