Page 35 - Drumul_socialismului_1973_04

ÉMMraBBMBBBHPBMBKMBBBMBggMflBBMCMBBS BaBtaMnaw amp^m iwenaBeag u^yiHLiiiflgygyay ¡ aaaaWügU&Vg Vj}.Wë£ SCS aarma
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 676 © MIERCURI 11 APRILIE 1973
CSBBg

ornate' pleţuliii oferi largi posibilităţi ite salteare
r

Editoriale Pentru melomani

Casa de discuri Elec- fonic „Vltava" de Bedrlch
trecord a imprimat recent Smetana, şl „Scherzo caprl-
Cointeresare un disc (dintr-o scrie de cioso" de Antonin Dvorak. orchestra
Interpretează
Româ­
trei),
cu
„Rapsodia
La absolvirea clasei a tlv, care în esenţă se reduce 33 nă" nr. 1 în La major op. simfonică din Bamberg, a-
VUI-a a şcolii generale ele­ La baza orientării şcolare la întrebarea : „Ce meserie îţi II de George Enescu, „Dan­ vînd la pupitru pe regreta­
vii sînt puşi în situaţia să a- place mai mult ?“ Foarte pu­ şi conştiinţa ZCC surile din Galantha" de tul dirijor român Ionel Pcr-
leagă între liceul de cultură ţini diriginţi cunosc metode­ Zoltán Kodaly, poemul sim­ Iea.
generală, liceele de speciali­ le ştiinţifice de testare a ap­
tate, şcolile profesionale sau titudinilor (verbale, matema­ Vasilc Popescu a publicat re­ existenţă a conştiinţei şi exis­ Spectacole
continuarea şcolii generale de şi profesionale trebuie să tice, tehnice, dexterităţii ma­ cent in Editura politica o lu­ tenţei sociale. Dependenţa ce­
10 ani. Fireşte, pentru ca op­ nuale), precum şi a modalită­ crare sintetică privina unul lor dduă forme ale realităţii
principale
ţiunea acestora să fie cea ţilor de diagnosticare. dintre aspectele dintre bază ale şi caracterul determinant al ce- B Azi, Teatrul de estra­ B Ansamblul de cîntece
iel dinţii constituie în linii ge­
şi
întrepătrunderii
mai reală, elevii trebuie asis­ In cadrul procesului de în- suprastructură în socialism: as­ nerale punctul de pornire în a- dă prezintă pe scenă pro­ şi dansuri „Ciprlan Porum-
taţi şi îndrumaţi de profe­ stea metodele ştiinţifice văţămînt trebuie utilizate for­ pectul relaţ-iei cointeresarea ma­ naliza relaţiei ce reprezintă prie spectacolul „Stis corti­ bcscu" din Suceava, prezin­
sorii diriginţi şi părinţi. Sco­ mele adecvate de orientare terială — conştiinţa socialistă. au­ scopul acestei lucrări. na la cetate", cu concursul
Intr-o
introducere,
scurtă
trebuie
pul orientării şcolare se in­ şcolară, mobilizarea factori­ torul afirmă o condiţie prin­ tă Dependenţa nu Rolul activ privi­ al extraordinar al actriţei Ste­ tă spectacolul „Suceava,
unilateral.
clude în scopul educaţiei co­ lor educativi în acţiunea de cipială a participării omului la conştiinţei în realizarea progre­ la Popescu ! (orele 17,30 şi mîndră grădină" la Deva
noii
de
recunoscut
este
muniste — ambele tinzînd la cunoaştere şi îndrumare a construirea efectivă, orînduiri: con­ la sului social marxismului. Relaţia 20,30). Acelaşi spectacol va (12 aprilie), Petroşani (13
tribuţia
conştientă,
clasicii
realizarea plenară a perso­ de Im! fiecărui elev spre şcoala in dezvoltarea economică, politică dintre existenţă şi conştiinţă e avea loc mîinc Ia Hunedoa- aprilie) şl Hunedoara (14
nalităţii, chiar dacă orienta­ care şansele sale de succes şi spirituală prirttr-o activitate diferită iii funcţie de orindui- ar, începînd de la orele 17
rea şcolară şi profesională ar fi maxime. Aceasta presu­ productivă, obştească şi cultu­ rea socială în Caro se manifes­ şi 20. aprilie).
de
rală,
rârtg,
sarcină
ptim
tă. „OriCît s-ar încerca să se
reprezintă doar o etapă în perete profilată pe această Cauza principală este fără pune folosirea tuturor forme­ trasată de Congresul al X-Ieă „gducc“ dragostea de muncă
acest proces. îmbinarea a temă (avînd cîteva monogra­ îndoială empirismul ce se lor de activitate şcolară şi al P.C.R. cîteva observaţii, — susţine autorul — îh societa­
Utilizînd
ceea ce poate cu ceea ce fii profesionale şi tăieturi din manifestă încă în abordarea extraşcolară în vederea pre­ autorul ne introducé în pro­ tea capitalistă rezultatele pozi­
lipsi“,
vor
so­
Sbcietatea
tive
vrea şi cu ceea ce trebuie ziare cu adrese de şcoli post- acestui domeniu educativ. Ö- gătirii elevilor pentru alege­ blematica aspectelor determi­ cialistă este prtitta societate in
constituie deci o condiţie e- generale), se dezbat teme a- rientarea şcolară în loc să rea şcolii ; considerarea con­ nante ale angajării umrtnc con­ care această „educaţie“ obţine
contribuie la reali­
ce
senţială a succesului muncii decvate la orele de dirigen- fie rezultatul unor cercetări diţiilor demografice cu situa­ ştiente, progresului social şi li­ rezultai e datorită specificului
zarea
educative. ţie, se întreprind vizite la di­ psihopedagogice amănunţite, ţia şcolară, cu modificările de man, progres influenţat de gra­ ei : proprietatea se află in mîl-
relaţiile
iar
poporului
de
nile
Vizitînd recent Şcoala ge­ verse întreprinderi din oraş este expediată fugitiv prin perspectivă ale populaţiei, cu dul în care Oamenii muncii a- exploatare au fost înlăturate j
nerală din Simeria, din dis­ şi judeţ, întllnirii cu oameni acţiuni prea simple (cum ar cerinţele economice ale ţării sigură legităţilor istorice un noul sistem de retribuire după
cîmp optim de desfăşurare.
cantitatea
cuţiile avute cu profesoara ai muncii, discuţii cu părinţii fi de pildă vizitele cu carac­ în general şi judeţului nos­ O cerinţă istorică, de prim calitatea dă şi pentru prima muncii
depuse
oâră
Elena Pepenar, diriginta cla­ etc. De ce totuşi rezultatele ter de excursie în diferite în­ tru în special ; acţiuni de o- ordin este înţelegerea şi accep­ posibilitatea realizării unei co­
de­
sei a Vil-a, am rămas cu scontate întîrzie ? Cei mai treprinderi şi din care elevii rientare de-a lungul întregii tarea necesităţilor sociale istoric. interesări materiale pozitive.
de
momentul
pendente
Primul termali al relaţiei „co-
Impresia că toate acţiunile mulţi absolvenţi ai Şcolii ge­ rămîn doar cu aspectul Spec­ perioade şcolare şi nu de Acţiunile indivizilor şi grupuri­ inleresare — conştiinţă este co­
îndreptate spre orientarea nerale din Simeria se în­ taculos al meseriilor şi nu cu „campanie“ ; asigurarea unei lor sociale rtu pot fi înţelese — existenţa şi suprapunerea as­
decît
autorul
—
afirmă
lUţyd
şcolară şi profesională a ele­ dreaptă spre liceul din loca­ esenţa : viitorul loc de mun­ evidenţe între nivelul posibi­ in considerare „semnalele“ de pectului materia! peste coi mo­
vilor acestei şcoli se... asea­ litate, şcoli profesionale din că). lităţilor, al aspiraţiilor şi al direcţionare pe calc le emite ral. Autorul consideră că spe­
cificul cointeresării socialiste a
social
respectiv.
mănă ciudat cu situaţii întîb alte judeţe şi doar un număr Valorifică şcoala generală realizărilor elevilor ; include­ sistemul concret-istorieă se Per­ muncii coiistâ în : îmbinarea
spectiva
în­
nite şi la alte şcoli, în sen­ infim spre meseriile ce se toate posibilităţile pentru a rea obiectivelor orientării în scrie iiltr-un sistem ordonator stimulentelor materiale cu sti­
sul rutinei ce domneşte încă pot practica în unităţile e- asigura o orientare şcolară a- planul de muncă al şcolii şi fundamental ee se află Ia ori­ mulente de mediu cum sîtit
condiţiile de muncă şi conţi­
şi
organizării
în acest domeniu, al utilizării conomice din oraş. Ba mai dccvată ? Ce se înlîmplă cu adoptarea lor nevoilor locale; ginea întregii noastre planifică­ nutul hiuncii : creşterea rolu­
economii
rii
unor modalităţi de acţiune mult decît atît, chiar la şcoa­ absolvenţii şcolii generale ca­ selectarea mijloacelor de lu­ naţionale. Două elemente fun­ lui stimulentelor sociale, utili­
la profesională I.M.M.R. din cru pentru stimularea dezvol­ damentale sînt considerate a zarea in retribuţie â principi­
fără a Se urmări eficienţa re nü sînt cuprinşi îh tipu­ ilor şi cerinţelor echităţii so­
imediata vecinătate prea pu­ tării intereselor, aptitudinilor influenţa înţelegerea şi accep­
muncii. Desigur, şi la această ţini elevi provin de la şcoala rile de şcoli post-generale ? şi talentelor elevilor şi pen­ tarea nevoilor sociale : conţi­ cialiste. ascensiunea Stimulente­
lor morale, aplicarea sistemu­
dfe
direcţiilor
al
şcoală se află o gazetă de generală. Ce instrumente de lucru, o- tru combaterea prejudecăţi­ nutul concret producţie şi sis­ lui normativ de cointeresate
angajare
in
perative şi ştiinţifice, folo­ lor, erorilor etc. temul de principii şi valori materială şi lucrată, dinamica
raportului material moral ih
sesc diriginţii ? Cum se va­ deja acceptat la nivelul conşti­ cadftii sistemului dfc stimulare
Se impune totodată cu strin­
coerci­
Vă prezentăm lorifică activitatea tehnico- genţă ca Inspectoratul jude­ inţei şi individuale. Forţa sistemului etc.
persuasivă
a
tivă
productivă în Scopul orientă­ de cointeresare poate fi infe­ Anallzînd factorii educaţio­
rii ? Cum trebuie accentuată ţean şcolar să pună la dis­ rioară ori superioară sistemu­ nali principali (munca, familia,
poziţia şcolilor materialul şti­
diversificarea şi diferenţierea lui de valori alé conştiinţei in­ şcoala, drgaiFzătiiie şl politice şi
precum
Ca
sis­
dividuale.
conţinutul
obşteşti),
ataré,
acest
Liceul minier Deva în munca instructiv-editca- inţific necesar „predării” îh tem e dependent de reiaţia în şi direcţiile manifestării' aces­
orientării
moderne
a
condiţii
care
tor factori, V. Popescu ne ofe­
tivă ?
structura
cu
iiitrâ
axiolo­
perspectivă
Interlocutorii noştri, dirigin­ şcolare. Cu improvizaţii, chiar gică caracteristică unui mo­ ră o acestei relaţii, globală asu­
pra
cărei
fi­
a
ment istoric.
Dezvoltarea economică a ploatărl miniere", „Electrome­ ţii, nu uită niciodată să men­ dacă în punctul de plecare Munca şi viaţa socială este nalizare pozitivă se manifestă
judeţului Hunedoara, şi în canică minieră" şi „Instalaţii ţioneze utilizarea chestiona­ plivită iii spirit marxist ré- plonne în orîtidulrcz noastră.
incursiune
mod special dinamica şi per­ de automatizare“, iar după ab­ relor pentru testarea elevilor. 0 stau cele mai nobile scopuri, curgîndu-se in la o acestei re­
istoria
sintetică
spectivele de dezvoltare ale solvire, pe lingă faptul că îşi Dar cum se realizează aceas­ orientarea şcolară se va men­ laţii cu scopul de-a evidenţia Prof. ANA POP S1RBU Scenă din filmul „Maria Stu art“ care va rula tnceptnd de
industriei extractive au făcut găsesc angajament imediat in tă testare ? Printr-un chestio­ ţine doar în stadiul primar procesul de reiaţionarc şi co- Hunedoara mîlne la cinematograful „Patria“ din Deva.
ca în perimetrul judeţului să producţie, pot da examen la nar rudimentar, nesemnifica- al bunelor intenţii.
fiinţeze mai multe şcoli pro­ institute de învăţămînt supe­
fesionale şi licee de speciali­ rior, în condiţii identice cu
tate cu profil minier. Dintre absolvenţii liceelor de cultiuă ŞOIMUŞ. Pe scena căminului cultural şi-au dat în-
acestea, spre a veni în spriji­ generală. lîlnire în cadrul lunii teatrului de amatori echipele din
nul absolvenţilor şcolii gene­ De pregătirea elevilor se comunele Hărău, Certeju de Sus şi Şoimuş.
rale aflaţi în pragul alegerii ocupă 47 de profesori — ma­ Monumentele istorice Iwnedorene, un Sub îndrumarea învăţătoarei Paulina Popescu, colecti­
profesiunii, vom consemna în joritatea deţinători ai grade­ vul de tineri interpreţi din Banpotoc a adus în concurs
rîndurile ce urmează o suc­ lor didactice — precum şi 9 piesa „O femeie ca multe altele" de Lucia Demetrius, şi
cintă „radiografie" a Liceului maiştri — instructori, cu expe­ s-au remarcat pentru interpretare toţi protagoniştii: Maria
minier din Deva. rienţa producţiei, cum sini fon nesecat izvor în educaţia Albu, Nicolae Pitar, Emilia Sav, Aurelia Irimie, Aurica
Situată în noul cartier „Da­ Feier, Dumitru Chiriac, Dezi- Vlaicu, Vaier Suciu, Ştefan Borlea, Aurel Clzu, Maricica
cia“, pe strada Minerului, a- deriu Bălâtescu şi alţii. Din­ Vlaicu, Dumitru Cismaş, Simion Albu, Magda Mihai şi
ceastă adevărată citadelă şco­ tre inginerii minieri care se Tiberiu Borlea.
lară este formată din cinci ocupă de îndrumarea elevilor Formaţia de teatru aparţinlnd căminului cultural din
clădiri : ateliere, cămin, can­ îi amintim pe Nicolae Chendo. patriotici a oamenilor muncii Certeju de Sus a prezentat piesa „Autograful" de Paul
tina, sala de sport şi şcoala Ioan Sapta, Mircea Nicoară. Everac. O notă bună pentru interpreţii Constantin Eftimie,
propriu-zisă unde trăiesc şi Bineînţeles, liceul oferă e- Rafila Cărbune şi Nicolae Moise care au reuşit să menţină
studiază 814 elevi. Se învaţă levilor numeroase alte avan­ Judelui Hunedoara este învăţăm Să preţuim şi să iu­ nerale de mişcările ţărăni­ duc prinos vremurilor de atenţia publicului prin jocul lor dezinvolt şi sigur.
literatura jomân.ă, - limbi stră­ taje: burse, echipament de Unanim recunoscut ca păs­ bim mai mult, mai profund, mii, o serie dc construcţii luptă ale proletariatului hu- In contrast cu cele arătate, comuna Şoimuş — deci
ine (franceză, germană), eco­ protecţie, baza sportivă a şco­ trător al unor minunate ‘bo­ cuceririle prezentului, să fa­ de cult, ca cele de la Den- nedf/rean, iar multe unităţi gazda manifestării — a lipsit (nejustificat, fireşte) de la
nomi®' politică şi‘ştiinţe socia­ lii, căminul modern (patru e- găţii şi frumuseţi, al unor cem totul pentru a lc dez­ sitş, Streisîngeorgiu, Criş- economice şi-au aniversat întrecere, 'heea ce ilustrează „interesul" activiştilor cultu-^
le, matematică, fizică, chimie, levi în cameră) ele. salori culturale create in volta, pentru a făuri istoria cior. Ribiţa, Gurasada ş.a. în ultimii ¡ini cei 100 de ani rali din comună pentru acest gen artistic cu largă audienţă*
rezistenţa materialelor, dese­ Care sînt condiţiile de admi­ decursul veacurilor de cei nouă a patriei noastre, isto­ O seric dc localităţi hu- de existenţă. Amintim, în la public...
nul tehnic, electrotehnică, ex­ tere? Ne răspunde tot profe­ ce au trăit şl au muncit pe ria socialismului şi comu­ nedorene evocă momente acest sens, monumentul c- VIOREL ARIMESCU
ploatări miniere, automatiza­ sorul Bogdan Poraicu : „Exa­ aceste meleaguri. Largă ga­ nismului", furtunoase ale istoriei po­ roilor mineri de la Lupcni, inspector la Comitetul judeţean
re, maşini miniere şi transport menul de admitere constă, la mă a monumentelor de cul­ Funcţia educativă a mo­ porului român, ale luptei căzuţi în luptele greviste pentru cultură şi educaţie
minier, aparate de măsură şi alegere, dintr-o probă scrisă tură materială, făspindlte numentelor istorice este pu­ •sale pentru emancipare so­ din 1929, casa copilăriei lui socialistă
control, tehnologie, organe fie şt orală la limba română sau pe întregul cuprins al ţinu­ să în evidenţă şi prin edu­ cială şi naţională. La l'e- Filimon Sîrbu din satul Hc- BEK1U. Intilnirea în cadrul concursului „Luna teatrului
maşini, maşini electrice s.a. • fizică precum şi din matema­ tului huncdorcan, ca şi ro­ carea cultului muncii, a sti- bea, ce păstrează gorunul lui repeia. comuna Veţel. şi de amatori" dintre echipele reprezentative ale căminelor
,,Atu-ul nostru — ne spu­ tică, scris şi oral. Se pot pre­ lul lor în procesul instruc- mei pentru făuritorii bunu­ lloria, legat dc evommento- placa comemorativă aplica­ culturale din Costeşti (corn. Orăştioara de Sus) şi Căstău
nea profesorul Bogdan Porai- zenta absolvenţii şcolilor ge­ tiv-educativ, formează, pen­ rilor materiale şi ai valori­ le din 1784 cit şi dc înche­ tă pc edificiu! gării din Pe­ (corn. Beriu) a constituit un spectacol de bună calitate.
cti, directorul liceului — îl nerale de 8 sau 10 anl. Tre­ tru toate categoriile de vizi­ lor spirituale, prin sădirea ierea acordului dc Front troşani cu următorul text : Artiştii amatori din Costeşti, interpretînd piesa „Vaccin
(
reprezintă însă atelierele mo­ buie să menţionez că cei din tatori şi în special pentru şi dezvoltarea simţului răs­ Popular Antifascist, în de­ „1870-1970. Această placă contra lenei" de Ion Băieşu, în regia învăţătorului Ion
derne, laboratoarele şi cabi­ clasa a IX-a său absolvenţii tînura genernţie, un nesecat punderii pentru transmite­ cembrie 1935, între unele s-a aplicat cu prilejul îm­ Şerban şi a educatoarei Mariana Matei, s-au impus spec-
netele. Adică, în esenţă, ele­ clasei a X-a a şcolii generale, izvor, deosebit de eficient, rea către viitorime a mari­ organizaţii democratice din plinirii a 100 de ani de Ia
realizări
poporului
ale
lor
mentele de bază alé unui în- susţinînd un examen de dife­ în educaţia patriotică. român. România, Ia iniţiaţiva Par­ darea în exploatare a sta­
Referindu-se la acestea, to­
văţămînt modern“. renţă pot intra direct în anul varăşul Nicolae Ccauşescu Intre monumentele remar­ tidului Comunist Român. ţiei C.F.R. Petroşani şi a
Aici, la intrarea în cimiti­
Intr-adevăr, o enumerare a II al liceului nostru. Pentru spunea cu prilejul vizitei în cabile, scoase Ia lumină rul satului, se află încrus­ liniei de cale ferată Petro­
şani - Simeria, 28 august
acestora ilustrează temeinicia anul şcolar viitor, avem pre­ regiunea Hunedoara în anul prin săpături arheologice in tat, înlr-o placă de marmu­ 1970".
afirmaţiei. Există in cadrul n- văzute doar două clase „Ex­ ltîtiii: „Regiunea dumnea­ anii socialismului şl consi­ ră, următorul text: „Aici la Socotim ca evocarea şi LUNA TEATRULUI
ceslui liceu trei ateliere de ploatări miniere“ (total 72 de voastră s-a înscris în isto­ derate, pc drep‘, de interes Ţebea, sub gorunul devenit vizitarea monumentelor hu-
lăcătuşerie, electromecanică, locuri), una de „Electromeca­ ria poporului nostru ca o mondial, sînt o iiti 1 e daci­ monument istoric, lloria, nedorene ne ajută şi ne
1
sală de maşini, atelier de su­ nică minieră“ cu 36 locuri, şi regiune cu vechi şi glorioa­ ce din Munţii Orăştiel. E- conducătorul răscoalei popu­ permit să înţelegem că în
dură, turnătorie, tehnologiei, o clasă de „Instalaţii de auto­ se tradiţii. Pe aceste locuri, pisoade ale luptei dintre lare de Ia 1784, le vorbea dezvoltarea multilaterală,
topografie, o galerie de mi­ matizări" cu 36 de locuri". de-a lungul veacurilor au daci şi romani, ca şi ur­ moţilor făurind planuri de armonioasă, a personalităţii DE AMATORI
nă — şcoală, un adevărat triaj Pentru o mai bună cunoaş­ avut loc mari frâmîntări so­ mele materiale importante luptă împotriva asupririi tînărului de azi, aceste re­
de mină, maşini de transport tere a liceului, recomandăm e- ciale, masele populare ridi- ale civilizaţiei romane sînt feudale. Tot aici se află licve ale trecutului istoric
etc. Dintre laboratoare, con­ levilor şcolilor generale, în cîndu-se nu o dată la luptă legate, în special, de ţara mormîntul lui Avram Ian- au un rol important prin
semnăm pe cele de fizică, chi­ special viitorilor absolvenţi, pentru dreptate socială şi o Haţegului. cu, cel care a condus ma­ puterea de evocare a unor
mie, electrotehnică şi maşini ca în cadrul vizitelor ce le viaţă mai bună, pentru li­ Pd lingă obiectivele ar­ sele dc ţărani în revoluţia măreţe fapte şi prin conţi­ tutorilor printr-o iscusită Valorificare a sensurilor satirice,
.dectrice, exploatări miniere," vor organiza în trimestrul al bertate şi unitate naţiona­ heologice, pe lingă cetăţile de Ia 1848. In acest Ioc s-a nutul dc idei, de sentimen­ pe care textul le oferă cu generozitate, materializînd în
geologie, iar dintre cabinete treilea al acesui an şcolar să lă... Citnoscind istoria glori­ şi castelele medievale, lista încheiat în decembrie 1935 te care reflectă istoria zbu­ cea mai mare măsură intenţiile critice ale autorului îndrep­
notăm pé cele de desen teh­ poposească şi la Liceul minier oasă a poporului nostru, monumentelor din judeţul din iniţiativa Partidului Co­ ciumată a poporului român. tate împotriva tendinţelor de parazitism social şi a super­
cuprinde,
Hunedoara
pentru
nic, ştiinţe sociale, tehnologie din Deva. Nu ne îndoim că luptele şi sacrificiile înain­ vnloarea lor arhitectonică munist din România acor­ stiţiilor.
noştri,
taşilor
strădaniile
şi protecţia muncii. mtilţi vor opta pentru meseria lor în perfecţionarea crea­ şi artistică, şi adesea, pen­ dul de Front Popular Anti­ MIRCEA VALEA Pe alte coordonate, colectivul de interpreţi al gazdelor,
In asemenea condiţii, ele­ mineritului I. ţiei naţionale şi spirituale tru unele fapte istorice gc- fascist". directorul Muzeului judeţean condus de învăţătoarea Elena Olah, prin punerea în scenă
vii se pregătesc timp de patru Rubrica redactată de O serie de monumente a- Hunedoara-Deva a piesei lui Vâsile Alecsandri, „Piatra.din casă”, nu fără
ani pentru meseriile de „Ex- C. DROZD a întlmpina unele dificultăţi în redarea atmosferei epocii,
reuşeşte punerea în valoare a unor valenţe similare.
N-a trecut neobservată evoluţia actorilor amatori Ion
Pascu, Petru Dinşdrean, ion Zgăvîrdean, Vasile Cioropoi
(Costeşti), Rafila Dinşorean, Nicolae Nistorcscu, Nicolae
Munteanu (Căstău).
BORIS ŞOSEANU
metodist la Centrul de îndru­
mare a creaţiei populate şi a
mişcării artistice de masă
BAlA UE CKlŞ. In prezenţa juriului şi a unui număr
redus de spectatori care, pe parcurs, au părăsit îndreptăţit
sala, faza intercomunală de duminică a „Lunii teatrului de
amatori" a debutat fără aplauze. Astfel, se iscă vechi în­
trebări : Cine poartă vina ? Repertoriul, interpreţii, publi­
cul ? Sau organizatorii, activiştii culturali, cei cărora
le revine esenţial şi hotărîtor rolul viorii întii în actul cul-
tural-educaţional ? !
Şi o altă întrebare, poate la fel de alarmantă : De ce,
pe zi ce trece, sălile atîtor cămine culturale sînt exaspe­
rant de rar frecventate de spectatori la astfel de manifes­
tări ? Chestiunea ţine, credem, do ceea ce oferim şi la ce
Vâri' V« V nivel artistic acestui public care, totuşi, trage nădejdea
Orchestra (le muzica popii Iară Şcolii generale nr. 1 Petrila un fidel mesager al fru- Graţle şi siguranţă, simţ al muzicii şi mişcării. Evoluează formaţia de dans modern a Şco­ unui veridic reviriment cultural.
museţii folclorului hunedorean. lii generale nr. 3 Hunedoara. Formaţia de teatru a căminului cultural din Tătărăştii
de Criş n-a izbutit să monteze piesa „Vîntul“ de V. Mun­
(Urmare din pag. 1) impresionat şi In Franţa 18 teanu, nici măcar în limita acceptabilului. Cu toată bună­
Festivalul cultural-artistic delegaţii străine. căieri, ajungîndu-se nedorit la o brutală aplatizare a „pre­
voinţa interpreţilor, mina instructorului nu s-a simţit ni­
spectacol, alături de Marga­ S-au detaşat vedete în toa­
reta Hander şi Cornel Bul- tă puterea cuvintului. Dar zentării" textului Fără mişcare scenică, fără recuzita ne­
zan (fluier şi taragot) din bcscu" din Bucureşti, şi lec­ tistică este, pe lingă frumu­ Silvestru Patlţa: „Faţă de la sat şi invers, argumentea­ cîştigul cel mare e al gaz­ cesară, fără dicţie şi coloratură în intonaţie, piesa a căzut
Făget, Iuliana Tamaşi din torului univ. Silvestru Pati- seţea ei intrinsecă, şi foarte ediţiile anterioare şi după ză o dată în plus dispariţia delor, fiindcă au avut prile­ intr-un anonimat întristător. Ce păcat că acest material
De ia şi Nicoleta Unguraş din ţa, vicepreşedintele Consiliu­ necesară, echilibrînd efortul cel de-al doilea centru al e- tot mai accentuată a vechi­ jul să compare o largă gamă uman care e interpretul, atît de dificil şi cu greutate atras
Bogda. o menţiune aparte ne­ lui Naţional al Organizaţiei intelectual pe care-1 depun diţiei actuale, festivalul pre­ lor graniţe. a posibilităţilor de valorifica­ spre mişcarea cultural-artistică. nu ştim să-l modelăm, să-l
cesită, pentru interpretarea Pionierilor, cu rugămintea de elevii în pregătirea de zi cu zintă deja lucruri foarte bine Ne-a impresionat, de ase­ re a folclorului, de abordare aducem în rezonanţă cu cerinţele spectatorului !
nuanţată şi caldă, pentru fru­ a ne împărtăşi cîteva dintre zi. Referindu-mă la cele două conturate. Formaţii care în menea, că în fiecare judeţ, a diverselor genuri artistice, O impresie satisfăcătoare a lăsat-o formaţia de teatru
museţea cântecelor aduse în impresiile culese în timpul zile de festival nu am decît anii trecuţi erau stîngace, fă­ casele pionierilor au pregătit şi am apreciat atragerea co­ a căminului cultural din Baia de Criş, cu piesa „Şedinţa"
scenă, Georgeta Toc din Sin­ desfăşurării festivalului. cuvinte de apreciere la adre­ ceau primii paşi, acum au formaţii foarte puternice de laboratorilor din diferite do­ de Al. Mirodan. Un colectiv ceva mai rodat, mai unitar ca
ul iha iul Român şi surorile Ion Şerfeii: „Festivalul ne sa învăţătorilor, instructori' devenit foarte bine puse la la care a iradiat în şcoli ex­ menii, a părinţilor în pregă­ valoare interpretativă, mai în rol. Poate că instructoarea
Lalici din Timişoara — cu dezvăluie o muncă rodnică lor, profesorilor care, învin- punct, dovedind că ediţiile perienţa bună. După primele tirea unor puncte din pro- formaţiei, Maria Leac, a găsit un procedeu mai eficient de
muzică- populară sîrbească. şi pasionantă pentru a scoate gînd cu entuziasm şi pasiune, anterioare, fazele judeţene, zile de festival credem că şi gramele-concurs. lucru asupra textului şi, concomitent, şi în redarea lui
A cucerit din nou unanime în evidenţă ceea ce este fru­ obstacole, dificultăţi, s-au schimburile de experienţă sînt muzica uşoară, pînă acum Juriul va avea mari greu­ scenică. Amintindu-i pe interpreţii Marin Rusu, Ileana
aprecieri, evoluînd în afara mos în cîntecul, dansul, poe­ trepte spre perfecţiune. In e- Cenuşăreasă — azi cu mare tăţi de selectare îndeosebi la Ghilea, Luminiţa Giurgiu, Nicolae Rîb şi Mihai Leanu, le
•concursului şi încheind scli­ zia şi portul popular de pe străduit să ofere un aseme­ diţia actuală punctul forte priză la sală, reprezintă pen­ recomandăm o mai mare dăruire şi atenţie în arta dialo­
nea program, au făcut ca in
pitor faza din Deva a festi­ meleagurile ţării. Credem că aceste zile să dispară orice l-a constituit valorificarea te­ tru viitoarele festivaluri coruri, ansambluri folclorice gului, un mai elevat grad, de interiorizare în pregătirea
valului, Şcoala generală nr. 1 în afară de aspectul de con­ piedici, prezentîndu-se la un zaurului folcloric, a obice­ puncte de interes. Am întîl- şi dansuri — punctele forte replicii, în compunerea adecvată a mimicii.
din Brad, prin spectacolul curs, festivalul contribuie la nivel demn de toată lauda. iurilor* din toate zonele, li­ nit, tot aici, căutări spre mo­ ale judeţelor intrate pînă a- In limita posibilului, indicăm, acum, în plină desfăşu­
„Galaxia", inspirată fantezie dernizare în dansurile tema­ cum în concurs. rare a concursului teatrului de amatori, directorilor de
muzical-coregrafică excelent cimentarea prieteniei, a sen­ Şi sîntem convinşi că numai nele pentru prima dată re­ cămine culturale, instructorilor de formaţii, interpreţilor
adecvată vîrstei pionieriei. timentului colectivităţii şi prin strădania colectivă a tu- luate de copii, merit pe care tice, în diversitatea gimnas­ Gazdele — foarte ospitalie­ o aplecare mai riguroasă asupra textului, fidelitate în
Ne-am adresat, după ulti­ chiar în cazurile unde apare turor forurilor locale şi ju­ organizaţia pionierilor şi-l re­ ticii artistice, în spectacolele re — au oferit în centrul transpunerea lui, scopul — în măsura în care şi l-au
ma cădere a curtinei, preşe­ un solist, el exprimă grupul deţene s-au putut realiza, vendică. Pre2enţa şcolilor din de balet care oglindesc posi­ Deva condiţii optime pentru propus — obiigîndu-i.
dintelui juriului, prof. univ. programele frumoase ps care mediul rural, la egalitate faţă bilităţile foarte înalte a!e co­ reuşita deplină a festivalu­
dr. Ion Şcrfezi de la Con­ din care vine. Considerăm că le-au prezentat toate jude­ de cele de la oraşe, transfe­ piilor, spre exemplu Roxana AURELIAN SIRBU
servatorul „Ciprian Porum- întreagă această mişcare ar­ ţele. rul de repertoriu de la oraş Toma din Timişoara, care a lui“. inspector la Comitetul judeţean
nentru cultură şi educaţie
socialistă