Page 36 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 676 • MIERCURI 11 APRILIE 1973
mumii tmm mam*

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT Al ROMÂNIEI, TOVARĂŞUL NUM CEAUŞESCU. IN OlANDA

Dineu de gală oferit în onoarea preşedintelui Omagiul adus de reprezentanţii

Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceausescu, cetăţenilor Amsterdamului
' t . * r
si a tovarăşei Elena Ceauşescu In prima parte a după- de turişti îl salută cu cor­ bun venit şi a oferit tovară­ Stat al României a rostit o
vii
subliniată
cu
cuvîntare
şului Nicolae Ceauşescu me­
t amiezii, tovarăşul Nicolae dialitate şi prietenie pe con­ aplauze.
Ceauşescu şi tovarăşa Elena ducătorul statului român. To­ dalia oraşului Amsterdam,
In seara primei zile a vi­ Bernhard, au oferit un dineu A rostit apoi un toast pre- dialitate, au participat per­ Ceauşescu, însoţiţi de Alteţa varăşului Nicolae Ceauşescu distincţie care se acordă în Sînt prezentate apoi per­
zitei oficiale în Olanda, In de gală. • şedinţele Consiliului de Stat al soanele oficiale care îl în­ Sa Regală, prinţesa Beatrix, şi tovarăşei Elena Ceauşescu semn de înaltă preţuire ce­ sonalităţile municipale care,
onoarea preşedintelui Consi­ Cu acest prilej, Maiestatea Republicii Socialiste România, soţesc pe preşedintele Con­ au fost oaspeţii Primăriei o- li se oferă buchete de flori. lor mai de seamă oaspeţi ai prin prezenţa lor, au adus
liului de Stat al Republicii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, siliului de Stat. Au fost pre­ raşului Amsterdam. un cald omagiu solilor popo­
Socialiste România, tovarăşul Sa, Regina Olandei, a rostit după care a fost intonat zenţi deputaţi ai celor două In faţa Primăriei, numeroşi Primarul oraşului, I. Samkal- oraşului rului român din partea locui­
Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ un toast. Camere ale Parlamentului,, cetăţeni, precum şi grupuri den, a rostit o alocuţiune de Preşedintele Consiliului de torilor Amsterdamului.
răşei Elena Ceauşescu, Ma­ A fost intonat Imnul na­ Imnul naţional olandez.
iestatea Sa, Regina Iulian a, ţional al Republicii Socialis­ La dineu, care s-a desfăşu­ membri ai guvernului, alte
Cuvînful primarului
şi Alteţa Sa Regală, prinţul te România. rat într-o atmosferă de cor- persoane oficiale olandeze. Cuvîntul tovarăşului
Toastul maiestăţii Toastul preşedintelui I. Samkalden Nicolae Ceauşescu

sale, regina luliana Nicolae Ceauşescu Domnule preşedinte şi gebouw cu opt zile în urmă, Domnule primar, rea colaborării internaţiona­
le, la schimbul de valori ma­
naţional
de
ansamblul
către
doamnă Ceauşescu,
român de folclor cu o repre­ Doamnelor şi domnilor, teriale şi spirituale, la făuri­
In configuraţia lumii schim­ zentaţie ce s-a bucurat de a- Aş dori să vă mulţumesc rea unei lumi mai bune, mai
Domnule preşedinte, că relaţiile noastre se inten­ Maiestate, şi a schimburilor economice bată de cel de-al doilea răz­ precierile cele mai entuzias­ pentru cuvintele ce le-aţi drepte.
sifică. Mă gîndesc '\a legătu­ şi tehnico-ştiinţifice între boi mondial şi în transfor­ rostit la adresa mea şi a po­ Aceasta caracterizează po­
Soţul meu şi cu mine avem rile noastre economice şi la Doamnelor şi domnilor, toate statele continentului, mare continuă, dumneavoas­ te. Totuşi îndrăznesc să spun porului român.
privilegiul de a vă ura, dum­ posibilităţile de schimburi Aş dori să vă mulţumesc, promovarea largă a schimbu­ tră aţi fost acela care aţi fă­ că aceste contacte merită să litica externă a României —
neavoastră, precum şi doam­ culturale cu ţara lui Enescu. în numele meu şi al soţiei rilor cultural-artistiee, turis­ cut să urce, în decurs de o fie aprofundate şi intensifi­ Doresc, la rîndul meu, să şi aş dori să menţionez cu
nei Ceauşescu, bun sosit în mele, pentru amabila invita­ tice, a schimburilor de per­ singură generaţie, libertatea cate. vă adresez dumneavoastră, şi satisfacţie că, deşi România
Olanda şi de a vă exprima Mă gîndesc, de asemenea, ţie de a vizita ţara dumnea­ soane, ea mijloc de adîncire şi bunăstarea ţării dumnea­ Relaţiile comerciale dintre tuturor locuitorilor oraşului şi Olanda sînt ţări cu orîn­
simpatia poporului nostru fa­ la sport şi la turism, tot a- voastră, pentru ospitalitatea a cunoaşterii reciproce, de voastră. In ţara noastră, şi Amsterdam şi România da­ Amsterdam, un cald salut duiri sociale diferite şi, din
ţă de poporul român. Soţul titea ocazii pentru români şi cu care am fost primiţi, pen­ lichidare a neîncrederii şi de tează, deja, de vreme înde­ din partea mea şi a locuito­ păcate, aparţin unor blocuri
meu păstrează o excelentă olandezi de a stabili contacte tru cuvintele rostite aici la apropiere între naţiuni. Con­ mai cu seamă în acest oraş, lungată. Potrivit unei afir­ rilor oraşului Bucureşti. militare deosebite, totuşi, în­
amintire a primirii deosebit personale. adresa ţării noastre, a po­ ferinţa va trebui să ducă la care a văzut în cursul isto­ maţii cuprinse în arhivele Este o deosebită bucurie tre ele există relaţii de co­
de călduroase pe care i-aţi In afară de schimburile de porului român. afirmarea unor relaţii noi riei sale ureînd libertatea, şi notariale, comercianţii din pentru mine şi soţia mea că, laborare nu numai economi­
rezervat-o, cu ocazia vizitei această natură, mai . există Ne produce o vie satisfacţie între state — întemeiate pe care, uneori, a văzut-o şi Amsterdam au primit încă la invitaţia Maiestăţii Sale, ce, culturale şi turistice, dar
sale neoficiale făcute în altele la nivel mai înalt şi faptul că avem prilejul să respectul deplin al indepen­ coborînd dumneavoastră sîn- din 1682 substanţe colorante putem să vizităm frumoasa şi politice. Aş menţiona, prin­
tre altele, faptul că la lu­
toamna anului 1971. pe care n-aş putea să le trec vizităm Olanda, să cunoaş­ denţei şi suveranităţii naţio­ teţi admirat datorită curaju­ din România, pe calea Du­ dumneavoastră ţară. Este a- crările pregătitoare pentru
Oamenii de stat olandezi sub tăcere în această zi. în­ tem nemijlocit viaţa şi pre­ nale, egalitate în drepturi, lui, hotărîrii, viziunii şi răb­ nării. Mai tîrziu, către sfîr- devărat că între ţările noas­ conferinţa de la Helsinki pri­
care
dării
sînt
indispensabile
care au vizitat România în ţelegerea reciprocă, de exem­ ocupările unui popor cu o bo­ neamestec în treburile inter­ pentru a trasa un drum si­ şitul secolului trecut, comer­ tre există relaţii vechi. Se vind securitatea europeană,
ultimii ani nu mai încetează plu, deoarece pentru a trăi gată istorie, cunoscut şi apre­ ne şi avantaj reciproc, pe ne- gur. ţul s-a concentrat asupra grî- pare că, de sute de ani, ro­ reprezentanţii României 1 şi
cu elogiile aduse ospitalită­ în pace, trebuie să trăim în ciat în întreaga lume pentru recurgere la forţă şi la ame­ nelor. mânii şi olandezii au găsit Olandei conlucrează activ
ţii pe care le-aţi oferit-o. Toţi bună înţelegere. Popoarele talentul şi hărnicia sa. Aceas­ ninţarea cu utilizarea forţei Sîntem fericiţi de prilejul Puţin • timp înainte de răs­ produse pe care să le schim­ pentru a se ajunge la convo­
au fost impresionaţi de ma­ au nevoie unele de altele, tă satisfacţie ne este sporită — care să dea garanţie fie­ ce ni se oferă de a vă pu­ crucea secolelor, în 1897, o be. Desigur, este greu de carea conferinţei general-eu-
rile realizări ale poporului toate trebuie să se ajute re­ şi de faptul că venim într-o cărei naţiuni europene că se tea primi aici, în prezenţa delegaţie a Camerei de co­ spus dacă numai culorile au ropene pe baza deplinei e-
român, de progresele econo­ ciproc, să se completeze. ţară cu care România între­ va putea dezvolta în mod li­ Alteţei Sale Regale, prinţesa merţ din Amsterdam a por­ făcut obiectul acestor schim­ galităţi în drepturi între sta­
miei şi de avîntul ştiinţei şi Cele două ţări ale noastre ţine bune relaţii de prietenie ber şi independent, la adă­ Beatrix, şi, în numele Consi­ nit spre Bucureşti, pentru a buri, însă faptul că frescele tele continentului şi de şr x?-
al tehnicii. Insă dumneavoas­ trebuie, fiecare în felul său şi colaborare — relaţii care post de orice agresiune sau liului municipal al oraşului mînăstirilor din România, labora directivele pentru con­
tră aţi ştiut, de asemenea, să şi cu mijloacele de care dis­ datează“ de multă vreme şi atac din partea altor state. nostru, vă urez un călduros pleda ca Amsterdamul să de­ datînd de aproape 500 de ferinţă, în aşa fel, îneît a-
apăraţi, în mod exemplar, pune, să folosească totul pen­ care s-au dezvoltat în mod Apreciem că o importanţă bun sosit la Amsterdam. vină punctul terminus al u- ani, se păstrează în culori ceasta să contribuie la aşeza­
mediul de viaţă în minunata tru a instaura o lume paş­ fericit în ultimii ani. îmi este deosebită pentru realizarea Domnule preşedinte, nei noi linii de comunicaţii vii, poate atesta ceea ce e- rea relaţiilor din Europa pe
dumneavoastră ţară. Aş dori nică, deci demnă de fiinţa u- plăcut să remarc, în acest unui asemenea climat pe Cu prilejul contactelor pe maritime între Constanţa şi xistă în arhivele dumnea­ o bază mai bună.
să citez în legătură cu aceas­ mană. Contribuţia Olandei context, că un moment im­ continent ar avea reducerea voastră, că în România se fă­ Deci, aş putea spune că re­
ta, pe Oprescu: „Românul n-ac putea fi limitată de în­ portant în dezvoltarea rela­ treptată a forţelor armate din care le-aţi avut cu presa o- un port de la Marea Nordu­ ceau încă de pe atunci cu­ laţiile româno-olandeze, care
este, înainte de toate, un om seşi frontierele întinderii şi ţiilor noastre bilaterale l-a Europa, precum şi alte mă­ landeză, dumneavoastră aţi lui. Noi ne considerăm feri­ lori bune. Mai tîrziu, desi­ datează de sute de ani, se
cu o minte lucidă, care apre­ puterii sale. Originalitatea, constituit vizita pe care Al­ suri de dezangajare militară, subliniat punctul de vedere ciţi că datorită acestei ini­ gur, şi alte produse au făcut dezvoltă astăzi, într-adevăr,
ciază în orice lucru echili­ inteligenţa, perseverenţa, pre­ teţa Sa Regală prinţul Bern­ inclusiv desfiinţarea blocu­ potrivit căruia ţările mici şi ţiative acest terminus al li­ obiectul acestor schimburi. pe o bază nouă, că perspec­
brul şi moderaţia". cum şi forţa morală şi-au do­ hard a făcut-o, în toamna a- rilor militare. niei de comunicaţii a fost Este adevărat că societăţile tivele pentru o largă colabo­
olandeze au lucrat la extra­
Desigur, ţările noastre sînt vedit, în nenumărate rînduri, nului 1971, în România. mijlocii au posibilitatea şi gerea petrolului românesc. rare economică impun din
remareînd
Desigur,
proce­
foarte diferite, dar au, totuşi, valoarea pe plan internaţio­ Aţi evocat, Maiestate, o se­ sele pozitive care au loc în datoria de a participa activ plasat în ţara noastră. Noi sperăm că colaborarea de partea ambelor state de a
puncte comune. De exemplu, nal ; în legătură cu aceasta, rie de domenii concrete în viaţa Europei şi a întregii la explorarea soluţiilor po­ întreprinderile olandeze nu astăzi va fi pe o bază nouă: acţiona pentru înlesnirea a-
amîndouă sînt situate la gu­ mă gîndesc la acţiunile care colaborarea româno- lumi, nu uităm nici un mo­ litice ale problemelor funda­ sînt necunoscute în România. considerăm că acele timpuri cestei colaborări multilatera­
rile unui mare fluviu : Dună­ României pe care dumnea­ olandeză a găsit un teren ment că în faţa omenirii con­ La începutul secolului al XX- aparţin de acum trecutului. le. Fără nici o îndoială că, la
rea, în ceea ce priveşte Româ­ voastră, domnule preşedinte, propice de afirmare —• înce- tinuă să stea o serie de pro­ mentale internaţionale. In colaborarea economică, tre­
nia, Rinul, în ceea ce pri­ aţi ştiut atît de bine să le pînd cu relaţiile economice, bleme de însemnătate majo­ plus, cooperarea nu trebuie lea, ele au cooperat la ex­ România construieşte socia­ buie să adăugăm colaborarea
veşte Olanda. Dacă într-un inspiraţi. ştiinţifice şi culturale şi pî- ră, cum snît cele privind să se restrîngă la domeniul plorarea şi punerea în va­ lismul şi, după cum bine aţi ştiinţifică, culturală, deoare­
viitor apropiat canalul Eu­ Fie ca eforturile noastre nă la cele privind sportul şi stingerea definitivă a flăcă­ politicii internaţionale. Noi loare a surselor de petrol din subliniat, domnule primar, ce nici nu se poate concepe
ropei va uni Dunărea cu Ri­ comune în direcţia unei co­ turismul. Sper că vizita şi rilor războiului — care mai România. Dată fiind expe­ într-o epogă istorică scurtă, astăzi dezvoltarea vreunei
nul, cele două fluvii vor for­ existenţe paşnice şi echitabi­ convorbirile pe care le vom ard încă în diferite zone ale ne dăm seama, tot mai lim­ poporul român a obţinut rezul­ naţiuni fără a aşeza la baza
ma o cale fluvială neîntre­ le a naţiunilor să poată con­ avea cu reprezentanţii ţării globului —, lichidarea orică­ pede, că relaţiile economice rienţa trecutului, cred că pot tate însemnate în dezvolta­ întregii activităţi cuceririle
ruptă de 3 500 km — cea tinua să călăuzească relaţiile dumneavoastră vor eviden­ ror surse de conflicte şi în­ şi culturale pot întări într-o avea dreptul să-mi exprim rea sa economică şi socială. moderne ale ştiinţei şi cul­
mai lungă din Europa —, noastre şi să facă rodnică în­ ţia noi posibilităţi' de a lărgi cordare din lume, înfăptuirea însemnată măsură contactele speranţa că Amsterdamul va Mai avem încă multe de fă­ turii, fără ca fiecare naţiune
a
pentru
starea
lichida
cut
care va lega cele două ţări ţelegerea reciprocă a popoa­ cooperarea economică, tehni­ dezarmării generale şi, în politice. putea să joace un rol activ de înapoiere de la care am — fie ea mare sau mică —
că şi ştiinţifică, de a ampli­
ale noastre şi, în consecinţă, relor noastre, Ia orice nivel 1 fica schimburile cultural-ar- primul rînd, a dezarmării Printre contactele cultura­ în dezvoltarea relaţiilor pe pornit. De aceea, România, să-şi aducă contribuţia la pa­
Marea Neagră de Marea Nor­ Aceasta este dorinţa pe ca­ tistice dintre ţările noastre. nucleare, abolirea hotărîtă a le între ţara dumneavoastră, multiple planuri dintre Româ­ poporul român acordă o ma ; trimoniul universal al ştiinţei
şi culturii. o
manifestărilor
u6
dului. re o exprim, toastînd pentru Desigur, dezvoltarea multi­ ţuturor întemeiate pe vechii domnule preşedinte, şi oraşul nia şi Olanda. re atenţie dezvoltării colabo­ Deci, în acggţ spirit se în­
politici
forţă,
toate
rării
lumii,-
statele
cu
Pe bună dreptate, sînteţi prietenia dintre România şi laterală a relaţiilor româno- dominaţie şi dictat. Pornind Amsterdam voi evoca repre­ Domnule preşedinte, îngă­ fără deosebire de orînduire scrie vizita pe care o facem
mîndri de giganticul proiect Olanda, pentru sănătatea olandeze, pe baza deplinei e- de la aceste realităţi. Româ­ zentaţiile date în repetate duiţi-mi să vă ofer, în a- socială. în frumoasa dumneavoastră
galităţi în drepturi, a respec­
de la Porţile de Fier, aşa cum dumneavoastră, domnule pre­ tului reciproc şi avantajului nia acţionează în mod ferm rînduri de artişti români, ca­ mintirea vizitei dumneavoas­ Avînd în vedere că, sute ţară. Sîntem convinşi că a-
ceastă vizită va contribui la
pentru ca în Europa şi în lu­
noi sîntem mîndri de lucră­ şedinte, doamnă Ceauşescu mutual, are o mare impor­ me să se realizeze o politică re au loc în fiecare an în tră, un exemplar al medaliei de ani, ţara noastră a cunos­ o mai bună cunoaştere reci­
rile din Deltă. şi pentru sănătatea tuturor tanţă nu numai pentru ţările de colaborare, securitate şi cadrul festivalurilor de vară oraşului Amsterdam, meda­ cut dominaţia străină, iar procă, ea va evidenţia noi
apoi pe aceea a unor mono­
Ne este, de asemenea, co­ acelora care vă însoţesc, pre­ şi popoarele noastre. Ea re­ pace, care să permită fiecă­ din acest oraş. Voi menţiona lie care nu este acordată de- poluri străine, astăzi sîntem posibilităţi de a dezvolta co­
totodată,
prezintă,
o
contri­
mună voinţa de a fl şi de a cum şi pentru fericirea şi buţie la îmbunătăţirea cli­ rui popor, fiecărei naţiuni să în mod deosebit spectacolul cît oaspeţilor celor mai im­ vital interesaţi ca în lume laborarea multilaterală dintre
ţările şi popoarele noastre.
rămîne noi înşine. prosperitatea întregului po­ matului european, ia' asigura­ se dezvolte corespunzător do­ dat, pe scena de la Concert- portanţi ai oraşului nostru. să se afirme principii noi, de Dorim ca tot mai mulţi
rinţelor sale, fără nici un a-
Mă bucur, deci, să constat por român. rea securităţii pe continent mestec din afară, să-şi fău­ deplină egalitate în drepturi cetăţeni ai Olandei, ai Am­
şi, în acelaşi timp, un exem­ rească de sine stătător pro­ între toate naţiunile, de res­ sterdamului să viziteze Româ­
plu de relaţii între două sta­ priul său destin. Considerăm pect al independenţei şi su­ nia. Este o ţară frumoasă.
te cu orînduiri sociale dife­ că toate statele — fie ele La Monumentul naţional veranităţii naţionale, deoare­ Dealtfel, mulţi olandezi vizi­
Convorbiri oficiale rite, dornice să trăiască în mari, mijlocii sau mici —• ce numai pe această bază tează România şi sper că vor
înţelegere şi prietenie, să trebuie să participe, cu drep­ este posibil ca fiecare na­ fi şi mai mulţi.
contribuie la cauza păcii şi turi egale, la viaţa politică In cursul dimineţii de rinţa de pace. Intr-un zid ţiune să-şi asigure o dezvol­ Aş dori încă o dată, mul-
inde­
româno-olandeze colaborării între naţiuni. mondială, la rezolvarea pro­ marţi, tovarăşul Nicolae semicircular, care încadrează tare economico-socială bunăsta­ ţumindu-vă, să urez cetăţeni­
ridice
Sîntem cu toţii martorii u-
pendentă,
să'
oraşului
lor
blemelor majore cu care se
dumneavoastră,
nor mari transformări în via­ confruntă lumea contempo­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena morrrfîntul, sînt depuse urne rea poporului său şi, totoda­ condiţii de viaţă tot mai bu­
ţa internaţională, ai afirmă­ Ceauşescu parcurg pe jos cu pămînt din provinciile o- tă, să contribuie la exti-nde-
Marţi după-amiază, la Pa­ Din partea olandeză au rană. distanţa ce separă Palatul re­ landeze ne, de prosperitate şi pace.
latul regal din Amsterdam a participat Barend Biesheuvel, rii unui curs nou, îndreptat Am convingerea că Româ­ zidenţial de Monumentul Na­ Preşedintele Consiliului de
avut loc prima rundă a con­ primul ministru, Norbert spre destindere şi colabora­ nia şi Olanda, care au cola­ ţional al Poporului olandez. Stat, tovarăşul Nicolae
vorbirilor oficiale dintre pre­ Schmelzer, ministrul afaceri­ re între state. România este borat. şi pînă acum fructuos Aleea ce împarte în două Ceauşescu, şi tovarăşa Elena
întreaga
şedintele Consiliului de Stat, lor externe, H. Langman, mi­ hotărîtă să-şi aducă dezvoltarea în cadrul O.N.U. şi al altor marea piaţă centrală a ora­ Ceauşescu depun, în semn de Cinema
contribuţie
la
sa
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nistru pentru problemele e- acestui curs pozitiv. Animată organizaţii, vor întări şi mai şului este flancată de peluze omagiu poporului luptător al populare ; 15,30 Publicitate ra­
dio; 15,40 Muzică de estradă ;
şi membri ai guvernului o- conomice, B. J. Udink, minis­ de această hotărîre, ţara mult conlucrarea lor pe tă- de lalele galbene. Mari dra­ Olandei, o coroană de flori, 16,00 Radiojurnal; 16,15 Cîntece
landez. trul transporturilor şi apelor, noastră a participat activ — rîmul înfăptuirii securităţii, pele olandeze şi române flu­ în timp ce fanfara intonează DEVA : E o poveste veche de Ion Danielescu si Filaret
Barbu ; 16,25 Fotbal — Trans­
Din partea română au par­ P. J Engels, ministrul aface­ şi va participa şi în viitor — păcii şi colaborării pe conti­ tură în adierea vîntului. De­ Imnul eroilor. Pe panglica cu („Patria“); Călăreţii („Arta") ; misii directe de la partidele
hoinăreală
Marea
ticipat tovarăşii Ilie Verdeţ, rilor culturale, turismului şi atît la pregătirea cît şi la nent şi în întreaga lume. taşamente de militari prezin­ culorile naţionale ale Româ­ SIMERIA : H U N E D O A R A : etapei a 20-a a campionatului
(„Mureşul);
prim-vicepreşedinte al Con­ acţiunilor sociale, M. Yuk- desfăşurarea cu ^bune rezul­ Animat de această convin­ tă onorul. niei este scris : „Din partea Domnului profesor, cu dragoste divizionar A; 18,00 Orele serii-
rr ' elod11
’;
22
^ Zece
Preferate
siliului de Miniştri, George boersma, ministru ad-interim tate a conferinţei general- gere, doresc să toastez pen­ preşedintelui Consiliului de („Siderurgistul“); Războiul ; sub­ 20,45 Consemnări de prof. univ
teran
CA-
(„Constructorul")
Macovescu, ministrul afaceri­ al agriculturii şi pescuitului, europene, consacrate colabo­ tru dezvoltarea prieteniei şi Monumentul, inaugurat în Stat al României, Nicolae LAN : Legenda („11 Iunie") ; Ştefan Pascu; 20,50 Tineri inter­
lor externe, Gheorghe Boldur, consilieri şi alte persoane ofi­ rării şi securităţii pe conti­ colaborării dintre România 1956, este un obelisc din Ceauşescu". TELIUC : Aurul („Minerul“); preţi ai cîntecului popular ____________
Angelica Stoican ; 21,00 Revista
ministrul construcţiilor de ciale. nent. Considerăm, că toate po­ şi Olanda, pentru fericirea şi travertin de Sienna, înalt de înalţii oaspeţi păstrează un GHELAR; Fuga, seriile I—II şlagărelor; 21,25 Moment poe-
(„Minerul“);
PETROŞANI:
Pa­
maşini-unelte şi electrotehni­ Convorbirile, care au abor­ poarele Europei sînt intere­ prosperitatea poporului olan­ 20 de metri, ornat cu baso­ moment de reculegere. sărea liberă („7 Noiembrie“) ; tic. Katri Vala, scriitoare fin­
Bijuterii
21,30
cii, George Elian, ambasado­ dat probleme ale relaţiilor sate ca viitoarea conferinţă dez, în sănătatea Maiestăţii reliefuri şi sculpturi simbo- La solemnitate sînt de fa­ Bărbatul care a venit după landeză ; ; 22,00 Radiojurnal; muzi­
22,30
cale
rul României în Olanda, con­ româno-olandeze în multiple să ducă la realizarea unui Voastre, şi a Alteţei Sale Re­ lizînd rezistenţa poporului o- ţă primul ministru al Olan­ bunica („Republica“); LUPENI: Concert de seară; 24,00 Buletin
să
silieri ai preşedintelui Consi­ planuri, s-au desfăşurat în- consens privind dezvoltarea, gale, prinţul Bernhard, în să­ landez în faţa agresiunii dei, primarul oraşului Am­ Fugi ca Cind te se prindă („Cultu­ de ştiri; 0,03-5,00 Estrada noc­
ral“);
ivesc
zorile
liului de Stat, alte persoane tr-o atmosferă de cordialita­ fără nici un fel de îngrădiri nătatea dumneavoastră a tu­ hitleriste şi ororilor războiu­ sterdam, alte personalităţi ale („Muncitoresc"); LONEA : A turnă.
oficiale. te şi prietenie. şi discriminări, a colaborării turor ! lui, lupta sa de eliberare, do­ vieţii publice olandeze. venit un soldat de pe front
(„Minerul"); PETRILA : Drum
în penumbră („Muncitoresc“); Televiziune
VULCAN: Războiul lui Murphy
Este ora 11,23. Trenul ofi­ şi caldă cordialitate cele mai („Muncitoresc“); URICANI: Ma­
cial soseşte la Amsterdam. Călduroasă primire la Amsterdam înalte personalităţi ale vieţii nia grandorii („7 Noiembrie") ; 9,00 Curs de limb* engleză.
' Aici are loc ceremonia pri­ politice a ţării-gazdă, amba­ ORĂŞTIE : Misiunea sublocote­ Lecţia a 4S-a;
mirii oficiale. Gara centra­ sadori ai zeci de state de pe nentului Sipoş („Patria“); Măr­ 9,30 De la Alfa la Omega —
enciclopedie pentru elevi;
lă a Amsterdamului, impu­ Gazdelor le sînt prezentate toate continentele. Un mare turisirile unui comisar de po­ 10.00 Telex;
nătoare construcţie de oţel persoanele oficiale care îl escadron al poliţiei de stat, rada portului nave de pînă trulea ca centru turistic al număr de locuitori ai Am­ liţie făcute procurorului repu­ 10.05 Publicitate;
şi sticlă, este împodobită de însoţesc pe preşedintele Con­ se îndreaptă spre Palatul re­ la 80 000 de tone, datorită Europei. sterdamului au ţinut să sa­ blicii („Flacăra“); GEOAGIU- 10.10 Prim-plan: Niculai S. Ni-
sărbătoare. Tricolorul româ­ siliului de Stat al României, zidenţial. Pe traseul ce con­ unui nou canal, care leagă Salutul călduros adresat de lute pe şeful statului român, BĂI: Şase iulie; HAŢEG : Va­ culai, Erou al Muncii So­
nesc şi drapelul Olandei, ală­ precum şi membrii Ambasa­ duce spre centrul oraşului oraşul de Rin. cetăţenii oraşului Amsterdam să aducă omagiul lor lui canţă la Roma („Popular") ; cialiste, preşedintele C.A.P.
însurăţei, judeţul Brăila;
turate, dau valoare de sim­ dei române în Olanda. Amsterdam, mii şi mii de In acelaşi timp, Amsterda­ solilor poporului român con­ „Nicolae Ceauşescu care sim­ BRAD: Provincialii („Steaua ro­ 10,35 Film serial: „Umbrele dis­
bol bunelor relaţii statorni­ Ceremonia continuă în sa­ cetăţeni întîmpină cortegiu] mul şi-a cucerit un loc de stituie expresia sentimentelor bolizează România" — aşa şie“); GURABARZA: Ancheta par în plină zi“. Produc­
oficial cu multă căldură. în­
te­
ţie
a
cite între România şi Olan­ lonul de onoare, unde pre­ treaga arteră parcursă degajă prim ordin în viaţa economi­ de prietenie faţă de Româ­ cum releva presa olandeză: de la hotelul Excelsior („Mine­ leviziune studiourilor de Distri­
sovietice.
da, intre pooprul român şi şedintelui Consiliului de Stat o atmosferă de sărbătoare. că a ţării şi datorită ritmu­ nia, dovada dorinţei pentru o ecoul acestor sentimente — rul“); ILIA : Procesul unei ste­ buţia: Petr Veliaminev,
le („Lumnia").
poporul olandez, raporturi ce îi sînt prezentaţi preşedinţii lui de industrializare. mai bună cunoaştere şi a- omagiul reprezentanţilor o- Liudmila Davidova, Ale­
îşi găsesc cea mai prestigioa­ celor două Camere ale State­ Detaşamente de militari, re- La Ijmude, localitate afla­ propiere, pentru lărgirea ca­ raşului, a consilierilor repre- xandra Zavialova, Serghei
prezentînd toate armele, flan­
Ghenadii
Iakovlev,
Karol-
să şi elocventă întruchipare lor Generale (Parlamentul), tă la intrarea în portul ora­ drului raporturilor dintre zentînd cele mai diferite par­ kov. Episodul I;
in vizita oficială a preşedin­ primul ministru Barend Bies­ chează artera de comunicaţie şului, este situată una dintre România şi Olanda, un oma­ tide, cu prilejul vizitării pri­ Radio 11,55 La ordinea zilei. Azi, ju­
şi dau onorul celor doi şefi
telui Consiliului de Stat al heuvel şi membrii Consiliului de stat, Maiestăţii Sale Re­ cele mai mari oţelării din giu adresat preşedintelui măriei, şi-a găsit o sinceră deţul Suceava;
Revista
României în Olanda. de Miniştri, alte persoane o- gina luliana a Olandei şi Europa, întreprindere aparţi- Consiliului de Stat al ţării expresie în alocuţiunea pri­ PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 12.10 Tv. ; literar - artistică
Odată cu sosirea trenului ficiale, între care ambasado­ preşedintelui Consiliului de nînd statului, care în 1974, noastre. marului Amsterdamului. în­ de ştiri ; 5,05 Cu cîntecul şi 13.05 Telejurnal;
oficial, în onoarea solilor po­ rul Olandei la Bucureşti, Pie- Stat al României, Nicolae cînd vor intra în funcţiune Grăitoare mărturie a pres­ cununare a acestei suite de jocul pe plaiurile ţării ; 5,30 17.30 Curs de limba germană.
porului român răsună 21 de ter Veecken Putman-Cramer. Ceauşescu. capacităţile actualmente în tigiului de care se bucură pe­ manifestări de preţuire, di­ Jurnal agrar , 5,40 Melodii în Lecţia a 48-a;
zori de zi ; 6,00-8,08 Radiopro-
salve de artilerie. curs de realizare, va produ­ ste hotare şeful statului nos­ neul oficial a marcat, prin gramul dimineţii ; 8,08 Matineu 18.00 Telex;
In continuare, în salo­ La Palat, cei doi şefi de tru, România socialistă, po­ 18.05 Tragerea Pronocxprcs;
Preşedintele Consiliului de nul diplomaţilor, preşedinte­ ce 5 250 000 tone oţel. Pe litica ei de colaborare, de toastul rostit de regina O- muzical. Uverturi la opere; 8,25 18.15 întrebări şi răspunsuri pe
poetic.
8,30
Moment
Partidului;
Stat, tovarăşul Nicolae lui Consiliului de Stat al stat trec în revistă garda de lîngă industria grea, sînt am­ participare activă, constructi­ landei, caracterul de eveni­ La microfon, melodia prefar«- temele: Rolul şi funcţiile
Imnul
Se
onoare.
intonează
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena României îi sînt prezentaţi naţional al ţării noastre. plasate la Amsterdam între­ vă, la dialogul internaţional ment remarcabil pe care-1 tă : 9,00 Buletin de ştiri; 9)30 Consiliului Suprem ai
Economice
Ceauşescu sînt salutaţi cu şefii misiunilor diplomatice prinderi din ramura mecani­ şi edificarea unui climat de reprezintă vizita preşedintelui Viaţa cărţilor; 9.50 Fantezii din Dezvoltării a României. Acor­ şi
operete ; 10,00 Buletin de ştiri;
Sociale
cordialitate de Maiestatea Sa acreditaţi la Haga, veniţi să Cu cei peste 800 000 de cii fine, industriei uşoare. securitate şi pace-, prima zi Nicolae Ceauşescu pentru 10,05 Formaţia de muzică popu­ dul global în sistemul re*
Regina luliana a Olandei şi aducă omagiul lor şefului locuitori ai săi, cu puternica Mîndru de bogatul său tre­ a vizitei tovarăşului Nicolae dezvoltarea relaţiilor dintre lară „Rapsodia Dunării“ din tribuţiei muncii;
orchestra
Ansamblu­
de Alteţa Sa Regală Bern­ statului român, ţării noastre, dezvoltare economică şi ur­ cut, oraşul, care a dăruit te­ Ceauşescu a marcat pregnant, cele două popoare şi state, Galaţi de şi cîntece şi dansuri din 18,40 Pe-un picior de plai;
lui
hard, prinţul Ţărilor de Jos. cu prilejul acestui remarca­ banistică, Amsterdamul se în­ zaurului cultural al umanită­ din cele dintîi ore, însemnă­ pentru conjugarea eforturilor Tg. Mureş; 10,30 Vreau să ştiu 19.00 Timp şi anotimp in agri­
cultură;
de
(emisiune
Se intonează Imnul naţio­ bil eveniment. Sînt prezenţi scrie pe harta ţării-gazdă ţii opere nemuritoare, are 40 tatea deosebită pe care o con­ lor în direcţia destinderii şi pentru şcolari). ştinţă şi tehnică 19,20 1001 de seri;
ra­
Extemporal
nal al Republicii Socialiste amabasadorii a 56 de state, drept cel mai mare oraş. de muzee, dintre care cel feră acestui eveniment cercu­ cooperării pe continentul diofonic de vacanţă; 10,50 Piese 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
România. ţări de pe toate continente­ Străzile şi bulevardele sale, mai mare — Rijksmuseum — rile oficiale, . poporul olan­ nostru, în viaţa internaţio­ pentru chitară ; 11\00 Buletin inte de termen — cauză
11.05
Preşedintele Consiliului de le, cu care. România are sta­ segmentate în canale, îi con­ adăposteşte numeroase opere dez Fiecare moment al vizi­ nală. de ştiri; Tudor Formaţia instru­ a întregului popor;
mentală
11,15
Arcadie;
Stat al României şi Regina tornicite şi dezvoltă raporturi feră o personalitate distinc­ ale maeştrilor olandezi ai tei a dimensionat interesul şi Sub aceste auspicii au în­ Litera şi spiritul legii ; 11,30 20.00 Cîntecul săptămînii: „Min-
Olandei trec în revistă garda de bună înţelegere şi coope­ tă^ frumuseţe, forţă şi calm secolului al XVII-lea, lucrări atenţia deosebită acordată de ceput în această zi convorbi­ Concertul pentru oboi şi or­ dru sînt de ţara mea“;
chestră de Mircea Basarab ;
de onoare, după care are loc rare. prin îmbinarea armonioasă celebre de Rembrandt, Frans opinia publică olandeză a- rile oficiale care au definit, 12.00 Discul zilei — Kathy Kir- 20.05 Teleobiectiv;
prezentarea persoanelor _ ofi­ Ceremonia primirii oficiale a străvechii arhitecturi de cestei prime întîlniri cu şe­ by; 12,15 Recital de operă Va- , 20,25 Telecincmateca. „Filme. cinemato­
genuri
—
mari
ciale olandeze care participă ia sfîrşit. acum cîteva secole cu noile Haîs, Vermeer şi alţii. Faptul ful statului român, mesajului totodată, caracterul de lucru sile Martinoiu; 12,30 Intîlnire cu grafice diferite“. Comedia
interpretul
şi
melodia
populară
la primirea înalţilor oaspeţi înalţii oaspeţi români şi construcţii. că valorile artistice sînt nu­ de prietenie al solilor popo­ al vizitei, evidenţiind, într-o preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 muzicală „Blonda şi veselă“.
Astaire
Frcd
Cu
Gin-
români, între care dl. Sam­ maiestăţile lor iau loc în Legat încă din 1875 de meroase, că oraşul însuşi rului nostru. Solemnitatea atmosferă de cordialitate şi Avanpremieră cotidiană; 13,30 ger Rogers;
Concert de prînz ; 14,00 Compo­
kalden, primarul oraşului două căleşti regale cu Marea Nordului, prin vestitul poate fi asemănat cu :Vene- primirii tovarăşului Nicolae zitorul săptămînii ; 14,30 Ope­ 22.15 24 de ore. România în
Amsterdam, general-maior alură istorică, la care sînt „Noordzee Kanaal“, în lun­ Ceauşescu, tovarăşei Elena prietenie, dorinţa comună de reta „Se mărită fetele“ de lume;
Knulst, guvernatorul militar înhămate cîte trei perechi gime de 24 de kilometri, ţia, fac ca Amsterdamul să Ceauşescu de către Maiestă­ conlucrare în multiple planuri George Grigoriu (fragmente) ; 22,50 Stadion _ emisiune de re­
al capitalei, membri din sui­ de cai. Cortegiul, prece­ Amsterdamul şi-a dezvoltat se situeze, după Londra, Pa­ ţile lor regale a reunit, în- spre binele popoarelor român 15.00 Buletin de ştiri; 15,05 Fi­ portaje, anchete, opinii
şier editorial ;
15,15 „Satule,
din lumea sportului.
ta oficială a familiei ’■egale. dat şi secondat de cîte un capacitatea de a primi în ris şi Roma, pe locul al pa­ tr-o ambianţă de stimă şi olandez, al păcii în lume.
x Redacţia «i administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrlsori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul: L P. Deva.