Page 37 - Drumul_socialismului_1973_04

Vizita preşedintelui Consiliului
Proletari din toate jărlle, unfjl-văl

de Stat, NIC0LÁE CEAUSESCU, in Olanda

Cea de-a doua zi a vi­ rea colaborării şi cooperării atît pe planul relaţiilor bila-'
zitei oficiale în Olan­ economice şi tehnico-ştiinţi- terale, cit şi In viaţa inter­
da a preşedintelui Con­ fice româno-olandeze. naţională.
siliului de Stat, tovarăşul Iar întîlnirea cu parlamen­ Subliniind, totodată, că
Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ tarii şi apoi cu înalte oficia­ pretutindeni tovarăşul Nicolae
răşei Elena Ceauşescu- a în­ lităţi prezente la dineul ofe­ Ceauşescu, tovarăşa Elena
ceput sub aceleaşi bune aus­ rit de Consiliul de Miniştri Ceauşescu au fost primiţi cu
picii care au marcat desfă­ a reprezentat noi repere ale căldură, cu sentimente de a-
şurarea programului de semnificaţiei politice deose­ leasă stimă întregim imaginea
marţi. bite pe care o are vizita con­ celei de-a doua zile a vizitei
y A fost o zi de lucru den­ ducătorului statului român în Olanda.
ANUL XXV Nr. 5 677 JOI 12 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI să, cu un itinerar care a o-
ferit solilor poporului român
prilejul să cunoască direct La Societatea aeronautică „Fokker“
dezvoltarea economică a ţării
gazdă. Marile obiective in­
sînt
salutaţi
oaspeţii
români
obiectiv
din
pro­
* ¡1 igfl § . ’ '1 dustriale, uriaşele întinderi gramul zilei de miercuri îl cu căldură de populaţie, care
Primul
La In pagina a Ifl-a de pămînt roditor, smuls de constituie — vizitarea uzinelor face semne prieteneşti, se a-
sub ape prin muncă şi efor­
„Fokker
vast
V.F.W“,
plaudă.
fiecare CURIER SOCIAL turi, atestă hărnicia şi ta­ complex modern de construc­ Se trece pe lingă marele
lentul poporului olandez.
ţii de avioane situat în apro­
Intîlnirile t o v a r ă ş u l u i piere de Amsterdam. aeroport Shiphol, principala
poartă aeriană a Olandei şi
Nicolae Ceauşescu cu specia­
CETĂŢENESC lişti şi cadre de conducere Este ora 9,00 cînd coloana unul din marile aeroporturi
din întreprinderile vizitate, oficială de maşini părăseşte ale lumii.
discuţiile care au avut loc Palatul rezidenţial. Străzile Pe o porţiune de mai mult
m Gazdele ospita­ au scos în evidenţă marile oraşului cunosc o vie anima­ (Continuare in pag. a 4-a)
ţie. De-a lungul arterelor,
Pe şantierele de locuinţe ale judeţului liere se întrevăd posibilităţi pentru dezvolta­
Drumul de pe acum
(Raid-anchetă Întîlnire cu reprezéntantii celor două
dintre... două
CALITATEA Şl CONFORTUL pe traseele turisti­ Camere ale Parlamentului
bariere ce ale judeţului)
România,
climatul
apartamentelor să fie organic legate La ora actuală, alimen­ Rubricile: miercuri, după-amiaza zilei de Camere Parlamentului, Parlamentului. extinderii şi adîncirii pe mul­
favorabil
In
ale
Consi­
preşedintele
Sala
impu­
o
raporturilor
a
tiple
planuri
nătoare deschidere cu plafo­
• ♦.
liului de Stat al Republicii
tarea cu balast şi beton a B Confruntări Socialiste România, tovarăşul nul în arcadă, împodobit cu dintre cele două ţări.
de respectarea termenelor de execuţie şantierului Fabricii de ci­ Nicolae Ceauşescu, şi tovară­ picturi de valoare, este una Nicolae Ceauşescu. tovarăşul
A
cuvîntul
luat
şa Elena Ceauşescu s-au în-
dintre
piesele
cele
do
mai
ment şi var de la Chişcă-
daga se face de la Mintia, etice tîlnit, la Palatul „Binnenhaf", seamă ale complexului arhi­ Preşedintele Consiliului de
cu mijloace auto. Pentru a din Haga, cu reprezentanţii tectonic. Stat a răspuns, apoi, la une­
In primul trimestru al a- de peste 4 700. De aici, ajun­ spunea inginerul Mircea Chi- ajunge pe şantier, acestea 8 Corespondenţe celor două Camere ale Par­ le întrebări ale parlamentari­
nului, pe ansamblul judeţu­ gem la un al doilea aspect: rilă, de la^, lotul nr. 11 al lamentului olandez. Tn deschiderea înlîlnirii lor olandezi.
sînt
să
nevoite
parcurgă
de
preşedintelui
Consiliului
lui s-au predat 365 de apar­ acela al „înghesuirii" în ulti­ T. C. Deva’. In parte este drumul clasic : Mintia — de la cititori Stat al României cu repre­ La întîlnirea cu parlamen­
tamente — fără ca acestea ma parte a anului a unui vina noastră că n-am reuşit Deva (pînă la bariera Palatul „Binnenhaf", ve­ zentanţii celor două Camere, tarii olandezi au participat
să fi fost planificate. Dar important volum de muncă. să asigurăm un ritm con­ 8 Sensul a tot ce chea Curte regală a Olandei, tovarăşii Ilie Verdeţ, George
faptul că cifra amintită re­ Care sînt repercusiunile a- stant de construcţie, pentru C.F.R.) — Chişcădaga. Dru­ este un complex de armoni­ preşedintele Comisiei de po­ Macovescu, George Elian,
prezintă mai puţin de 8 la cestui aspect este lesne de a nu fi nevoiţi să executăm mul ar putea fi scurtat cu înfăptuim—creşte­ oase construcţii in stil gotic, litică externă a Parlamentu­ ambasadorul României la Ha­
sută din planul anual de a- priceput : munca in salturi, tencuieli şi alte lucrări ase­ peste 10 km dacă un alt a căror edificare îşi găseşte lui. N Schuyt, rosteşte o alo­ ga, alte persoane oficiale.
¡pşu-tamente ne îndeamnă la la sfîrşitul anului, care adu­ mănătoare pe timp friguros. drum (Mintia — Bejan, rea bunăstării oa­ începuturile în secolul al cuţiune de bun venit, în ca­ întîlnirea s-a desfăşurat în-
Semnalarea acelor aspecte ca­ ce după sine carenţe la ca­ „Fisurile" care apar se dato­ construit peste baraj) ar fi XlII-lea. Aici îşi au sediul re subliniază bunele reiaţii tr-o atmosferă de cordiali­
re dijmuiesc din finalizarea pitolul calitate şi confort. Am rează în primul rînd acestui pus în exploatare. Nu-i menilor muncii
optimă a locuinţelor, prin putea adăuga chiar neînca- fapt. Dar, parţial, este şi vina vprba că drumul n-ar fi guvernul olandez şi cele două existente intre Olanda şi tate.
..optim" inţelegînd nu doar drarea in termenele de exe­ beneficiarilor care sînt în terminat Dimpotrivă, este 8 Note
încadrarea în termenul plani­ cuţie, de vreme ce primul bună măsură cusurgii. Aceş­ un drum' de toată frumu­ V.______________________ y
ficat şi în indicatorii de e- trimestru al fiecărui an este tia au de fapt o locuinţă şi seţea, numai că el se află Cuvîntul tovarăşului
iicienţâ, dar şi asigurarea ca­ folosit de regulă pentru „mi­ nu vor să se mute în ea pînă închis — între două barie­
lităţii lucrărilor şi confortu­ cile remedieri" la aparta­ nu-i totul pus la punct. re — pe motiv că I.E.C.
lui impuse de cerinţele ac­ mentele construite la sfîrşitul Nu peste tot însă soarta Mintia (ca beneficiar) nu
tuale. anului anterior. apartamentelor, - este . privită, a semnat încă pentru... re­ Dezbatere pe NICOLAE CEAUŞESCU
Este vorba, mai întii, de Iată un motiv pentru care astfel. Da şantierul nr. 5 O- cepţia lui ,10 km în plus
faptul că in prima jumătate a ne sînt adresate scrisori din răştie (tot al T. C. Deva), din pentru transportul fiecărei teme de ateism
anului, deci la sfîrşitul aces­ partea beneficiarilor de lo­ cele 240 de apartamente pre­ tone de material — iată un Domnule preşedinte) w vea această întîlnire cu re­ mai trebuie încă mult de fă­
tui trimestru, sînt planificate cuinţe, care semnalează mo­ văzute pentru acest an, 119 anacronism ce trebuie grab­ Astăzi, la Centrul jude­ Domnilor, prezentanţii poporului olan­ cut pentru a putea realiza o
:
a fi date în folosinţă doar dul defectuos , în care s-au sînt finalizate deja, altele 20 nic înlăturat-în vederea ţean de informare şi do­ Aş dori, înainte de toate, dez. lume a colaborării şi păcii.
1 200 de apartamente pentru construit unele blocuri,' nepu­ urmînd să fie date în folo­ urgentării aprovizionării cumentare din Deva are să mulţumesc pentru această Intre ţările noastre se des­ România se pronunţă în
consiliul popular şi 256 a- tinţa do' a se muta în apar­ sinţă în aceste zile. Iată cq şantierului şi pentru dimi- Ioc o dezbatere pe teme de reuniune, care ne dă prilejul făşoară relaţii bune. Este a- mod activ pentru o colabora­
partamente pentru O.C.L.P.P., tamente confortabile ' la ter­ înseamnă asigurarea, unul ■ atfeishi, organizată de Ca­ să ne întîlnim cu dumnea­ devărat. că . în lume sînt mul­ re multilaterală între toate
din cifra totală a apartamen­ menul planificat. " ’ ' front .de. lucru corespunzători 'h’uarea^ cheltuielilor de binetul judeţean de partid voastră, reprezentanţii Parla­ te probleme care trebuie so­ statele, fără deosebire de o-
transport.
telor ce urmează a fi termi­ — .Ca inginer constructor, şi Comitetul judeţean pen­ mentului Olandei. Este ade­ luţionate. Chiar în Europa rinduire socială. Dealtfel, du­
tru cultură şi educaţie so­
nate în acest an, care este recunosc acest aspect' — ne (Continuare In pag. a 2-a); cialistă. Participă directo­ vărat că între se parlamentele sînt multe probleme ce îşi pă cum este cunoscut, Româ­
desfăşoară
ţărilor
noastre
| rii căminelor culturale din aşteaptă o soluţionare care nia şi Olanda au orînduiri
IM relaţii de colaborare, că au ‘ să aşeze relaţiile dintre state sociale diferite, aparţin încă
judeţ, - membrii catedrelor existat schimburi reciproce pe baze noi, să ducă la o
de filozofie, etică, istorie de vizite La diferite reuniuni mai mare încredere intre po­ — din păcate — unor blocuri
din
în curînd — şi socialism ştiinţific jude­ internaţionale interparlamen­ poare, la mai multă secu­ militare diferite. Cu toate a-
cadrul
Cabinetului
cestea, între ţările noastre e-
reprezentanţii
parlamen­
tare,
creeze
să
ţean de partid. Vor avea telor noastre conlucrează în ritate şi dezvoltarea condiţii xistă reiaţii bune de colabo­
pentru
fiecărei
în folosinţă! loc expuneri, susţinute de mod activ. naţiuni corespunzător dorin­
exemple, pe .marginea că­ Sînt bucuros că. cu prile­ rare în multe domenii de ac­
rora se vor organiza vii ţelor sale. tivitate.
In vederea electrificării dezbateri. jul vizitei pe care o fac în In lume s-.au făcut unii
liniei ferate Filiaşi — Min­ Olanda, la invitaţia Maiestă-,
tia, în staţia Petroşani ,se ţii Sale Regale, am putut a- paşi pe calea destinderii, dar (Continuare in pag. a 4-a)
desfăşoară intens lucrările
de modernizare a pasare­
le; pentru pietoni. Lucră­
rile de bază, executate de
şantierul 71 Petroşani, se CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
află în devans, urmînd ca
de la mijlocul acestei luni
circulaţia să se facă' din
nou pe pasarelă. Este în­
gemănat în această lucra­
re efortul constructorilor Pentru ca noua centrală te rmoelectrlcă de la Uzina „Vie loria“ Călan să fie pusă în Sînt necesare eforturi susţinute Soiuri noi de nuci
ceferişti pentru care res­ funcţiune la termenul planificat — 30 aprilie — munca conslruc torilor lotului 3 al şantierului 3
pectarea termenelor plani­ de Ia I.C.S. Hunedoara se desfăşoară la cote inallc. Cu cî teva zile în urmă. am surprins
ficate este însăşi raţiunea in imagine momentul montării turbinei — operaţiune astăzi ap roape încheiată. Şeful de echipă pentru recuperarea întîrzierilor pentru plantaţii
Gabrlel Gros, cu oamenii săi, au dovedit şl de astă dată o deosebită competentă şi responsabi­
de a munci. litate in muncă. Foto : VIRGIL ONOIU
la semănat şi pregătirea terenului
intensive
Condiţiile climatice din a- însămînţarea sfeclei de za­
ceastă primăvară au favori­ hăr şi plantatul cartofilor, cit
zat desfăşurarea în ritm a- şi intîrzieri în asigurarea Nucii de Sibişel sînt cu­ nuci în ghivece nutritive,
Educaţia-componentă în pagina a II-a lert a însămînţărilor, ceea condiţiilor un necesare agrotehnic noscuţi ţară apreciaţi producţia din soiuri săditor obţinut Cu
efectuă­
selecţionate.
în­
în
şi
rii
la
nivel
ce a permis ca o parte din
materialul
în
pentru
treaga
cul­
să
agricole
realize­
însămînţării
a
unităţile
ze, înainte de sfîrşitul primei superior porumbului. ing. Emil ridicată de fructe şi calitatea acest fel se vor efectua în
Directorul
turii
bună
Răspîndirea
luna mai 120 ha plantaţii in­
a
acestora.
lunii
aprilie
a
decade
a.c.,
Simeria,
S.M.A.
acestor pomi în mai multe
intrinsecă a Activitate prevederile planului la cul­ Szekely, aprecia că în raza favorabile de creştere şi dez­ tensive de nuc din care 100
bazine şi locuri cu condiţii
ha la unităţile agricole coo­
turile din prima epocă. Ast­
de activitate a unităţii amin­
peratiste din judeţ. Se con­
voltare
competentă, sarcini fel a fost posibil ca forţele tite semănatul sfeclei de za­ pare de seamă pentru cadre­ tinuă de fapt o valoroasă ac­
preocu­
constituie
o
rrlijloacele
hăr şi plantatul cartofilor se
să
şi
disponibile
anul
începută
trecut,
ţiune
de invăţăm concrete fiecărui fie concentrate a la pregătirilor va termina în 2-3 zile bune cultură agricole experimentale cînd judeţul nostru, agricola
finali­
cooperative
le de specialitate din agri­
9
grabnică
zarea
Printre
cîmp.
lucru
în
de
Staţiu­
printrfl
din
Cercetătorii
pentru
însămînţării
începerea
cooperativele agricole în ca­
nii
care cele din Romoşel, Beriu,
comunist porumbului. re s-au înregistrat rămineri Geoagiu au realizat un soi Clopotiva, Sarmizegetusa, Li-
Deşi timpul este mult îna­
în urmă la realizarea lucră­
In activitatea pe care o ciale, includerea practicii vorbite şi scrise, a semina- intat, în únele C.A.P. se con­ rilor respective se numără nou de nuc denumit „Sibişel vadia au înfiinţat plantaţii
desfăşurăm în cadrul Insti­ productive in rîndul compo­ riilor. stată o serie de restanţe la cele din Sintandrei, Simeria, precoce", care a fost breve­ intensive de nuci cu material
tutului de mine Petroşani nentelor principale ale proce­ Vorbind despre rezultatele Totia şi Spini. In ceea ce tat pentru a fi plantat in săditor produs în ghivece.
plecăm de la ideea că a edu­ sului de invăţămint, legarea obţinute de studenţi la sesiu­ priveşte cultura porumbului, livezi intensive. Alte 3 soiuri Au ajuns în stadiu avan­
ca noua generaţie de viitori ^mai organică a şcolii cu pro­ nea de examene, nu putem pe circa 30 la sută din su­ de nuci realizate în cadrul sat experimentările ce se
specialişti mineri înseamnă, ducţia şi cercetarea etc. au să nu subliniem marea in­ prafaţa planificată terenul a staţiunii, care se caracteri­ fac de mai mulţi ani în pe­
în primul rînd, a-i asigura creat posibilităţi mult spori­ fluenţă educativă pe care o fost pregătit. Crearea unui zează, ca şi primul, prin in­ pinierele staţiunii, sub îndru­
o temeinică pregătire profe­ te pentris îmbunătăţirea ca­ are obiectivitatea în aprecie­ S-a încheiat evaluarea front larg de lucru, care să trarea timpurie pe rod şi marea directă a cerce­
sională şi de cultură genera­ litativă a procesului de in- re. Fixarea unor criterii cit permită terminarea semăna­ fructe mari cu procent ridi­ tătorului Nicolae Meza. Cu
lă, a o înarma cu cele mai mai educative de apreciere şi tului în limitele epocii opti­ cat de grăsime, au fost pre­ materialul săditor obţinut
noi cuceriri ale ştiinţei şi respectarea lor este, tocmai fondului de vînătoare me recomandate, pune in date comisiei de stat pentru prin altoire s-a înfiinţat o
tehnicii mondiale. In acelaşi pentru aceasta, o sarcină de faţa mecanizatorilor sarcina cercetare şi omologare. plantaţie experimentală de
timp, sîntem obligaţi să fo­ VI&TA UNIVERSITARAmare importanţă, ce revine de a folosi tractoarele cu Specialiştii Staţiunii agri­ 10 ha la C.A.P. Sibişel, loca­
losim toate posibilităţile de fiecărei catedre şi fiecărei In judeţul nostru s-a înche­ munte decît. la finele primului randament maxim, ot-ganizînd cole experimentale de la litatea de baştină a celor mai
care dispunem pentru a for­ facultăţi. iat acţiunea de evaluare a fon­ trimestru al anului trecut. Geoagiu au însămînţat, pen­ valoroase soiuri de nuci.
Creşterea
o
are
înregistrată
ma un tineret cu un înalt ni­ strucţie şi educaţie. La aceas­ Parte integrantă a procesu­ dului de vînătoare, existent la seirrn iii câţi e deosebită, avîn- activitatea în schimburi pre­ tru producerea în primăvara
primăveri.
începutul
acestei
vel de conştiinţă civică şi de ta se adaugă îmbunătăţirile lui de invăţămint — cu ne­ Prin metodele eficiente de „nu­ du-se în vedere că în primele lungite şi în două schimburi aceasta, 30 000 mii puieţi de A. ZAHARIE
responsabilitate socială, care aduse programelor, care în a- îndoielnică înrîurire educati­ mărătoare“, .folosite de silvicul­ 3 luni ale anului acestuia s-au unde este posibil, la pregă­
să cunoască profund politica cest an universitar s-au bu­ vă asupra studenţilor — este tori, s-a stabilit că efectivele recoltât şi valorificat pe pia­ tirea terenului. In acelaşi
ţa internă şi * la export peste
la mai multe specii de anima­
marxist-leninistă a partidului curat de o atenţie sporită din activitatea lor de cercetare le din t'auna munţilor şi pădu­ 3 600 kg carne de ’vînat. Prin timp este de maximă însem­ încă 2000 de pomi fructiferi sădiţi
nostru, să militeze cu pasiu­ partea marii majorităţi a ca­ ştiinţifică. In institutul nos­ rilor se află în continuă creş­ grija ocoalelor silvice şi a a- nătate ca toate maşinile de
tere, pe cînd cel al răpitoare­
pesca­
vînătorilor
ne şi abnegaţie pentru în­ drelor didactice, catedrelor şi tru există 14 cercuri ştiinţi­ lor scade. Dacă numărul lupi­ sociaţiei sportivi s-au şi întreprins, semănat să funcţioneze ire­
rilor
administrarea
făptuirea ei. consiliilor profesorale. Regîn- fice studenţeşti, în care lu­ lor s-a redus la 70 faţă de 107 de. asemenea, acţiuni menite să proşabil, concomitent cu ierbi- In livezile cooperativelor plantat duminică aproape
însă-
cidelor
la
numărătoarea
1
Plecînd de la aceste impe­ direa, în lumina celor mai crează, s,ub atenta şi compe- cît era efectuată în urmă ante­ conducă la creşterea numărului jnînţatul neeesitînd ca măsu­ agricole de producţie de pe 2 000 de pomi fructiferi:
pruni, meri şi peri, Prima­
rioară,
raza comunei Vaţa de Jos,
cu
de capre negre, . vînat rar şi
rative majore ale muncii de noi rezultate ale ştiinţei şi Prof. univ. dr. Ing. un an, cel al mistreţilor a valoros, al cerbilor lopătari şi rile tehnice şi organizatorice în incinta celor 14 şcoli
formare a tinerelor cadre, , a practicii, a structurii logice ILIE CONSTANTINESCU crescut de la 500 la 670. Date­ carpatini, care constituie po­ cîte funcţionează aici, la rul comunei, Aron Medrea,
crescut preocuparea conduce­ a fiecărui curs, corelarea mai prorectorul I. M. Petroşani, le statistice arată că în judeţ doaba pădurilor noastre, stîr- stabilite să fie finalizate pî­ ne-a informat că numai la
rii institutului pentru îmbu­ judicioasă a disciplinelor în­ secretarul comitetului de există cu aproape 60 la sulă nind admiraţia şi interesul tu­ nă cel tîrziu la sfîrşitul aces­ fabrica de cherestea, la dis­ C.A.P Vaţa de Jos oame­
nătăţirea procesului instruc- rudite sînt realizări în­ partid al institutului mai mulţi fazani şi cu peste 6 riştilor şi vînătorilor din ţară tei săptămîni. pensarul uman şi veterinar, nii au plantat 900 de pomi,
tiv-educativ, pentru utilizarea scrise In bilanţul facultăţilor. la sută mai mulţi cocoşi de şi de peste hotare. la consiliul popular şi în
mai eficientă a bazei mate­ Cea mai puternică înrîurire (Continuare in pag. a 2-a) gospodăriile cetăţenilor s-au la C.A.P. Birtin 600 etc.
riale de care dispunem. educativă asupra studenţilor (Continuare in pag. a 2-a)
Aplicarea măsurilor de a exercitat-o şi o exercită
perfecţionare a învăţămîn- ridicarea nivelului ştiinţific, r
tului superior, adoptarea îmbogăţirea conţinutului de te obţinute în activitatea ORAR SCHIMBAT LA construită o staţie de Festivalul se va desfăşura
noilor planuri de invăţămint, VACANTA ACTIVA de pregătire pentru apăra­ NOI TIPURI OFICIUL DE PENSII transformare 110/6 KV, cu la Deva, Petroşani. Hu­
introducerea sistemului uni­ idei şi îmbunătăţirea orien­ Tabăra judeţeană de rea patriei. DE MOBILA un transformator de 40 nedoara, Geoagiu, Baru,
Vaţa
Jos,
tar al predării ştiinţelor so- tării ideologice a cursurilor instruire a elevilor co­ Din dorinţa de a-i mcgavolţi amperi _ cea Băiţa, Superior, de Cristur, Săla-
şu
Do-
mai mare putere de trans­
mandanţi de grupă (ciclul INSTRUIREA Recent, in depozitul din deservi mai operativ pe formare electrică din ju­ bra şi Cimpa, şi în ca­
au
tipuri
I> pentru apărarea patriei, DIRECTORILOR DE Deva mobilă. intrat noi acestea cetăţeni. Oficiul de pen­ deţ — precum şi o linie drul său vor fi proiecta­
de
Toate
organizată la Deva, de îmbină armonios frumosul sii Deva a stabilit ca pro­ electrică de 110 KV pe te, special, filme artistice
gramul de primire in au­
Comitetul
Şi-au onorat sarcinile către U.T.C., s-a judeţean CĂMINE CULTURALE cu eleganţa şi utilul. Prin­ dienţă la biroul de infor­ distanţa Vulcan — Paro­ şi documentare cu tema­
al
Încheiat.
şeni.
tică adecvată.
Peste 400 de tineri din Incepînd de astăzi, tre noile garnituri se nu­ maţii să se desfăşoare zil­ Cele două obiective au
combina­
camerele
mără
:
judeţ s-au bucurat, In zi­ timp de două zile se vor te „Arieşul“ — fabricată nic între orele 7—15,30, fost puse sub tensiune,
de plan la export lele taberei, şi de activităţi desfăşura la Deva, In sala la Sebeş; „Parîngul“ — perioadă în care se găseş­ asigurînd astfel realizarea VREMEA
de
serviciu
te
permanent
recrea-
instructive
de
Cabinetului judeţean
.tive : orientarea turistică partid, cursurile de in­ \ de la Tg. Jiu; „Silvania“ cite un funcţionar com­ scopului pentru care s-au
construit.
; — de la ■ Cehul Silvaniei;
de la Pădurea Bejan, struire pentru directorii petent, capabil să dea Pentru 24 de ore
Cooperativa agricolă de producţie din Boz a avut prezentarea filmului do­ căminelor culturale din ' i apoi canapelele tip „San- orice relaţie referitoare la
de
mobila
da“,
bucătărie
ca sarcină de livrare la export, în primul trimestru cumentar „Asediul“, mun­ judeţul Hunedoara. ; „Record“ şi „Fălticeni“, pensii sau asigurări so­ FESTIVALUL FILMULUI
ciale.
Avlnd drept scop conti­
al acestui an, un număr de 30 capete tineret bovin. ca patriotică de la parcul nua îmbunătăţire a arti-j. birouri de lucru pentru PENTRU ELEVI Vremea se va răci uşor.
seara
cul-
tineretului
sau
Datorită strădaniilor depuse de îngrijitorii Elena tural-distractivă. La în­ vităţii cultural-educative . copii şl adulţi, fotolii di­ STATIE DE Cerul va fi mai mult a-
şi
vor
coperit
ploi
cădea
paturi
şl
ferite,
ţarcuri
C’osma şi Cătălina Crişan, precum şi de Miron Ta- cheierea taberei, celor de masă, programul celor pentru copii, saltele „Re- TRANSFORMARE întreprinderea cinema­ temporare. Vintul va su­
a
tografică
judeţului
maş, pentru hrănirea şi îngrijirea tineretului taurin, mai buni dintre cei mai două zile cuprinde lecţii i laxa“, deosebit de apre- PUSA SUB TENSIUNE iniţiat o a lăudabilă acţiune fla potrivit din sud-vest.
teoretice (expuneri, dez- -
ciate,
scaune
diferite.
s-a reuşit să se livreze un număr de 43 viţei, depă- buni — 15 elevi — li s-au bateri ş.a.), precum şi a- i ' Toate satisfac gusturile şi cu filmul, pe timpul va­ Temperatura minimă va
şindu-se astfel sarcinile de plan la export. Colecti­ luminat diplome ale Co­ plicaţii practice ce vor fi • exigenţele cumpărătorilor, Pentru îmbunătăţirea a- canţei de primăvară, des­ oscila intre 3 şi 5 gra­
vul fermei zootehnice de Ia această cooperativă a mitetului Central al U.T.C. realizate în cadrul unor se vînd la preţuri acce­ limentării cu energie elec­ tinată elevilor: „Festivalul de. iar maxima intre 6
aşezăminte culturale să­ trică a zonei industriale
livrat, in aceeaşi perioadă, un număr de II viţei pentru rezultate deosebl- teşti. sibile. Vulcan — Paroşeni a fost filmului pentru elevi". şl 10 grade.
graşi şi întreprinderii de industrializare a cărnii.