Page 38 - Drumul_socialismului_1973_04

5Ewr?mn!Bm7SBH®sm$ea
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 677 @ JOI 12 APRILIE 1973

ţg-,
r Aplicarea normelor unitare de structură în unităţile
vViaţa, experienţa au con­ sebit faţă de îndeplinirea altele, de o reţetă la ames- • la rezolvarea sarcinilor. conştiinţa". In fiecare luni
firmat şi confirmă că fac­ sarcinilor. tecul de model pentru ra­ — La ultima şedinţă, dimineaţa, în prezenţa se­
torul hotărîtor, fundamental — Ca membru în comite-' diatoare, cu rezultate îmbu­ chiar eu am făcut acest lu­ cretarului de partid din fie­ economice îsi confirmă deplina valabilitate
în înfăptuirea tuturor muta­ tul de partid pe turnătorie curătoarei Eu cred că orga­ cru — intervine tovarăşul care organizaţie de bază,
ţiilor pe care le-a cunoscut am participat —arăta tova­ nizaţia de partid creşte prin Ion Lăscău, locţiitorul se­ se face o microanaliză a
şi Jc cunoaşte construirea răşul Dionisic Munteanu — înseşi măsurile pe care. le : cretarului comitetului de muncii săptămînii trecute,
socialismului în ţara noa­ la adunarea comună a ce­ ia, prin felul în care le ur­ partid din turnătoria L . A ş unde oamenii îşi spun şi
stră îl reprezintă politica lor trei organizaţii de par­ măreşte şi le duce la înde­ dori să arăt că s-a luat mă­ necazurile, se discută mai
partidului în toate d6me- tid de la montaj, unde s-a plinire. sura ca, în fiecare organi­ dam Iftimie — şi se acţio­ 011 POTRIVIT, IA LOCUL POTRIVIT
de la inimă — opinează A-
niile. Conducerea de către analizat preocuparea comu­ — In organizaţia noastră, zaţie de pârtid, cel care
partid urmăreşte transpu­ niştilor pentru realizarea fiecărui comunist i-au fost răspunde de activitatea e- nează mult mai prompt şi
nerea în viaţă a liniei parti­ planului de producţie. Aici repartizate sarcini concrete conomică să informeze, în mai eficient. Cu alte cuvin­
dului în cele mai diverse comuniştii Nicolae Roşu, — precizează tovarăşul A- afara ordinii de zi, cum au te se face apel la conştiinţă.
domenii prin activitatea or­ Petru Pîrvu, Petru Cimpo- dam Iftimie, secretarul or­ fost îndeplinite sarcinile de — Lâ întărirea rolului Integrare efectivă a cadrelor fehnico-inginereşti
ganelor şi organizaţiilor sa­ rescu, Ilisie Burdus şi alţii ganizaţiei de bază de la producţie. Astfel, oamenii conducător al organizaţiei
le, a comuniştilor, a tutu­ au ridicat probleme impor- curăţătorie. Ei sînt chemaţi sînt informaţi, cunosc re- de bază un loc important îl
ror celor care muncesc. Cu are critica şi autocritica, în activitatea de bază a constructorilor
cit organizaţiile partidului domeniu în care — spune
sînt mai puternice, îşi înde­ Ion Lăscău — putem afir­ In urma aplicării Decretu­ rile lor anterioare fiind pre­ de construcţii civile este fă­
plinesc cu fidelitate rolul de ma că am făcut paşi însem­ lui privind stabilirea norme­ luate de birourile funcţionale cută în prezent tot de un
generator şi promotor al Cum acţionaţi pentru creşterea rolului naţi, atît în cadrul adună­ lor unitare de structură pen­ ale şantierului. In acest fel, cadru de specialitate — ingi­
noului, de exponent al in­ rilor noastre de partid cît tru unităţile economice, şi la echipele de zidari, betonişti, nerul loan Galici. Ţinînd
tereselor masei pe care o şi prin gazeta satirică, prin şantierul nr. 5 Orăştie al T.C. dulgheri, celelalte echipe au cont că pînă nu demult a-
reprezintă, cu alît mai mult brigada artistică de agitaţie, Deva s-au produs schimbări fost reîntregite cu forţă de ceste formaţii erau conduse
creşte prestigiul lor de de­ conducător al organizaţiilor de bază? care nu iartă nici o abatere. esenţiale în rîndul serviciilor muncă calificată, fapt ce va de cadre fără o specializare
taşament de avangardă al funcţionale, de natură să a- determina, fără îndoială, o convingătoare, de faptul că
clasei muncitoare. — Aici aş adăuga — in­ simţitoare creştere a rezul­ de îndată ce inginerii s-au
tervine Iftimie Adam — propie cadrele tehnico-ingine-
— Partidul e puternic combativitatea oamenilor, reşti de activitatea de bază tatelor muncii. Tot pentru în­ apropiat mai mult de activi­
prin noi — spunea la masa simţul lor de responsabili­ a constructorilor. tărirea formaţiunilor de ba­ tatea de bază rezultatele în­
rotundă, organizată la tur­ ACTIVIIAIt COMPITINTi, SAKCINI tate faţă de abaterile unor — Noua structură organi­ ză din cadrul şantierului, registrează salturi evidente,
nătoria nr. 1 de la U. V. tovarăşi de-ai lor. îmi a- zatorică de care dispunem maiştrii coordonatori loan sîntem îndreptăţiţi să consta­
Călan pe tema întăririi ro­ »nintesc de atitudinea pe conduce pe zi ce trece la în­ Cîndea şi Eugen Costea au tăm că, în urma aplicării
lului conducător al organi­ care au luat-o comuniştii registrarea unor realizări me­ cerut trecerea lor în fruntea normelor unitare de structu­
zaţiilor de bază, tovarăşul Gheorghe Speriosu, Gheor- ritorii — afirma inginerul şef unor noi brigăzi de dulgheri ră, ritmul de execuţie pe
loan M. Popa, secretarul COUTE FIECĂRUI CHIST ghe Lada şi alţii din orga­ şi betonişti. şantierele Orăştiei a cîştigat
comitetului de partid pe nizaţia noastră, faţă de aba­ al şantierului, Eugen Caşotă. Conducerea celui mai greu şi va cîştiga în continuare
uzină. Eu înţeleg întărirea terile de la disciplina de Aş menţiona doar faptul că lot — lotul 54 Geoagiu-Băi — dinamismul absolut necesar
rolului conducător âl orga­ partid şi de la conduita mo­ productivitatea zilnică — de a fost încredinţată ingineru­ pentru îndeplinirea planului
nizaţiilor de partid în pri­ rală a lui Doinei Potroaca, Ia data aplicării Decretului anual înainte de termen.
mul rînd prin strădania şi tante pe care organizaţiile să informeze, în faţa birou­ Nu ne este, nu avemT voie — cunoaşte la fiecare loc de lui Tache Silvestru, iar coor­
grija pentru obţinerea unor lui, de felul în care se a- zul ţaţele, unde trebuie să să ne fie indiferentă con­ muncă salturi de 30-35 la su­ donarea activităţii lotului 51 ILIE COJOCARU
rezultate deosebite în pro­ de partid trebuie să le chită de sarcinile încredin­ se acţioneze mai mult, se duita tovarăşilor noştri de tă. Acest nou ritm de exe­
ducţie, în pregătirea oame­ aibă mai mult în vedere. iau măsuri concrete de re­ muncă, cu atît mai mult a cuţie va permite finalizarea
nilor din punct de vedere Era vorba de disciplina de ţate. De exemplu, tovarăşii zolvare a problemelor ce se membrilor de partid. De ţi­ în termen a obiectivelor pre­
politic şi profesional, în cu­ partid şi, implicit, discipli­ Gheorghc Lada răspunde de ivesc. După cum bine se nuta noastră morală şi pro­ văzute pentru acest an, Ast­
prinderea tuturor probleme­ na tehnologică, de cali­ felul în care comuniştii îşi ştie, oamenii hu mai sînt fesională, de angajarea fel, peste 10-15 zile, cele pa­ Producţia beneficiază direct
lor ce le ridică activitatea tatea radiatoarelor, folosi­ îndeplinesc sarcinile privind cei de acum 3-4 ani, a tru hale ale complexului de i
de producţie de către orga­ rea timpului de muncă. transportul şi stivuirea ra­ crescut mult simţul lor de noastră în muncă, de felul porcine — predate deja —
nizaţiile de partid, de către —- Noi am analizat, în ur­ diatoarelor în montaj, Petrii răspundere, interesul pentru cum răspundem sarcinilor vor fi populate, iar întregul de aportul specialiştilor
fiecare comunist. Mă gîn- mă cu două luni, în aduna­ Bogoş de disciplina muncii îndeplinirea sarcinilor de încredinţate depinde presti­ complex va fi pus în func­
desc, de asemenea, la creş­ rea generală de partid, mo­ şi de curăţirea pieselor me­ producţie, sînt ■ combativi, giul nostru şi, deci, al orga- ţiune în septembrie, cu cîte-
terea rolului fiecărui comu­ dul în care comuniştii îşi canice, şi aşa mai departe. spun lucrurilor pe nume, va zile înainte de termen. In
nist la locul său de muncă. fac datoria faţă de calitatea — Şi în comitetul de par­ cer să se acţioneze prompt hizaţiei din care facem par­ ce priveşte planul de aparta­ Trei întrebări pentru un inginer mecanic
Noi am obţinut şi în tri­ lucrărilor — intervine tova­ tid pe turnătorie — adau­ într-o problemă sau alta. te. De tăria fiecărei organi­ mente, pe lingă cele 119 gar­
mestrul I al acestui an roa­ răşul Ilie Moldovan, secre­ gă Ilie Moldovan — folosim Cu alte cuvinte, nivelul lor zaţii depinde tăria partidu­ soniere date în folosinţă, se Organizarea unitară — pe că erau 3 qteliere cu plan
de bune în îndeplinirea şi tarul organizaţiei de bază această metodă. In fiecare politic şi de cultură, conşti­ lui nostru, Pentru că — aşa prelimină terminarea pînă la baza normelor prevăzute în distinct, deşi toate au profil
depăşirea angajamentelor nr. 3 radiatoare. Aceasta şedinţă un membru din co­ inţa lor a crescut. 30 aprilie a încă 20 de a- Decretul adoptat de Consiliul asemănător — prelucrează
luate în întrecerea socialis­ tocmai pentru că aspectul mitet informează despre fe­ — In problema ridicării cum sublinia tovarăşul Popa partamente. de Stat — a unităţilor eco­ metalul. Acum sînt unite în
tă. Oamenii muncesc cu mai radiatoarelor a lăsat, în ul­ lul în care şi-a dus la în­ conştiinţei, aş dori să arăt — partidul e puternic prin Prin desfiinţarea posturilor nomice în funcţie de volu­ cadrul secţiei şi, legat do.a-
mult simţ de răspundere, tima vreme, de dorit. Oa­ deplinire sarcinile. Numai că o contribuţie importantă administrative de la nivelul mul, complexitatea, impor­ ceasta, într-o primă eta3ă
problemele majore pe care menii au venit cu propuneri aşa se poate urmări concret la aceasta o are îmbrăţişa­ loturilor, aproape 30 de tanţe şi specificul activităţii mi-am propus să rezolv ur­
le ridică în adunările de bune, care s-au soldat cu munca fiecăruia, numai aşa rea iniţiativei pornită de ia Masă rotundă consemnată de constructori — imobilizaţi pî­ lor a generat o gamă de mătoarele sarcini : organiza­
partid relevă interesul deo­ rezultate. E vorba, printre creşte aportul comuniştilor furnalişti : „De vorbă cu LUCIA LICIU nă la aplicarea Decretului schimbări structurale şi în rea activităţii în aşa fei în-
în funcţii de birou au tre­ cadrul întreprinderii de in­ cît să elimin „barierele" din­
cut în producţie, îndeletnici­ dustrie locală Hunedoara. tre ateliere ; formarea unor
Astfel, din cele 9 servicii şi echipe de lucru corespunză­
2 birouri existente în vechea toare operaţiilor de muncă ;
organigramă a unităţii s-au ordonarea activităţii de gos­
format 7 birouri funcţionale. podărire a materialelor din
Campania agricola do primăvara Au terminat semănatul Pentru a vedea mutaţiile petre­ cinta secţiei noastre ; nomi­
depozitul ce se află în in­
în
cute
specia­
atribuţiunile
de
se­
liştilor redistribuiţi, am adre­
produselor
nalizarea
sat trei întrebări inginerului rie mare, în speţă producţia
sfeclei de zahăr şi mecanic Valeriu Pirău. pentru export care este abia
— Care sînt deosebirile în­ la început, dar intenţionăm
Micii agricultori in plin lucru Eforfuri susfmute pentru recuperarea plantatul cartofilor tre munca pe care o prestaţi s-o dezvoltăm pe viitor.
înainte şi cea de acum ?
— Aveţi o idee tehnică —
Alte unităţi agricole so­ — înainte conduceam servi­ inovaţie, raţionalizare etc. —
Cu puţin timp în urmă am nic, apoi, pe cultivarea dife­ înfsrzieriior ¡a semănat şi pregătirea terenului ciul de organizare a produc­ pe care doriţi s-o materiali­
luat cunoştinţă de constitui­ ritelor soiuri de fiori. cialiste din judeţul nostru ţiei şi a muncii iar în pre­ zaţi în producţie ?
rea microcooperativei de pro­ Nu ne-a fost deloc greu anunţă terminarea însămln- zent conduc secţia de confec­ — Ducem mare lipsă de
ducţie din cadrul Liceului de să luăm act de pasiunea şi ţării suprafeţelor destinate ţii şi prelucrări metalice. Alt­ materiale de diverse dimen­
cultură generală Ilia. Din do­ priceperea elevilor agricul­ (Urmare din pag. 1) cooperativele agricole care se Jeledinţi am întîlnit toate culturii sfeclei de zahăr şi fel spus, înainte aveam de siuni şi mi-am imaginat că
rinţa de a cunoaşte primele tori. Pe o parcelă se planta prezintă cu restanţe mai cele 8 tractoare în brazdă. cartofului. Intre cooperati­ luptat cu probleme dispersa­ s-ar putea proiecta un mi-
măsuri întreprinse aici, i-am arpagicul, alături o fîşie de O activitate susţinută pen­ mari — C.A.P. Oeolişu Mic, Alexandru Zudor, preşedinte­ vele agricole de producţie te, teoretice, şi cu hîrtii, iar crolaminor cu ajutorul dăruia
vizitat pe- micii cooperatori pămînt bine amenajată aş­ tru încheierea grabnică a Jeledinţi, Beriu, Orăştioara le C.A.P., şi inginerul şef al care au terminat semăna­ acum trebuie să lupt cu pro­ să reglăm tot necesarul de
la faţa locului. Era prezen­ tepta plantarea butaşilor de însămînţării culturilor din de Sus şi altele. Intr-adevăr unităţii, Petru Sasu, au de tul sfeclei se află cele din blemele concrete ale produc­ armături. Datorită schimbă­
tă şi profesoara de agricul­ viţă de vie. In altă parte se prima epocă se desfăşoară şi — ne-a confirmat tovarăşul adresat numai cuvinte de Brănişea, Sîrbi, Itomos, rilor pe care le suferă me­
tură Mana Bălean, care ne-a lucra la întreţinerea celor' în cadrul consiliului interco- loan Slovenschi, secretarul mulţumire în legătură cu fe­ Spini, Bnliz, Strei, Veţel, ţiei, cu aplicarea în fapt a talul prin laminare la rece,
informat că, profitînd din ,120 pomi. Preşedintele .Lucia, operatist Orăştie. Paralel cu comitetului comunal de par­ lul cum tractoriştii Alexan­ Sîncrai şi Streisîngcorgiu. profesiei mele. ” 1 prin diverse experienţe de
plin de zilele bune de lucru, Şoancă, din clasa a Vl-a B; aceasta, directorul S.M.A. tid Marti neşti — datorită dru Baba, Ion Niculescu, Re- Plantarea cartofilor s-a în­ — De ce greutăţi v-aţi lo­ laborator nu este exclus xă
elevii cooperatori au şi trecut împreună cu cei 10 briga­ Orăştie, mg. Alexandru Ro­ conştiinciozităţii şi răspun­ mus Şerban, Ştefan Ludovic, cheiat pe toate suprafeţele vit în noua activitate, ce mă­ se găsească şi unele soluţii
la executarea lucrărilor de dieri şi şefi de echipe erau şu, ne spunea că centrul de derii în muncă ce au dove­ Alexandru Chioreanu, Petru suri imediate aţi înscris pc de îmbunătăţire a calităţii o-
primă urgenţă cum sînt pre­ peste tot, ajutînd la bunul greutate al preocupărilor zil­ dit-o mecanizatorii a fost Petrovăn, Nicolae Chirilă şi planificate şi Ia cooperati­ ţelurilor şi declanşarea altor
gătirea terenului, asigurarea mers al lucrărilor. nice este deplasat spre fina­ posibil ca în cele patru co­ Ion Şumandea, ajutaţi de vele agricole de producţie agenda de lucru ? efecte pozitive, în lanţ. Dar
materialului săditor, amena­ — Vrem să executăm toate lizarea arăturilor pe supra­ operative agricole din comu­ mecanicul Ştefan Nica, se din Pui, Veţel şi Sîrbi. Secţia pe care o conduc a deocamdată este numai o
jarea răsadniţelor. Elevii dau lucrările la timp şi de bună feţele destinate culturii po­ nă să fie arate-peste 600 ha achită de îndatoririle ce le funcţionat pînă în prezent idee...
dovadă de hărnicie, sînt dor­ calitate, ne spune eleVa-pre- rumbului. Ţinînd seama că în această primăvară. Sta- sînt încredinţate. fără un conţinut unitar. Adi­ MARIN NEGOITA
nici de muncă, de a aplica şedintă. Colegii mei sînt viteza medie înregistrată este ditil arăturilor este mai a- Una din acţiunile care
în practică cunoştinţele teo­ hotărîţi să mă sprijine, de de peste 130 ha pe zi, sînt vansat la C.A.P. Dineu Mare s-au tărăgănat nepermis de
retice şi mai ales de a rea­ aceea ne angajăm să obţi­ asigurate premise ca pînă la şi Mărtineşti. Se constată în­ mult este fertilizarea ogoare­
liza producţiile stabilite. Tot nem producţii mari, rezulta­ jumătatea lunii aprilie a.c, să că nu s-au epuizat toate lor CU îngrăşăminte organice.
La C.A.P. Mărtineşti şi Je-
aici aflăm că microcoopcrati- te frumoase ! să Se încheie ogorîrea tutiP rezervele de a roaiiza viteze ledinţi sute de tone de gu­ EDUCAŢIA—COMPONENTĂ INTRINSECĂ
va din Ilia s-a profilat, în zilnice sporite la arături şi
acest an,' în primul rînd pe IONEL MOISIUC ror suprafeţelor rămase nea­ chiar la semănat. noi mai aşteaptă să fie trans­
cultura mare şi legumicultu- MIRON ŢIC rate din toamnă. Forţele au In ziua de 10 aprilie a.c., portate în cîmp. Intervenţia
ră, pe pomicultură şi zooteh­ corespondenţi voluntari fost concentrate îndeosebi la la cooperativa agricolă din hotărî tă pentru rezolvarea
grabnică a acestei probleme A PROCESULUI DE iNVATĂMtNT
este una din obligaţiile de
prim ordin care revin con­
ducerilor S.M.A. şi coopera- (Urmare din pag. 1) rea acelor oameni de învăţâ- decizii ce privesc diferite as­
liVeloi- agricolă vizate, nutnai mînt care susţin că o şcoală pecte ale vieţii în cămin au
mare trebuie să educe spiri­ avut ca Urmare întărirea dis­
î ~ 4-, i-vÜ aşa exislînd garanţia că re­ tenta îndrumare a cadrelor tul descoperirilor, să descrie ciplinei, respectarea normelor
mMw IIPPI colta viitoare are pregătită o didactice şi a specialiştilor căutările, Căile şi metodele şi regulilor de convieţuire.
r
i *i bază temeinică. din producţie, 288 de tineri, cu ajutorul cărora gîndirea Aici eSte locul să menţionăm
pasionaţi ucenici în meseria umană a obţinut împlinirea. şi părerea, împărtăşită de
cercetării ştiinţifice. Cursurile noastre nu trebuie mai mulţi studenţi şi cadre
Formă superioară a activi­ să fié un suifium de conclu­ didactice, potrivit căreia vi­
tăţii intelectuale independen­ zii gata confecţionate, ci o zitele cadrelor didactice ar
Tineri fa te desfăşurate de studenţi, activitate de gîndire atracti­ avea o influenţă şi mai marc,
cercetarea ştiinţifică desfăşu­ vă, creatoare, o căutare co­ dacă nu s-ar rezuma exclusiv
sfrîngerea fierului rată d ci este, în acelaşi mună de soluţii. la controlul studenţilor în că­
e
timp, o mai înaltă formă de Activitatea desfăşurată în mine, ci ar îndeplini un rol
vechi instrucţie şi de educaţie, Fort cadrul procesului de învăţă- mâi complex prin discutarea
Aspecte de muncă de pe şantierul de îmbunătăţiri ftmei are Gelmar—Itomos, unde parti cipă la executarea lucrărilor de mă superioară de instrucţie, mînt s-a întregit şi cu acţiu­ unor probleme pe care le ri­
taluzare a malurilor rîului Rom os salariaţi de la întreprinderea de industrie locală, fabrica „VI dra“, liceul economic şl liceul deoarece aici studenţii înva­ nile întreprinse în acelaşi dică studenţii.
„AUrbl Vlaicti“ din Orăştie. ţă cum să studieze necunos­ scop în afara procesului de Mari posibilităţi educative
Continuînd seria valoroa­ cutul, aici îşi îmbogăţesc zes­ învăţămînt. Sub îndrumarea oferă şi acţiunile de muncă
selor iniţiative din acest an, trea cunoştinţelor teoretice şi şi conducerea nemijlocită a patriotică, atunci cînd sînt
Comitetul orăşenesc Simeria practice, aici îşi însuşesc şi organizaţiilor de partid, aso­ bine organizate şi cînd se
JIUL - U. T. A, 5-1 Ç2-1) al U.T.C. a organizat o largă perfecţionează metodele şi ciaţiile studenţeşti au desfă­ desfăşoară cu eficienţă cit
acţiune de muncă voluntar-pa- procedeele moderne de inves­ şurat o activitate organizato­ mai înaltă.
triotică pentru colectai'ea tigare a realităţii. Formă mai rică de informare şi formare Componentă majoră a pro­
fierului Vechi. Numai în înaltă de educaţie, deoarece politică. cesului de făurite a omului
Victorie reconfortantă cursul predate oţelăriilor hune- practica neîntreruptă a cer­ Reorganizarea clubului, la nou, constructor activ al so­
au
trecute
săptămînii
fost
dorene peste 15 000 kg fier cetării ştiinţifice reprezintă începutul acestui an, a creat cialismului multilateral dez­
una din cele mai severe şcoli
voltat,
educaţia
moral-cetăţc-
un cadru şi condiţii mult mai
vechi, urmînd ca în urmă­
recum decisivă pentru un Arbitrul Gh. Popovici Popovici, Petescu, Domide, de disciplinare a minţii. Aici favorabile pentru desfăşura­ nească s-a situat constant în­
diagnostic asupra evoluţiei (Bucureşti) a condus foarte Condrue, Kun II, Broşovschi, toarele zile acestea să colec­ se formează şi Se dezvoltă rea unei activităţi politice, tre preocupările de prim or­
formaţiei Jiul. S-a dovedit, în Sima. teze alte 10—15 000 tone fier curajul intelectual şi se ac­ ideologice şi cultural-artisti- din ale tuturor factorilor e-
BJ Prima victorie in retur, cea condiţiile unui joc greu, difi­ bine formaţiile : vechi. Prezent în mijlocul centuează maturitatea inte­ ce de tot mai bună calitate ducativi.
mai cdtegofică in ultimii cil, pe teren moale, cu un Jiul : Marinean (Ion Ga­ La tineret-rezerve : Jiul — tinerilor utecişti din staţia lectuală, căreia îi sînt pro­ şi cu o tot mai puternică în- Rezultatele cele mai bune
cinci ani partener ce a jucat bine în briel) — Onuţan, Tonca, Geor­ U.T.A. 2—0 (2—0). Simeria-triaj, l-am întrebat prii proporţia, măsura în rîurire educativă asupra stu­ s-au înregistrat insă acolo
apărare (4 fundaşi cu Petescu pe tovarăşul loan Arsin, se­ plan raţional şi modestia în denţilor. unde întregul corp profeso­
fii Fără patru titulari, Jiul a în faţă, libero), ca şi la îna­ gescu, Sava (Dodu), Cotor­ N. STANCIU cretarul Comitetului orăşe­ plan etic. In sfîrşit, aici se Grija sporită acordată de ral a participat la munca de
făcut un joc foarte buri. A intare, că Jiul are suficiente mani, Urmeş, Stan Gabriel, ( nesc al U.T.C., ce anume ge­ formează şi dezvoltă judeca­ decanate vieţii de cămine, vi­ educaţie, aceasta realizîndu-se
fost, de fapt, un nou „exa­ resurse, apelînd chiar la de­ MulţescU, Roznai, Naidin. , * nerează acest olan tineresc ta obiectivă, care, pe planul zitele mai dese din partea prin exemplu] personal al
men" dl antrefiorulUi Coidum butanţi (Sava, de la Dacia O- în acţiunea de colectare a relaţiilor sociale, înseamnă cadrelor didactice, participa­ tuturor cadrelor didactice,
răştie), sau jucători aproape U, T. A.: Vidac (Filip) — Azi, la Deva, meciul ami­ fierului vechi. conştiinţa dreptăţii. rea factorilor educativi la prin folosirea a cît mai mul­
Si Reintrarea surprinzătoare a uitaţi, reprofilînd pe alţii Biro, Pîrvu (Purima), Pojoni, cal Mureşul — C.S.M. Sibiu. Tinerii sînt conştienţi împărtăşim integral păre- dezbaterea şi pronunţarea de te din posibilităţile existente.
lui Cotormani (Georgescu — stoper, Urmcş de contribuţia pe care
— din nou mijlocaş). In a- trebuie să şi-o aducă lâ pro­
H Cuplul Mulţescu — Roznai cest meci, Jiul a valorificat gresul economici şi răspund
se relansează mai mult Cuplul Mulţescu — REZULTATE: Sportul studenţesc — C.S.M. Reşiţa prezent la toate chemările
RoZnai, Care, s-a văzut din 1—1 ; Steagul roşu — Petrolul 4—0 ; C.F.R, Cluj — Rapid noastre. Aş menţiona că la Pe şantierele de Reflector fără...
Calificăm Victoria de ieri a nou, după mult timp şi în­ 0—0 ¡Steaua — F.C. Constanţa 1—1 ; Jiul — U.T.A. 5—1 ; ultima acţiune, unde tinerii
Jiului drept reconfortantă, delungate aşteptări ale supor­ F’.C. Argeş — Dinahio 1—0 ; Sport club Bacău — „U“ Cluj ceferişti au fost la înălţime, reflecţii
nu atît pentru scorul catego­ terilor, aeţionînd numai în 0—0 ; „U“ Craiova — A.S.A. Tg. Mureş, amînat. s-au evidenţiat în mod deo­
ric, cu care ă fost adjudeca­ această postură de cuplu re­ sebit organizaţiile U.T.C. de locuinţe ale judeţului
In „Micro 15“, unde con­
tă, ci mai mult prin împre­ prezintă ceva pentru Jiul. CLASAMENTUL la reviziile de vagoane, din structorii şantierului nr. 1
jurările în care a fost ea în­ Victoria este limpede, re­ triaj şi staţia Simeria-călă- al T.C. Deva ridică un nou
registrată. A fost prima vic­ confortantă, dar să nu ne ha­ I. Steaua 20 9 7 4 30—15 25 tori, sectoarele CT şi LC şi
torie în acest retur, ce înce­ zardăm : Jiul .are două de­ 2. Dinamo 20 10 4 0 31—22 24 depoul de locomotive. (Urmare din pag. 1) Oprim succinta investiga­ cvartal de blocuri, a fost
puse atît de zgîrcit pentru plasări grele, la Dinamo şi 3. „U“ Craiova 19 8 7 4 31—25 23 Sumele primite pentru ţie aici şi subliniem necesi­ plantat un panou. Are în­
7 9 4 21—16 23
Jiul ; obţinută de o echipă C.F.R. Cluj, şi fundaşii săi 4. C.F.R. Cluj 20 9 4 7 29—18 22 fierul vechi predat vor re­ încă din anul trecut ! tatea unei mai judicioase e- scris pc el cuvîntul „Reflec­
tor" — ceea ce ne face să
5. F’.C. Argeş
şalonări a sarcinilor de plan
20
In acest fel — ne spunea
din care lipseau Naghi şi Li- laterali sînt nesiguri. 6. Jiul 20 9 4 7 28—25 22 veni Comitetului judeţean al tehnicianul Antonie Iacob — în ce priveşte finalizarea'-' lo­ credem că scopul său este
bardi — compartimentul for­ Golurile au fost marcate 7. Sport club Bacău 20 8 ti 0 23—22 22 U.T.C. care, conform norme­ putem nu numai să ne înca­ cuinţelor, precum şi renun­ precis : ilustrarea critică a
de Mulţescu (min. 19), din lor statutare, ne va remite o unor aspecte care mai per­
te al formaţiei din Petroşani 8. F.C, Petrolul 20 7 6 7 15—20 20 drăm în termenele de execu­ ţarea la practica de a „în­
pasa lui Naidin, cu capul, parte ce va constitui baza grămădi“ apartamentele pen­ sistă în munca constructori­
—, Szabadoş şi Ştoker ; rea­ prin fentă ; Broşovschi (min. 9. Steagul roşu 20 7 5 8 27—15 19 materială pentru activităţile ţie, dar şi să ne întărim e- tru predare în perioadele de lor.
lizată de cuplul Mulţescu — 25) ; Mulţescu (min. 27), de­ 10. „U“ Cluj 20 7 5 8 18—2!) 19 pe care le vom desfăşura în fortul pentru calitatea şi con­ timp în care se poate renun­ Deocamdată, însă, în afa­
11. Rapid
fortul
con­
5 8 7 20—19 18
20
apartamentelor
la
Roznai, cu contribuţia majo­ viind cu capul mingea şutată 12. A.S.A. Tg. Mureş 19 8 1 10 20—31 17 această primăvară vorba nivelul struite ţa — legal — la unele lucrări ră de nişte discrete linii
oraşului.
Este
despre
ră a lui Cotormani, care şi-a de Roznai, portarul Vidac 13. U.T. Arad 20 5 7 3 21—28 17 organizarea unor întreceri pe Pe şantierul de locuinţe al ca tencuieli exterioare, de făcute cu cretă — şi rare
făcut o reintrare cu totul re­ rămînînd derulat; Stan Ga- 14. C.S.M. Reşiţa 20 4 9 7 20—28 17 ramuri sportive la nivel de LC.S. Hunedoara, la aparta­ pildă. Considerăm că o mai aduc mai degrabă cu sem­
—
nul
bună organizare a muncii pe
întrebării
panoul
20
marcabilă. Succesul, de ase­ bricl (min. 51), din pasa lui 15. F.C. Constanţa 20 5 0 9 15—20 10 oraş în cinstea zilei de mentele predate s-au econo­ şantierele de locuinţe este este... gol-goluţ. Şi asta în
3 8 9 21—37 14
10. Sportul studenţesc
menea proporţie, realizat de Naidin ; Roznai (min. 64) şi 1 Mai. concursul „Cine ştie, misit pînă în prezent circa de natură să determine o fi­ timp ce în jurul său se a-
0,7 zile. Fără îndoială este un
o echipă inedită, impusă de apoi, tot el, în minutul 70, ETAPA VIITOARE : U.T.A. — Sportul studenţesc ! cîştigă , alte acţiuni pe care rezultat bun. Dar ce se va nalizare reală a planului de Hă vraişte capete de seîn-
împrejurări, nu este altceva cel mai frumos gol, din ac­ F.C. Petrolul — F.C, Argeş; Dinamo — Jiul ; F.C. Con­ le Vom dota cu premii în o- întîmpia pe parcurs, do vre­ apartamente pentru ca cetă­ dură, de fier beton, de con­
electrici,
cărămizi,
ductori
stanţa — Sport club Bacău ; A.SiA. Tg, Mureş — C.F.R,
decît răsplata încrederii cu ţiune personală, cu un şut Cluj ; C-S.M. Reşiţa — Steaua ; Rapid — Steagul roşu : biecte, diplome şi cupe. me ce planul pentru urmă­ ţenii să locuiască în ele fără baloturi de vată minerală,
care antrenorul Coidum a puternic dinafara careului „U“ Cluj — „U" Craiova. VIOREL HOTĂRÎŞ toarele luni este deosebit ţde a fi nevoiţi să apeleze la... ciment şi balast.
1
pregătit această partidă, oa- mate. O ................._ corespondent mobilizator? ţ, *" „micile" remedieri.