Page 40 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5677 • JOI 12 APRILIE 1973
4

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, Ui 01ANDA

(Urmare din pag. 1) ţii diferitelor societăţi bene­ decursul a 1 000 de ani, olan­ funduri de apă se întind,
Dineu oferit de Consiliul de Miniştri proiectare. Preşedintele Con­ dezii au smuls mării nu mai geometric distribuite, păşunile,
terenu­
ficiare, apoi prin secţiile de
arate
rile
proaspăt,
puţin de 705 000 hectare de
de 500 de metri, autostrada siliului de Stat este informat terenuri, că numai pintenului zonele împădurite.
pătrunde într-un tunel dea­ că avionul e produsul unei de apă, intrând în uscat din Mai la sud, unde este în
Miercuri seara, Consiliul România, Nicolae Ceauşescu, guvernului, primarul oraşului In timpul dineului, care s-a supra căruia se află una din­ largi cooperări între firme Marea Nordului, cunoscut pe curs de realizşre planul „Del­
de Miniştri al Olandei a ofe­ şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Amsterdam, alte persoane desfăşurat într-o atmosferă tre principalele piste ale din mai multe ţări, între­ hărţi sub numele de Zuider- ta“, se construiesc sute de
rit, in Galeria de onoare a Au participat Maiestatea' oficiale. de cordialitate, primul mi­ aerogării, apoi şerpuieşte prinderii de la Haarlemmer- see, i-au fost smulse 225 000 kilometri de diguri. Acestea
Muzeului Naţional (Rijksmu­ Sa regina Iuliana, Alteţa Sa Au luat parte persoanele nistru Barend Biesheuvel printre cîmpuri înflorite, meer revenindu-i în întregi­ hectare. Din ceea ce in hărţi vor pune capăt unor feno­
seum), un dineu în cinstea Regală prinţul Olandei, prin­ oficiale române care îl în­ şi p r e ş e d i n te 1 e Nicolae printre pajişti segmentate me meritul proiectării. In mai vechi figurează încă sub mene pustiitoare, cum a fost
preşedintelui Consiliului de ţesa Margriet, domnul Pieter soţesc pe preşedintele Consi­ geometric de canale. Sîntem drum spre atelierele de mon­ numele „Zuidersee“, nu mai
Stat al Republicii Socialiste van Vollenhoven, membri ai liului de Stat. Ceauşescu au rostit toasturi. în preajma oraşului lalelelor taj, este vizitată o expoziţie este astăzi decît un lac neîn­ uraganul din 1953, care, în­
semnat,
s-a
tăiat
i
— Haarlem. de aeromodele. reprezentînd, contactul cu marea şi a de­ tr-o singură noapte, a împins
căruia
la scară redusă, toate tipuri­
mării
apele
pe
suprafaţă
o
Se ajunge la „Fokker —
Toastul Toastul preşedintelui V.F.W.". Societatea, înfiinţa­ le de avioane produse la venit „Ijsselmeer", oglinda de de 200 000 ha, distrugînd nu­
tă prin fuziunea firmei olan­
„Fokker".
deze vest-germană cu „Vereinig- România este binecunoscu­ apă peste care zboară avio­ meroase aşezări umane şi
„Fokker"
compa­
imense bunuri materiale.
nul prezidenţial. Pc fostele
nia
primului ministru Nicolae Ceauşescu te Flugtechnische Werke", tă gazdelor ca ţara ai cărei
fii s-au numărat printre pio­
posedă în Olanda un număr
aviaţiei
des-
nierii
mondiale,
Maiestate, buie să fim observatori şi de şase uzine, în cadrul că­ chizînd prin geniul lor crea­ Philips, un univers al electronicii
Domnule preşedinte, influenţă. Ştiu, domnule pre­ Alteţă Regală, participanţi pasivi la viaţa rora lucrează 7 000 de sala­ tor drumul spre tehnica
Doamnă, şedinte, că în această privin­ Domnule prim-minislru, internaţională, ci, dimpotrivă, riaţi. La „Fokker" se produc modernă de astăzi în dome­
Maiestate, ţă dumneavoastră gindiţi ca Doamnelor şi domnilor, trebuie să luăm parte activă avioane de transport de mai niul aerospaţial. In timpul Se aterizează la Eindhoven, conversează ca şi cum s-ar
Alteţe regale, şi noi şi că aceste obiective la soluţionarea tuturor pro­ multe tipuri, bazate pe teh­ discuţiilor sînt evocate posi­ în imediata apropiere a gru­ afla faţă în faţă. Sistemul îşi
Doresc, încă o dată, să ex­
Doamnelor şi domnilor, vă sînt foarte scumpe. Nu prim mulţumirile noastre blemelor, în aşa fel îneît să nologii foarte avansate şi bilităţile de cooperare între pului . industrial „Philips". găseşte numeroase aplicaţii
Sînt fericit de a putea a- poate fi vorba de a ne mul­ pentru invitaţia adresată de continue cursul destinderii, soluţii constructive care per­ constructorii de aparate de Cu un efectiv de peste practice, ridicînd pe o treap­
dresa, în numele guvernului ţumi cu ceea ce am putut Maiestatea Sa de a vizita O- să se afirme cu putere prin­ mit decolajul vertical. Ulti­ zbor olandezi şi români, da­ 360 000 persoane şi o cifră de tă superioară posibilităţile de
olandez, un bun sosit dom­ obţine pînă în prezent în a- landa. Aş dori, de asemenea, cipiile noi in viaţa interna­ mul tip de avion construit la torită condiţiilor favorabile afaceri de aproximativ 18 mi­ comunicare şi de informare
nului preşedinte şi doamnei cest domeniu. Trebuie, dim­ să mulţumesc domnului prim- ţională. uzinele „Fokker“, purtînd de­ create de dezvoltarea rapidă liarde florini, „N. V. Philips de la distanţă.
Ceauşescu. potrivă, ca fiecare, în raport ministru pentru cuvintele Fără îndoială, că pe prim numirea „F 28-Fellowship", a industriei în cele două Gloeilampenfabrieken" figu­ Preşedintele Consiliului de
Avem deosebita satisfacţie cu posibilităţile sale, să con­ rostite la adresa ţării mele, plan pentru ţările continen­ este un avion comercial do­ ţări, de noile r.ealizări în rează printre cele mai impor­ Stat este invitat să pună în
de a avea ca oaspeţi pe pre­ tinue să lupte pentru reali­ a poporului român, pentru tului nostru stă problema tat cu două reactoare desti­ domeniul tehnicii şi tehnolo­ tante grupuri electronice din acţiune aparatul, să realizeze
şedintele Consiliului de Stat zarea unei comunităţi echi­ perspectivele pe care le-a securităţii europene. Trebuie nat transportării a 60—65 giei aerospaţiale. lume. Firma a fost fondată în o legătură videolelofoniră.
de pasageri pe distanţe scurte
al Republicii Socialiste Româ­ tabile şi armonioase a po­ schiţat cu privire la dezvol­ să acţionăm în aşa fel îneît Gazdele îşi exprimă con­ 1891, avînd ca obiectiv fa­ Sînt prezentate, în conti­
nia şi pe doamna Ceauşescu poarelor. tarea relaţiilor româno-olan- conferinţa europeană să pună şi mijlocii, cu o viteză de vingerea că între „Fokker“ şi bricarea şi comercializarea de nuare, ,un computer cu per­
şi de a primi, de asemenea, In ceea ce priveşte conti­ deze. bazele unor relaţii noi, care 789 km pe oră. O variantă întreprinderile constructoare lămpi cu incandescenţă şi a formanţe tehnice superioare
pe primul vicepreşedinte al nentul nostru, se pot consta­ Românii şi olandezii se să asigure independenţa şi nouă a acestui tip de avion de aparate de zbor din ţara altor articole electrotehnice. şi un tip nou de aparat des­
Consiliului de Miniştri, pe ta evoluţii încurajatoare. Mă suveranitatea fiecărui stat, să poate transporta 79 persoa­ noastră se vor realiza acţiuni In cursul timpului, produc­ tinat să detecteze şi să mă­
ministrul afacerilor externe, gîndesc, în special la efortu­ cunosc de mult. Istoria vor­ deschidă căile unei colaborări ne, iar faptul că decolează a- de cooperare fructuoasă pen­ ţia s-a diversificat şi., graţie soare gradul de poluare a at­
ministrul construcţiilor de rile făcute pentru accentua­ beşte că, încă cu multe seco­ egale în drepturi şi să ex­ proape vertical şi aterizează tru ambele părţi. rezultatelor obţinute în cer­ mosferei.
maşini-unelte şi electrotehni­ rea destinderii şi întărirea le în urmă, între ei au exis­ cludă forţa şi agresiunea pe scurt, noavînd, deci, nevoie In secţiile de montaj, un cetarea ştiinţifică proprie, fir­ Se vizitează apoi fabrica
ultimii
In
de piste de mari dimensiuni
legături.
tat
ani,
cii şi pe celelalte personali­ securităţii în Europa. Dar un continentul nostru. număr de avioane se află în ma a trecut încă de mult la de instrumente optice, unde
tăţi ale guvernului român, ansamblu de norme de com­ relaţiile dintre România şi Sînt de acord cu dumnea­ şi de alte amenajări costisi­ diferite faze ale asamblajului; fabricarea de aparate de ra­ se produc, în special, micro-
Olanda au cunoscut o dez­
aflaţi in vizită oficială în portare politică între state voastră, domnule prim-minis- toare face ca zborul să fie tovarăşul Nicolae Ceauşescu dio şi televiziune, a diverse scoapo electronice cu capaci­
spune
Pot
intensă.
voltare
Olanda. nu poate fi suficient pentru că atît în domeniul econo­ tru, în ce priveşte probleme­ rentabil chiar şi cu un nu­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu aparaturi complexe (cum ar tăţi maxime de mărire, apa­
măr mai redus de pasageri
Cred că sînt îndreptăţit, a garanta securitatea. In­ mic, tehnico-ştiinţific şi cul­ le militare din Europa, de­ la bord sînt invitaţi să viziteze „F 28- fi centralele telefonice). Acti­ rate devenite astăzi indis­
domnule preşedinte, să ca­ tr-adevăr popoarele noastre tural, cit şi în cel al colabo­ oarece o adevărată securitate La intrarea în incinta Fellowship", ce urmează să vitatea de cercetare este des­ pensabile producţiei indus­
racterizez vizita dumnea­ nu ar înţelege de ce în do­ rării politice, reprezentanţii nu se poate concepe fără a- uzinei, tovarăşul Nicolae iasă, în curînd, în probe de făşurată. in prezent, de 4 000 triale, "cercetării ştiinţifice în
voastră ca un eveniment is­ meniul securităţii colective ţărilor noastre acţionează bordarea cu hotărîre a pro­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena zbor. Avionul este spaţios, persoane — între care 1 000 toate domeniile, medicinei.
toric în evoluţia relaţiilor guvernele lor şi-ar limita ac­ destul de intens împreună. blemelor reducerii şi lichidă­ Ceauşescu, precum şi tovară­ bine echilibrat, întrunind ca­ 'cu o pregătire universitară — întregul proces de producţie
dintre ţările noastre. Aceas­ ţiunea la declaraţii politice Ceea ce am realizat pînă rii pînă la urmă a trupelor şii Ilie Verdeţ, Gheorghe lităţi constructive remarca­ în laboratoare din Olanda, poartă pecetea unui înalt
tă întîlnire de o mare im­ de intenţie şi nu ar căuta, acum pe calea dezvoltării re­ străine în Europa, ale redu­ Bohdur, sînt salutaţi de bile. Muncitorii, tehnicienii, R.F. Germania. Anglia, Fran­ grad de organizare şi specia­
portanţă simbolizează pe în acelaşi timp, să reducă e- laţiilor dintre popoarele noas­ cerii trupelor naţionale, ale primarul oraşului Haarlem- inginerii uzinei, cadrele de ţa şi Belgia. Ea constituie lizare. Oaspeţii primesc ex*
deplin relaţiile excelente e- chilibrat potenţialul lor mi­ tre constituie o bază bună, dezarmării şi, în primul rînd, mermeer. Sînt prezenţi direc­ cercetare salută cu respect baza unei reînnoiri şi extin­ plicaţii privind sistemul de'
deri
constante
activităţilor
a
xistente intre cele două na­ litar. ale dezarmării nucleare. pregătire a muncitorilor, ran­
f care ne dă temei să privim Desigur, în lume sînt ţări torul societăţii „Fokker — pe solii poporului român, îşi grupului. damentul superior al muncii
ţiuni şi. prietenia dintre cele Ţările europene pregătesc cu încredere în viitor. Sper V.F.W.", alţi membri ai Con­
şi
mari,
mijlocii,
mici
ţări
două popoare ale noastre. actualmente, la Helsinki, în­ că vizita pe care o efectuăm ţări cu orînduiri sociale di­ siliului de administraţie al manifestă bucuria de a-i a- La grupul industrial „Phi­ şi dotarea tehnică. La secţia
părţile
sînt
produse
unde
România şi Olanda se pot trunirea unei conferinţe con­ acum în ţara dumneavoastră, ferite, dar noi considerăm societăţii, precum şi minis­ vea oaspeţi în uzina în care lips", oaspeţii români sînt componente ale microscopu­
întîmpinaţi de Kortmann, co­
felicita pentru raporturile sacrate securităţii şi colabo­ ca şi vizita pe care Maiesta­ că toate au răspundere şi tre­ trul transporturilor şi apelor, lucrează. misarul reginei în provincia lui, răspunsul la unele înlre-
dintre ele şi de colaborarea rării în Europa. întocmai ""ca tea Sa o va efectua, sper nu buie să participe cu drepturi B. J Udink. In vizita la societatea de bări se referă Ia tehnologia
lor amicală. Intre noi nu e- şi România, ţara mea parti­ peste , mult. timp în Româ­ egale la soluţionarea tuturor După o succintă expunere Brabantul septentrional, de pri­ de turnare a unor categorii
marul . oraşului Eindhoven şi
xistă nici un diferend. Relaţi­ cipă activ la convorbirile nia, va contribui la dezvolta­ problemelor. Trăim asemenea asupra activităţii acestei construcţii aerospaţiale „Fok­ de preşedintele Consiliului de piese, la calitatea mate­
ile noastre politice, economi­ preliminare, şi cole două de­ rea puternică a colaborării momente cînd depinde de mari societăţi de construcţii ker", oaspeţii sînt însoţiţi dc de administraţie, Jonkheer rialelor prelucrate — metale
ce, comerciale şi culturale legaţii ale noastre se consul­ dintre ţările şi popoarele fiecare popor cum va arăta aeronavale, este prezentat un Alteţa Sa Regală, prinţul O- Van Riemsdijk. Sînt, de ase­ şi materii plastice. In dia­
s-au lărgit şi, In acelaşi timp, tă cu regularitate şi într-un noastre. lumea de mîine. Aş putea film în culori, înfăţişînd per­ landei. menea, de faţă ministrul pen­ logul cu conducătorii acestei
s-au adincit in cursul anilor mod aprofundat. Scopurile Este adevărat că ţările spune că urmaşii noştri, co­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae tru problemele economice, secţii, sînt abordate şi alte
ce s-au scurs. Această evo­ noastre sînt evidente. Nu noastre au orînduiri sociale piii noştri nu ne vor ierta formanţele de zbor atinse de M. H. Langman, membri ai probleme — organizarea şi
luţie fericită a contribuit la ar fi bine' pentru Europa ca diferite şi, din' păcate, cum niciodată dacă nu le vom aeronava „F 28-Fellowship“. Ceauşescu este invitat, în fi­ Consiliului de administraţie, retribuirea muncii, gradul de
o mai bună înţelegere, la o situaţia să rămînă în stadiul am menţionat şi astăzi, fac lăsa o lume mai dreaptă, mai Se vizitează uzina. Drumul nalul vizitei, să semneze în cadre de conducere ale în­ participare a muncitorilor la
mai mare stimă, la fiecare actual, deoarece aceasta ar parte şi din două blocuri mi­ bună, o lume a păcii. spre hala de montaj trece, cartea de onoare a societăţii. treprinderii. luarea deciziilor în ce priveş­
dintre parteneri faţă de rea­ însemna ca, ani de zile de litare opuse. Dar aceasta nu Independent de poziţia ţă­ mai întii, printr-o sală de Semnează, de asemenea, to­ Sînt oferite flori, după care te producţia.
lizările spirituale şi materia­ acum înainte, continentul poate şi nu trebuie să împie­ rilor noastre în ce priveşte tovarăşul Nicolae Ceauşescu La încheierea vizitei în mo­
le ale celuilalt. nostru să poarte povara unor dice popoarele noastre să co­ gradul de dezvoltare, nu pu­ curs, unde sînt instruiţi pilo- varăşa Elena Ceauşescu.
opoziţii care decurg, într-o şi tovarăşa Elena Ceauşescu derna întreprindere — vizită
Mii de olandezi vizitează mare măsură, din cel de-al laboreze. să acţioneze pentru tem uita că în lume, o parte semnează în cartea de onoa­ aşteptată şi întîmpinată cu
în fiecare an frumoasa dum­ doilea război mondial. Noi o lume fără blocuri militare, însemnată a omenirii se află re a întreprinderii. mult interes, cu căldură de
neavoastră ţară pentru a se trebuie să ne gîndim mai in care nu armele, ci inteli­ In stare de subdezvoltare, că Omul, învingător in lupta cu marea In sala sectorului de cer­ întreg colectivul unităţii —
bucura de splendorile naturii degrabă la o abordare dina­ genta. ştiinţa, cultura să aibă problema lichidării decalaju­ cetare are loc o scurtă suită fanfara „Philips", ai cărei
şi civilizaţiei sale. mică a numeroaselor proble­ cuvîntul hotărîtor. Popoare­ lui dintre ţările dezvoltate şi de expuneri asupra structu­ membri sînt pitoresc îmbră­
Domnule preşedinte, guver- me care se pun pe continen­ le, deci şi popoarele român cele nedezvoltate constituie o recupereze, pe seama măiâi, rii organizatorice şi activităţii caţi în alb şi roşu. intonează
esenţială,
următorul
problemă
Spre
hotărî-
nul olandez este convins că tul nostru pentru a putea şi olandez, trebuie să trăias­ toare aş putea spune, pentru din programul zilei obiectiv întinse teritorii agricole şi să generale a grupului industrial un marş, in ale cărui acor­
de
putem să întărim, şi mar crea o colectivitate- europea­ că în colaborare şi pace, de­ destinele păcii şi colaborării miercuri, întreprinderile „Phi­ stăvilească, prin închiderea „Philips“, asupra activităţii duri, înalţii oaspeţi români
mult relaţiile noastre. Pot sa nă armonioasă. Dacă dorim oarece numai astfel fiecare în lume. România înţelege lips". călătoria se efectuează gurilor deltei celor trei mari de cercetare desfăşurate, asu­ îşi iau rămas bun de la gaz­
vă asigur că, în cepa ce ne b" adevărată cooperare în naţiune poate să-şi pună .în bine aspiraţiile acestor state, cu un avion de cel mai re­ fluvii c-e se varsă în mare pe pra produselor nou realizate de
priveşte,'sîntem cu totul dis- domeniile politic, economic, valoare toate capacităţile sa­ colaborează larg cu ele şi cent tip construit la societa­ teritoriul Olandei — Rinul. în domenii de vîrf ale tehni­ Vizita la cele două mari '-•o-
ppşi să intensificăm contac­ cultural, trebuie să apreciem, le, să-şi asigure dezvoltarea este hotărîtă să facă totul tea „Fokker“, un ,.F 28-Fel­ Meusa şi Escaut —, mareele cii, cum sînt computerele, cietăţi industriale olandeze a
tele cu România în numeroa­ noi, guvernele, dar mai ales economico-socială, bunăsta­ pentru a contribui la adop­ lowship". ce ameninţă neîncetat usca­ mijloacele de telecomunica­ relevat, pe lingă unele asn»o-
se sectoare şi să căutăm popoarele Europei, astfel în­ rea şi fericirea. tarea de către statele dezvol­ După o scurtă rulare pe tul. Este un peisaj spectacu­ ţii bazate pe folosirea tehni­ te inedite ale producţiei de
domenii noi, susceptibile de cât ele să se poată cunoaşte Ne aflăm de două zile în tate a unor hotărîri pentru a pista de beton, aparatul se los, c mărturie emoţionantă cii video etc. Se face o de­ avioane şi de aparate optice,
a face obiectul unei coope­ mai bine. să aprecieze dife­ frumoasa dumneavoastră ţa­ ajuta mai mult ţările în curs ridică în aer aproape verti­ a izbînzii omului în greaua monstraţie cu un videofon, dorinţa sinceră a gazdelor de
rări fructuoase. Compatrioţii ritele lor realizări spirituale ră. Am avut convorbiri deo­ de dezvoltare. Aş dori ca şi cal şi se îndreaptă spre nord- încleştare cu marea. Privirii remarcabilă realizare în do a explora, împreună eu par­
mei admiră creşterea econo­ şi sociale, să compare con­ sebit de bune şi, sper, cu re­ în această privinţă România vest. Curînd. se survolează i se înfăţişează imaginea de meniul comunicaţiilor. Apa­ tenerii români, căi de cola­
mică pe care o cunoaşte cepţiile lor cu acelea pe rare zultate pozitive. Am vizitat şi Olanda să colaboreze. marile lucrări de desecare, o elegantă acurateţe a ceea ratul, un telefon avînd cu­ borare reciproc avantajoasă
România sub 'influenţa şi spiritul uman le-a zămislit două din întreprinderile mo­ Aş dori, de asemenea, să cunoscute sub denumirile ce olandezii definesc, priri- plat un ecran de televizor, în domeniul producţiei, al
dinamismul dumneavoastră. în alte părţi. derne ale tării dumneavoas­ menţionez rolul tot mai im­ „Ijsselmeerpolders" şi „Del­ schimbului de tehnologii şi
experienţă, de a căuta în co­
Domnule preşedinte, poporu. Omul nu este făcut pentru tră : am văzut din avion e- portant pe care îl au Organi­ ta". Cerul senin favorizează tr-un termen intraductibil, de dimensiune mijlocie, rea­ mun modalităţile concretiză­
român poate fi mîndru dt a trăi singur şi nici popoare­ forturile pe care le face po­ zaţia Naţiunilor Unite, alte o bună vizibilitate şi sub pri­ „polder" — pămînt cucerit lizează convorbiri cu imagine, rii acestora.
rezultatele obţinute şi pe ca­ le. Izolarea stă la baza lip­ porul olandez pentru a smul­ organisme internaţionale în viri se desfăşoară panorama de sub ape, în luptă cu ma­ în care partenerii de dialog
re le datorează perseveren­ sei de înţelegere, a preju­ ge apei noi terenuri şi a le asigurarea unei politici noi amplă a lucrărilor menite să rea. Să amintim doar că, în se văd unul pe celălalt şi N. POPESCU-BOGDANEŞTI
ţei şi eforturilor sale. reda agriculturii, pentru a de pace şi colaborare în lu­
decăţilor, fiind deci nefastă
Importantă producătoare a- pentru destinderea şi priete­ spori posibilităţile de a obţi­ me. De aici decurge şi nece­
gricolă, România se indus­ nia dintre naţiuni. Cît despre ne recolte tot mai mari. sitatea de a acţiona pentru
trializează, de asemenea, ra­ responsabilitatea noastră fa­ Atît în cursul convorbirilor întărirea şi creşterea rolului
pid. Guvernul dumneavoas­ ţă de lume, aş dori să re­ pe care le-am avut, cît şi Organizaţiei Naţiunilor Unite Cuvîntul tovarăşului
tră acordă prioritatea priori­ amintesc, domnule preşedinte, în cadrul vizitei de astăzi, şi al celorlalte organisme in­
tăţilor bunăstării materiale .că ţările noastre au declarat, am ajuns la convingerea că ternaţionale. Doresc să ex­
■ şi spirituale a poporului fără înconjur, că înţeleg să există mari posibilităţi de prim satisfacţia noastră pen­
dumneavoastră. Noi ştim în­ facă totul pentru ca Organi­ dezvoltare a colaborării eco­ tru colaborarea care există (Urmare din pag. 1) şi pace, de a se instaura în mova această politică nouă. Cu speranţa şi convingerea
să bine că nici un DQpor nu zaţia Naţiunilor Unite să de­ nomice, tehnico-ştiinţifice în­ între reprezentanţii României lume relaţii bazate pe depli­ In acest spirit se desfăşoa­ că parlamentele român şi ir­
poate cunoaşte o înflorire vină un instrument mai e- tre România şi Olanda — şi şi Olandei în cadrul O.N.U. na egalitate în drepturi, pe ră vizita noastră în Olanda landez vor sprijini pe deplin
deplină dacă nu se bucură ficace în asigurarea păcii, sîntem interesaţi ca atît în şi al altor organisme inter­ O problemă deosebit de respectul independenţei şi şi discuţiile de pînă acum. această politică, aş don, încă
de pace, securitate şi inde­ securităţii şi cooperării în electronică, cît şi în aviaţie, naţionale. Consider că faptul importantă în care ţările suveranităţii naţionale, pe Declaraţia pe care intenţio­ o dată, să exprim dorinţa de
pendenţă. dacă nu poate dis­ lume. Principiile şi obiecti­ precum si în domeniul hi­ că am ajuns la un acord de­ noastre conlucrează activ este neamestecul în treburile in­ năm să o semnăm cu guver­ a dezvolta colaborarea între
pune de destinele sale. De vele proclamate de Carta Or­ draulic să profităm de ex­ plin cu privire la semnarea aceea a pregătirii conferinţei terne şi avantajul reciproc. nul olandez înscrie tocmai popoarele noastre în toate
aceea, respectarea suveranită­ ganizaţiei rămîn pentru dum­ perienţa Olandei. unei Declaraţii solemne pri­ general-europene. La Hel­ România insistă • pentru a- aceste principii şi dorinţa gu­ domeniile de activitate. A-
ţii şi integrităţii naţiunilor, neavoastră, ca şi pentru noi, Intr-adevăr, trăim o epocă vind raporturile viitoare din­ sinki. reprezentanţii guver­ firmarea acestor principii, ceasta corespunde atît inte­
precunv şi a drepturilor fun­ la baza acţiunilor noastre. în care au loc transformări tre ţările noastre va repre­ nelor noastre acţionează îm­ pentru că dezvoltarea vieţii vernelor şi popoarelor noas­ reselor popoarelor noastre,
damentale ale omului con­ Domnule preşedinte. mai istorice. S-ar putea spune că zenta un moment cu adevă­ preună cu celelalte state pen­ internaţionale demonstrează tre de a acţiona în direcţia cît şi ale popoarelor din Eu­
rat istoric, care va exercita
stituie, în cadrul unei comu­ avem încă mult de făcut şi evenimentele internaţionale o influenţă pozitivă nu numai tru a crea condiţii favorabile zi de zi că numai pe această unei lumi mai bune şi mai ropa şi din lumea întreagă.
nităţi, internaţionale accepta­ care sînt în curs vor in­ asupra relaţiilor dintre po­ organizării conferinţei, pen­ bază se poate garanta inte­ drepte. (Aplauze).
bile şi armonioase, bazele in­ am credinţa că ţara dumnea­ fluenta pentru o lungă pe­ poarele noastre, dar şi asu­ tru ca această conferinţă să gritatea şi suveranitatea fie­
dispensabile ale unei coope­ voastră şi ţara mea pot coo­ rioadă viaţa omenirii. După pra popoarelor Europei şi ducă la destindere şi colabo­ cărui stat, se poate asigura
rări autentice şi fructuoase pera cu folos în numeroase o perioadă destul de lunea din lumea întreagă. Avînd rare în Europa. fiecărei ţări posibilitatea rea­
între state. domenii, nu numai în inte­ după cel de-al doilea război deci convingerea că facem In acest cadru, noi acor­ Intîlniri de lucru
resul fiecăruia, nu numai în mondial, asistăm acum la un dăm o mare atenţie relaţiilor lă de a-şi asigura dezvoltarea
Dacă ţările mici. şi mijlocii un lucru folositor popoarelor economică şi socială. Avem
nu. pot măsura cu ţările interesul continentului nos­ curs nou in viaţa internaţio­ noastre, cauzei păcii şi cola­ dintre parlamente şi relaţii­ convingerea că popoarele dis­ In cursul zilei de miercuri, De asemenea, au avut în-
nală. de destindere şi cola­
mari în ceea, ce priveşte tru, ci şi în interesul lumii borare. Cum vor evolua eve­ borării în Europa şi în lume, lor dintre popoare, deoarece, pun de tot ceea ce este ne­ George Macovescu, ministrul tîlniri şi vizite de lucru cu
pînă la urmă, popoarele sînt
populaţia, suprafaţa şi po­ extraeuropene. nimentele însă, aceasta de­ aş dori să urez dezvoltarea acelea care sînt vital intere­ cesar pentru a realiza o poli­ afacerilor externe, a avut o omologii lor olandezi şi cei­
tenţialul , lor militar, ele pot îngăduiţi-mi, domnule pre­ pinde de toate popoarele, de­ continuă a colaborării dintre sate pentru a se pune capăt tică nouă — şi considerăm întîlnire de lucru cu minis­ lalţi miniştri care îl înso­
totuşi juca un rol important şedinte al Consiliului de Stat, pinde de oamenii politici, de poporul român şi poporul o- politicii de forţă, de dictat, că guvernele, parlamentele trul afacerilor externe al ţesc pe preşedintele Consi­
landez
în comunitatea internaţiona­ să ridic paharul meu în să­ conducătorii statelor. Poate Doresc să toastez pentru de război, de a se asigura o trebuie să dea expresie do­ Olandei, dl. W. K. Norbert liului de Stat în vizita s» *•
lă! Istoria, chiar şi ce'a mai nătatea dumneavoastră şi în mai mult ca oricînd este" ne­ prosperitatea şi fericirea po­ politică nouă. de colaborare rinţelor popoarelor de a pro­ Schmelzer. ficială în Olanda.
cesar ca oamenii politiei,
recentă, arată limpede că sănătatea doamnei Ceauşescu, conducătorii statelor, cei că- porului olandez !
exemplul lor poale avea o a tuturor oaspeţilor noştri' ' rora oopoarele le-au încre­ In sănătatea Maiestăţii Sa­
influenţă însemnată asupra români, pentru întărirea le­ dinţat rolul de a-i reprezen­ le regina Iuliana şi a Alteţei Cinema poetic. Piaton Pardău: 8,30 I Moment poetic. Charles Baude-
21.30
laire;
Bijuterii
opiniei publice internaţiona­ găturilor de prietenie dintre ta pe plan mondial să acţio­ Sale, prinţul Bernhard ! microfon, melodia preferai, 22,00 Radiojurnal; 22,30 muzicale; 20,30 vmikhi »nenreşti; umor: Reti
Concert
Pagini
de
In
dumneavoastră,
sănătatea
le. gă valorile lor morale şi naţiunile noastre şi pentru neze pentru a impunp si a domnule prim-ministru ! DEVA: Maria Sluart („Pa­ 9.00 Buletin de ştiri; 9,30 Or de seară; 24,00 Buletin de ştiri; 20,55 Tinerii despre ei înşis
pectivă Walt Disney;
asigura întărirea acestui curs
limbii române; 9.50 Muzică i
0,03—5.00 Estrada nocturnă.
10,
dîrzepia lor in a-şi apăra in­ prosperitatea poporului ro­ nou în viata internaţională. In sănătatea dumneavoas­ tria“); Grozavul dintr-a V-a hoi­ B şoară de de Florin Bogardo; Orche 21,25 Steaua fără nume. Mi
(..Arta-);
Marea
SIMERIA:
10,05
Buletin
ştiri;
dependenţa pot avea o mare mân. Noi considerăm că nu tre­ tră. doamnelor şi domnilor ! năreală („Mureşul“); HUNE­ tra de muzică populară „C Televiziune că uşoară. Concurei
DOARA: Poliţia mulţumeşte prian Porumbescu" din Suce Angela Ciochină — Pia
(„Siderurgistul“); CALAN: Le­ Neamţ — etapa I, ’ EI
★ ★ ★ ★ genda („1! Iunie“); GHELAR: va; 10.30 „Dragoste supremă 9,00 Curs de limba franceză. Barbu — Focşani — <
România 1“ _ montaj de ve
Fuga, seriile I-II („Minerul“); suri; 10,45 Program interpret Lecţia a 50-a; pa I, Luminiţa Procopc
După ’ dineu, înalţii oaspeţi Frans Hals, Jan Steen, Ruis- vuri, desene. Este bogat re­ Hals, van Goyen, Ruisdael, PETROŞANI: Marea evadare, la flaut de Severino Gazzellon 9,30 Prietenii Iul Aşchiuţă; — Tîrgovişte — etapa
Ti-a :
I-II
(„7
Noiembrie“);
sînt invitaţi să viziteze gale­ dael. Pieter Brcughel cel Tî- prezentată. de asemenea, arta van der Helst, Jan Steen. seriile liber („Republica“); LU- 11.00 Buletin de ştiri: 11,05 Mi 10.00 Telex; 22,20 24 de ore. Din ţările
Născut
rii ale muzeului. năr, Ho.bbema şi Wonwer- orientală. In biblioteca mu­ aşa-nurniţilor pictori italieni- PENI Bulevardul Romului zică uşoară; 11.15 Din ţările si 10.05 Publicitate; cialiste;
10.10 Tchnic-club;
cialiste;
11,30
„Cucuie,
pasă:
Construit în 1885, Rijksmu- man, Canaletto, Tintoretto, zeului se găseşte o preţioasă zanţi (maeştri olandezi care („Cultural“); LONEA: A venit sură“ — album de prelucra 10.40 Bucureştiul necunoscut : 22,50 Aplauze pentru romi
seum adăposteşte cea mai Velasquez, El Greco, Goya, colecţie de lucrări despre is­ au lucrat în maniera renas­ un soldat de pe iront („Mi­ corale; 12,00 Discul zilei — M; Muzeul Gh. Tăttărcscu; Ansamblul „Balada“,
Festivalul internaţional
„Filme
mare colecţie de artă din O- Murillo, numeroase sculpturi, toria artei. centistă italiană). înalţii oas­ nerul“); ANINOASA : Să cum­ rina Voica: 12,15 Recital de . 11.00 mari Telecinemateca. cinemato­ la Agrigento _ Sicilia.
1
pompieri
părăm
de
maşină
o
genuri
—
Monaco;
peră
12,
del
Mario
landa. Aceasta include 22 de tapiserii, porţelanuri de Delft, Sînt vizitate, pe rînd, ga­ peţi se opresc şi admiră ce­ („Muncitoresc); P E T R I L A : întîlnire cu melodia popula: grafice diferite“. Comedia
pînze' semnate de Rembrandt, Meissen şi Sevres, obiecte în leriile în care se află expuse lebrul ..Rond de noapte" al Drum în penumbră („Munci­ şi interpretul preferat; 13, muzicală „Blonda veselă".
lucrări de Rubens, Vermeer, argint şi abanos, stampe, gra- opere aparţinînd lui Frans Iui Rembrandt. toresc“); VULCAN: Procesul Radiojurnal; 13,15 Avanpremi Cu Fred Astaire şi Ginger
unei stele („Muncitoresc“); U- ră cotidiană; 13,30 Concert c Rogers;
RICANI: Mania grandorii („7 prînz; 14,00 Compozitorul săi 12,56 Teleobiectiv;
Noiembrie“); ORAŞTIE: Aven­ tămînii — Camille Saint-Saen 13.10 Telejurnal;
turile unei prinţese germane 14,40 Melodii populare: 15, 16,00—17.00 Teleşcoală. Fi­ Nica publicitate
la curtea regelui Soare („Pa­ Buletin de ştiri; 15.05 Tribur — Literatură română:
Vizita la Muzeul Mauritshuis tria“); toţi Atunci moarte („Flacăra“); radio; 15 15 Muzică de estr; guri de dascăli din tre­
i-am
condamnat
la
pe
cut.
GEOAGIU-BĂI: Şase iulie; HA­ dă; 15.40 Aspecte de la coi — Filozofie şi socialism
interjudeţean
cursul
„Cil
coral
ŢEG: Vacanţă la Roma („Popu­ tare patriei"; 16,00 Radioju ştiinţific: Democraţia
Provincialii
Felicia,
yţnd
Skoda
socialistă:
După încheierea întîlnirii Sînt reunite aici picturi ce­ create operele expuse, asupra Eva în Paradis“, de Jan lar”); BRAD: roşie“); GURABARZA: nai: is.is Muzică populară c 17.30 Emisiune în limba ma­ tabila. Deva, telefon 11017. decapo­
(„Steaua
Prunoiu,
de la Parlament, preşedintele lebre ale unor mari maeştri valorii lor artistice şi docu­ Brueghe! şi Petrus Paulus Ancheta de la hotelul Excel- GavnI Schuller: 16.30 Katerina ghiară; olr
Ştiinţa
Ella
•Consiliului de Stat, tovarăşul ai şcolii olandeze, ca J. Ver­ mentare. Tovarăşul Nicolae Rubens, „Scrisoarea", de Ge- sior („Minerul“): IL7.A: Misiu- zi; 16.35 Solişti de muzică i 18.30 Telex; V'înd Dacia 1100. Hunedoara.
Nicolae Ceauşescu, şi tovară­ meer, Fabritius şi, în primul Ceauşescu şi tovarăşa Elena rard Terborch şi „Lecţia de nea sublocotenentului Sipoş şoara: Lola Iovanovlci şl Cri 18,35 Publicitate; masculin: Româ­ Victor Babeş. 66.
(„Lumina“).
Baschet
18.40
şa Elena Ceauşescu sînt in­ rînd, Rembrandt. Clădirea Ceauşescu se opresc şi admi­ anatomie a profesorului Ni- tian Popescu: 16.50 Pnbltcita tineretulu nia — R.D. Germană (re­ ★
Vînd Fiat 1800
17 ’. 00
Antena
vitaţi să viziteze Muzeul însăşi, datînd din 1640, este ră tabloul „Cap de fată", a- colas Tulp", de Rembrandt. Radio 17,20 Recital de vioară Coi priza a Ii-a). Transmisiu­ Hunedoara, telefon 13106. (39 000 km).
ne de la Cluj;
..Mauritshuis“, important a- un remarcabil monument ar­ parţinînd lui Johannes Ver­ Directorul muzeului mulţu­ stantm Bobescu; 17.45 „Mura 19,20 1001 de seri: ★
şezămînt de cultură, situat tistic al stilului baroc. meer, operă care, după păre­ meşte pentru înalta cinste fă­ îpn? U A eI “i - 9! ntece populare 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­ t înd garaj — încălzire cen­
18.00 Orele serii;. 20.00 Zece m<
Buletin
I:
5.00
PROGRAMUL
in imediata vecinătate a pa­ Solii poporului român sînt rea unor reputaţi specialişti cută instituţiei, pe care o con­ de ştiri; 5.05 Cîntec şi ioc pe lodn preferate; 20.45 Conserr inte de termen — cauză trală. apă. Hunedoara, te'efnn
latului ..Binnenhaf", care a- conduşi prin cele mai repre­ în istoria artei, se situează duce, de solii poporului ro­ întinsul patriei; 5.30 Jurnal a- nan de acad. C. Ionescu-Gi 20.00 a întregului popor; 13106.
★
Cînteeul săptămînii: „Mîn­
20,50 Muzică populară h
dăpbsteşte inestimabile valori zentative săli, unde directo­ ca valoare alături de celebra mân, pentru aprecierile deo­ grar; 5,40 Melodii în zori de zi; tei pretată de Iosif şi ion Mih dru sînt de tara mea“; Vinci Dacia 1100. Victor Ba­
’ de artă, creaţii ale „epocii de rul muzeului dă explicaţii a- „Mona Lisa" a lui Leonardo sebite ale preşedintelui Con­ 6.00—8.08 Radioprogramul dimi­ 21 00 Revista şlagărelor; 21.: 20.05 Prim plan: Iosef Stein- beş. 14. Hunedoara Informaţii
neţii; 8,08 Matineu muzical. Pa-
1
aur* a picturii olandeze din da Vinci. Sînt contemplate siliului de Stat la adresa mu­ baeh — director generai după orele 16.00.
secolul al XVII-lea. supra epocii în care au fost alte opere celebre : '„Adam şi zeului.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str, Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), II588 (viaţa satului',. 12138 (social-audien te-scrisori), 123X7 (cultură-sp ort) - Tiparul: I P. Deva