Page 41 - Drumul_socialismului_1973_04

Proletari din toate fărlle, unlfi-vă!
Vizita preşedintelui

de Stat, NICOLAE CEAUSESCU, în Olanda

înscrisă ca un eveniment nale. Este încă o mărturie a ale vizitei, şi astăzi, tovară­
remarcabil în istoria relaţi­ contribuţiei active a Româ­ şul Nicolae Ceauşescu, tova­
ilor de prietenie şi colabora­ niei socialiste la statornici­ răşa Elena Ceauşescu au in­
re româno-olandeze, vizita rea unor raporturi de tip nou trat în contact nemijlocit cu
preşedintelui Consiliului de între state, documentul con­ realităţile economice şi so­
Stat, Nicolae Ceauşescu, a stituind o încununare a re­ ciale ale ţării gazdă, s-au
căpătat noi şi strălucite sem­ zultatelor pozitive ale vizi­ întîlnit cu specialişti şi mun­
nificaţii în cea de-a treia tei conducătorului statului citori, cu oameni politici, au
zi, prin semnarea De­ nostru. putut admira frumuseţile na­
claraţiei solemne comu­ Am început reportajul cu turii olandeze, îmbogăţită
ne, document de o excep­ acest moment, deşi el a figu­ prin înfăptuirile acestui po­
ANUL XXV Nr. 5 678 VINERI 13 APRILIE 1973 € 4 PAGINI - 30 BANI ţională însemnătate poli­ rat în partea finală a pro­ por atît de harnic şi de ospi­
tică, cu implicaţii profunde
nu numai in sfera raportu­ gramului zilei, pentru a mar­ talier.
rilor bilaterale, ci şi pe pla­ ca importanţa sa majoră. Dar Dar, iată derularea filmt*-
nul larg al vieţii internaţio- ca şi în etapele precedente lui vizitei.
m m
Sarcinile anului
_____ wIHIHHI
într-o modernă unitate agricolă
..—\ * — A.s, '........................... ;>....-; ..... ' f-'
CALITATE măruntă, se pleacă încă din rie de valorificare comercia­ în localităţi, populaţia ieşită
Pe o vreme rece, cu ploaie
în întîmpinarea solilor popo­
lă a vitelor tinere destinate
primele ore ale dimineţii spre exportului, ţara noastră nu- rului român salută cu căldu­
ferma ,,Hoeve de Laar“, afla­ mărîndu-se printre partenerii ră, adresează semne priete­
tă In localitatea Herwijnen, de afaceri ai acesteia încă neşti, sincere dovezi de stimă
OAMENJl MUNCH HUNEDOARA. Cele la o depărtare de - 60 km de din 1968. cînd au fost achi­ şi preţuire faţă de ţara noas­
două fabrici de aglome­ capitală. Unitatea agricolă ziţionate un număr de 500 tră, de preşedintele Consiliu­
lui de Stat.
particu­
Un
rare a minereului de fier este o Întreprindere terenuri­ juninci de reproducţie. curînd La fermă, preşedintele Con­
contract
pe.
amplasată
lară
de
încheiat
ÎNTÎMPINĂ ZIUA DE 1 MAI de la C.S. Hunedoara le recuperate prin desecarea prevede achiziţionarea a încă siliului de Stat, tovarăşul
au
expediat
furnalelor
de la începutul anului, o unui lac. Profilul fermei, ca­ 400—500 de animale din a- Nicolae Ceauşescu, şi tova­
cantitate suplimentară de re dispune de o suprafaţă de ceeaşi categorie. ferma „Hoe- răşa Elena Ceauşescu sînt în-
tîmpinaţi
M.
S.
Regina
de
îl
constituie
100
teren,
Drumul
spre
ha
CU REZULTATE aglomerat de peste 1 400 creşterea animalelor — cai ve de Laar" trece prin zone Iuliana a Olandei.
tone, din care aproape
1 300 tone au fost li­ din rase adaptate călăriei de producţie agricolă, îndeo­ Primarul comunei Herwij­
vrate de fabrica nr. 2. sportive şi vaci de lapte. în­ sebi animalieră, şi pe fondul nen, dl. Vries, în raza căreia
In acelaşi timp — prin deosebi această a doua ra­ verde crud al pajiştilor seg­ se află unitatea zootehnică
Substanţial avans în promiţător, în prima decadă Lucrări suplimentare buna organizare a mun­ mură de activitate reprezintă mentate de mici canale şi „Hoeve de Laar", rosteşte o
a lunii aprilie inscriind, in
extracţia minereului contul angajamentului anual, de construcţii-montaj cii, aprovizionarea cores- baza de producţie a fermei. îngrădiri de abia vizibile pasc alocuţiune de bun sosit. Sint
cirezi
vaci
negre-bălţate.
Un număr de 200 de vaci
de faţă, de asemenea, comi­
un plus de 695 tone cărbune. din cunoscuta rasă olandeză Este un peisaj caracteristic sarul reginei în provincia
TELIUC. In secţiile produc­ Colectivul sectorului fruntaş Constructorii de pe şantie­ Friza Neagră asigură o pro­ pentru această ţară, în care Gueldre, dl. Bloemers, pre­
tive ale I.M. Hunedoara, bri­ pe mina Aninoasa s-a anga­ rele judeţului accelerează în Aglomeraf— ducţie medie de lapte, în­ agricultura, în special zoo­ cum şi ministrul ad-interim
găzile de mineri intensifică jat să muncească în continua­ aceste zile ritmurile de lucru, tr-o perioadă de lactaţie. de tehnia, ocupă un loc de sea­ al agriculturii şi pescuitului,
întrecerea in cinstea zilei de re la fel de bine şi să reali­ astfel ca pinâ la sărbătoarea pesfe Comunistul Francisc Barili, circa 5 600 1 cu un ridicat mă.
în
cadrul
1 Mai, pentru îndeplinirea e- zeze în întîmpinarea zilei de zilei de 1 Mai să se asigure muncitor strungar al U.M.M. procent de grăsime. Ferma Arterele sînt pavoazate cu J. Boersma.
atelierului
mecanic
xemplară a planului şi anga­ 1 Mai încă 500 tone de căr­ condiţii de realizare la ter­ prevederile Petroşani, este fruntaş în dezvoltă, de asemenea, ac­ drapelele române şi olande­
jamentelor asumate în acest bune peste sarcinile de plan. men şi in devans a noilor o- producţie, execută lucrări de ţiuni de cooperare In mate­ ze. La răspîntiile de drumuri (Continuare In pag. a 4-a)
an. Dovadă că in primele 10 biective industriale şi soeial- planului bună calitate.
zile din luna aprilie produc­ Mai multă energie culturale.
ţia de fier in minereu marfă Datorită intensificării exe­
a sporit faţă de plan cu mai electrică cuţiei, prin organizarea supe­ punzâtoare cu materie Regina Iuliana
bine de 350 tone. Astfel, de rioară a lucrului şi folosirea primă şi utilizarea optimă încheierea convorbirilor
la începutul anului, sporul fi­ MINTIA. Energelicienii de la judicioasă a dotării tehnice, a instalaţiilor şi agrega­
zic de producţie se ridică la telor — s-a realizat o ÎN PAGINA
Termocentrala Mintia mun­ în prima decadă a acestei şi prinţul Bernhard
4 670 tone fier in minereu cesc cu dăruire şi abnegaţie, luni, numeroase colective de economie de 3,20 kg cocs oficiale româno-olandeze
marfă. de la pupitrul de comandă constructori au depăşit sarci­ pe tona de aglomerat, A ll-A
Avansul cîştigat in extrac­ veghind în permanenţă con­ nile de plan mobilizatoare ce iar valoarea economiilor vor face o vizită
ţia minereului de brigăzile ştiinţa socialistă. Incadrindu-se le revin. Şantierul hidro Va­ înregistrate la preţul de Joi după-amiază, s-au în­ participat primul ministru
fruntaşe de la Teliuc şi Ghe- neabătut în limitele angaja­ lea Jiului înregistrează la de­ cost se ridică la peste cheiat convorbirile oficiale B. W. Beisheuvel, W. K. N. oficială in ţara
lar va permite colectivului în­ mentelor pe care şi le-au a- cadă un volum de construcţii- 1 000 000 lei. De remar­ @ P e r f e c ţ i o n a r e a dintre preşedintele Con­ Schmelzer, ministrul afaceri­
treprinderii să raporteze, in sumat în marea întrecere, de montaj mai mare cu 20 la cat şi creşterea producti­ siliului de Stat, Nicolae lor externe, H. Langman, mi­
cinstea lui 1 Mai, îndeplini­ realizare la nivel superior a sută, cumulind 34 la sută din vităţii muncii cu 2 la su­ continuă a condu­ Ceauşescu, şi membri ai gu­ nistrul pentru problemele e- noastră
rea cu cîteva zile mai devre­ sarcinilor acestui an şi a cin­ planul anual. La întreprinde­ tă faţă de cea planifi­ vernului olandez. conomice B. J. Udink, minis­
me a planului pe primele 4 cinalului înainte de termen, rea de construcţii forestiere cată. cerii ţi organizării Din partea română au trul transporturilor şi apelor,
luni ale anului. colectivul I.E.C. Mintia a pro­ Deva planul decadal s-a în­ Sint realizări consisten­ participat Ilie Verdeţ, prim- P. J. Engels, ministrul aface­ Preşedintele Consiliului de
dus suplimentar în prima de­ deplinit in proporţie de 104,2 te, la care şi-au adus activităţii econo­ vicepreşedinte al Consi­ rilor culturale, turismului şi Stat al Republicii Socialiste
Sectorul fruntaş cadă a celui de-al doilea tri­ la sută, iar la I.C.S. Hune­ contribuţia toţi muncito­ liului de Miniştri, George acţiunilor sociale, J. Boers­ România, Nicolae Ceauşescu,
rii de la cele două fa­
mestru al anului 2 193 000 doara — 101,3 la sută. mice—în dezbate­ Macovescu, ministrul afaceri­ ma, ministrul ad-interim al şi tovarăşa Elena Ceauşescu
confirmă kWh, volumul total de forţă Prin contribuţia acestor co­ brici de aglomerare, evl- lor externe, Gheorghe Boldur, agriculturii şi pescuitului, au invitat pe Maiestatea Sa
şi lumină pulsat d la înce­ lective fruntaşe, pe ansamblul denţiindu-se, în mod rea comuniştilor ministrul industriei construc­ alte persoane oficiale. Regina Iuliana şi Alteţa Sa
e
ANINOASA. Colectivul sec­ putul anului in sistemul ener­ judeţului s-a realizat de la în­ deosebit, comuniştii Vic­ ţiilor de maşini-unelte şi e- Convorbirile, în cursul că­ Regală Bernhard, prinţul Ţâ­
torului I al E.M. Aninoasa, getic naţional fiind de ceputul anului şi pinâ acum tor Stănculea şi Vasile © Producţia pentru lectrotehnicii, George Elian, rora au fost abordate proble­ rilor de Jos, să facă o vizită
condus de inginerul Aurelian 76 322 000 kWh. Energeticienii un volum suplimentar de con­ Sâvescu — brigadieri, ambasadorul României la me • ale relaţiilor româno- oficială în România.
Grosu, a muncit cu spor de de la Mintia sint hotâriţi ca strucţii-montaj in valoare de Andrei Raţ, Ştefan Badici, export — la timp, Haga, celelalte persoane ofi­ olandeze şi aspecte ale si­ Invitaţia a fost acceptată
la începutul anului, încheind in cinstea zilei de 1 Mai să aproape 12 milioane lei, ci­ loan Moldovan, loan ciale care îl însoţesc pe şe­ tuaţiei internaţionale, s-au cu plăcere. Data vizitei ur­
primul trimestru cu o produc­ obţină noi succese in mun­ Cozma şi alţii. cu înalte perfor­ desfăşurat într-o atmosferă mează a fi stabilită pe cale
ţie suplimentară de cărbune că, să sporească mai mult fră care va fi mult sporită in VASILE GRIGORAŞ ful statului român.
de 2 933 tone. Şi in trimes­ rodul activităţii economice, e- zilele premergătoare lui 1 corespondent manţe calitative Din partea olandeză au cordială, de bună înţelegere. diplomatică.
trul II, sectorul I a demarat ficienţa întreprinderii. Mai.
Dezvoltarea patrimoniului
La sectorul IV al minei Lupenl
C«« ACMCOlA m primăvară forestier—preocupare de
RITMUL DE REDRESARE frunte pentru silvicultori
TREBUIE ACCELERAT [forturi susţinute pentru încheierea Activitate
In anul 1972, minerii Văii Jiului nu şi-au putut insăminţării culturilor din prima epocă susţinută pe
unora sarcinile de plan. Vizita secretarului general
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a schim­ şantierele de
bat însă radical mersul treburilor în cel mai mare ® In comunele llia, Brănişca, Gurasada, Zam, semănat toate culturile din
bazin carbonifer al ţării. Cuvintele înflăcărate de prima epocă, cu excepţia a
îndemn, indicaţiile preţioase, măsurile aplicate pe Dobra, Lăpugiu şi altele s-a terminat însămînţarea 5 ha de cartofi, toate forţele împăduriri
Şeful de brigadă loan Miclea III, de la «ectorul IV al minei
Lonea, şl clţlva din ortacii sil. Brigada a realizat peste preve­ linia îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă sfeclei de zahăr şi se apropie de sfîrşit plantarea car­ sint concentrate — ne relata
deri, de la Începutul anului, apr oape 2 ISO tone cărbune. au oferit valenţe noi activităţii minerilor din Valea tofilor. tovarăşul Adrian Costa, se­ ■ Lucrările de împădurire —
Jiului, le-au redat încrederea în forţele lor, convin­ cretarul comitetului comunal in avans faţă de grafic.
Foto: VIRGIL ONOIXJ gerea că pot lucra mai iute, mai bine, mai eficient. ® Mecanizatorii muncesc cu forţe sporite la exe­ de partid, primarul comunei
■ Zilnic — o viteză medie
Aşa se face că prima lună a lui 1973 — an hotă­ cutarea arăturilor şi pregătirea terenului pentru cul­ Dobra — la executarea ară­ la împăduriri de 98 ha.
rî tor pentru devansarea cincinalului — a fost înche­ tura porumbului. turilor şi pregătirea terenu­
iată cu un spor de producţie de 5 086 tone de căr­ lui pentru cultura porumbu­ ■ 1 000 ha — plantaţie no­
....! bune brut realizat la nivelul Centralei cărbunelui In cooperativele agricole de Jos şi altele, iar în grădinile lui. Pînă acum, datorită uă din cele mai valoroase spe­
Petroşani. In următoarele două luni, în loc să creas­ producţie din Zam, Sălciva, de legume s-au însăminţat muncii neobosite a mecaniza­ cii de molid şi pin.
0 nouă linie că, sporul producţiei de cărbune pe centrală a scă­ Burjuc, Brănişca, llia, Bre­ toate suprafeţele destinate torilor s-a reuşit să se pre­ Silvicultorii din judeţul
Produse chimice zut : + 2 065 tone în februarie şi abia + 476 tone tea Mureşană, Sîrbi, Dobra, culturilor de rădăcinoase şi gătească 200 ha din cele 480 nostru muncesc in aceste zile
In martie. Trimestrul I al anului a fost încheiat, Roşcani. Lăsău şi altele s-a se aşteaptă doar timpul pri­ destinate acestei culturi. De cu hărnicie şi răspundere
tehnologică — livrate suplimentar totuşi, cu un bilanţ pozitiv. terminat plantarea cartofilor elnic pentru a se trece la asemenea, la ferma legumi­ pentru forestier şi patrimo­
dezvoltarea
de toamnă pe toate suprafe­
plantarea in cîmp a răsadu­
La
nivelul sectoarelor, însă, multe se prezintă
colă a C A.P. Dobra s-au
creşterea
niului
racordată la HUNEDOARA. Muncind cu nerealizări la scadenţa primelor trei luni ale ţele destinate acestei culturi lui de varză şi gulii. pregătit 75 ha şi se aşteaptă potenţialului productiv al pă­
şi se apropie de sfîrşit în
timpul
prielnic
anului. Ne vom referi la sectorul IV al E.M. Lupeni,
pentru
doar
durilor, una din marile bo­
cel mai mare sector productiv din Valea Jiului, cu C.A.P. din Boz, Lăpuşnic, Toate forţele Ia pre­ a se ieşi în cîmp şi planta găţii naturale de care dispu­
cu dăruire şi responsabili- Gurasada, Cîmpuri Surduc,
I circuitul productiv tate, utllizînd raţional ca­ brigadieri recunoscuţi, cu mineri vrednici şi price­ Boşorod şi multe alte unităţi, gătirea terenului pen­ cele 9 ha planificate cu var­ ne se depune pentru reali­
A.-
Activitatea
noastră.
ţara
ză şi gulii, i
puţi, care au făcut de atîtea ori dovada calităţilor
ce
pacităţile productive şl lor profesionale şi de dăruire patriotică. In luna însămînţarea sfeclei de zahăr tru cultura porumbului Mecanizatorii Iosif Căli- zarea planului de împăduriri
I BIRCEA. întreprinderea ! timpul de lucru, colectivul ianuarie a.c., sectorul IV a acumulat un minus de şi a celorlalte culturi din neac, loan Petruş, loan Că­ are ca obiectiv finalizarea în
j de prefabricate din beton J Uzinei cocsochimice din producţie de 6 814 tone de cărbune. Cauzele respec­ prima epocă s-a încheiat în leaţi, loan Moţ şi Ştefan O- timp optim a tuturor lucrări­
; Bircca şi-a mărit potenţia­ tivei stări de fapt, care a tras în urmă exploatarea, toate cooperativele agricole In cooperativele agricole prişa — terminînd însămîn- lor şi extinderea tn cultură
lul productiv cu o nouă cadrul C.S. Hunedoara a le-am aflat, la timpul potrivit, de la inginerul Gri- de producţie din comunele de producţie din Lăpuşnic, ţarea culturilor din prima a unor specii valoroase, re­
linie tehnologică de 50 mc realizat, de la începutul a- gore Popescu, şeful sectorului. Gurasada, llia, Zam, Dobra. Dobra, Roşcani şi Răduleşti epocă, inclusiv 40 ha cartofi pede crescătoare, capabile să
j în 24 de ore, care serveş­ nulul, un volum mai mare — Motivele sînt mai multe — ne spunea dînsul. Brănişca, Burjuc, Lăpugiu de — unde s-au terminat de — lucrează acum la arături asigure, într-un timp relativ
te la producerea diverse­ de produse decît în aceeaşi Atît de ordin obiectiv, dar şi de ordin subiectiv. şi pregătirea terenului pentru scurt, un volum sporit de
lor elemente prefabricate perioadă a anului trecut. Este vorba, în primul rînd, de faptul că n-am avut porumb pe ogoarele C.A.P. masă lemnoasă şi de bună
şi a stîlpilor pentru susţl- forţă de muncă suficientă, ceea ce a făcut ca să nu din Zam şi Sălciva. Din cele calitate.
; nerea liniilor electrice. S-au produs suplimentar, ne putem realiza lucrările de pregătiri. Acum pro­ 218 ha planificate, în aceste Pe şantierele de împăduriri
; Concomitent cu finalizarea între altele, 200 tone gu­ blema efectivelor de muncitori este reglementată, unităţi s-au pregătit şi sînt ale ocoalelor silvice muncesc
; acestei capacităţi, în ca- dron, 7 tone sulfat de a- urmînd să ne ocupăm mai atent de pregătirea lor gata pentru semănat 180 ha. aproape 2 000 de oameni ca­
; drul întreprinderii s-au moniu, 60 tone benzen profesională, de încadrarea în specificul activităţii Şi la C.A.P. Burjuc, meca­ re, prezenţi la lucru de cînd
! stabilit şi aplicat măsuri brut, 61 tone sulf topit, 2 din minerit. Au existat, mai există încă unele stări nizatorii loan Deheleanu, se luminează de .ziuă şi pînă
| tehnico-organizatorice, rae- tone sulfură de carbon. Se de indisciplină : un număr mare de absenţe nemo­ Ion Negru, Petru Petraşca şi se înserează, reuşesc să plan­
: nite să asigure folosirea cuvine subliniată contribu­ tivate, învoiri şi foi de boală, nerespectarea unor alţii grăbesc lucrările de teze In medie cite 98 ha pe
j la parametri optimi a tu- ţia adusă la aceste rezul­ sarcini profesionale. De asemenea, au intervenit şi pregătire a terenului pentru zi. Această viteză zilnică de
j turor instalaţiilor şi spaţi- tate de comuniştii Victor unele carenţe de organizare şi aprovizionare, defec­ porumb. Muncind cu hărni­ plantare a permis ca lucră­
| ilor de producţie existen- Balosin, Abel Lup, Mihail ţiuni electromecanice, precum şi timpi neproductivi, cie ei au pregătit 150 ha din rile de împădurire să fie în
j te, condiţie esenţială pcn- Verde, Gheorghe Jucan, A- cînd a trebuit să trecem de la un abataj la altul cele 180 planificate şi înce- avans faţă de grafie la toate
I tru înfăptuirea cu succes a lexandru Alexandru şi de — fapt ce a impus un mare volum de lucrări de pînd de luni, 16 aprilie, — unităţile silvice din judeţ.
mulţi alţii. Astfel, s-a reuşit ca din pla­
j angajamentului asumat de pregătire, fără să dăm cărbune. Măsurile tehnico- ne spunea secretarul comite­ nul de 2 300 ha împăduriri în
Colectivul acestei uzine, tului comunal de partid, pri­
j muncitorii, inginerii, teh­ organizatorice aplicate au schimbat însă în bine această primăvară să se rea­
desfăşurînd o întrecere sus­ cursul lucrurilor. marul comunei Burjuc, to­
nicienii acestei unităţi — ţinută, este hotărît să varăşul Emil Furdui — se lizeze pînă acum mai bine
de a realiza cincinalul în cinstească ziua de 1 Mai DUMITRU GHEONEA va trece la însămînţarea po­ de 1 000 ha. Toţi silvicultorii
j patru ani şi jumătate. cu noi succese în muncă. rumbului. Ing. NICOLAE MÂRGINEANU
(Continuare in pag. a 2-a) C.A.P. DENSUŞ. Mecanizato rll loan Crai şl Augustlii Di-
nescu fac arături printre rin durlle de pomi, In livada lnten- N. BADIU şeful Ocolului silvic Haţeg
ilvă din satul Hăţegel.
(Continuare In pag. a 2-a) (Continuare In pag. a 2-a)
r
„MUREŞ, darul făcut de elevii Şco­ pin. Ocoalelor silvice din de curînd în folosinţă, a- TRASEE NOI
importante beneficii prin PE MARGINEA TA" primele generale de vacanţă, judeţul nostru li s-au pus ceastă cabană asigură con­ Şl SUPLIMENTARI VREMEA
în
Poiana,
lii
diţii bune de odihnă.
pentru
zile
la
plan­
dispoziţie,
localităţii lor. Pe lîngă tare, 5,6 milioane puteţi, Pentru 24 ore
Duminică începe la llia plantarea acestora în Iar celor din alte judeţe DE CURSE Vreme schimbătoare şi
utilizarea deşeurilor Festivalul pe marginea ta“, curtea şcolii, sau pe mar­ 1,4 milioane. Pepiniera din „ÎNFLOREŞTE" vor dimineaţa. Local se
cultural-artistic
rece
„Mureş,
semnala
precipitaţii
ediţia a Il-a. La actuala ginea drumului, la Intra­ lteia are o suprafaţă de BAZA NAUTICA In scopul satisfacerii ce­ sub formă de ploaie şi a-
26 ha şi este una din cele
rea în sat, ei au lucrat,
ediţie (15—22 aprilie) vor îndrumaţi de cadrele di­ mai mari din ţară. Aici se rinţelor crescînde In trans­ verse de ploaie. Vîntul va
de
BIRCEA. In vasta acţiu­ Prin reintroducerea in participa formaţiile artis­ dactice şi de doi foşti e- produce un material să- La baza nautică de la portul Haţeg călători, Auto­ sufla slab. pînă la potri­
baza
a
fost
dotată
ale
vit, predominînri din nord-
cultu­
căminelor
ne de economisire a ma­ fluxul tehnologic a acestor tice do pe raza comunei levi — Viorel Cornea şl ditor de cea mal bună ca­ Şoimuş, a Comitetului ju­ de curînd cu 3 autobuze vest. Temperatura mini­
rale
deţean al U.T.C.,/ este. In
teriilor prime, materialelor, deşeuri, sporeşte volumul şl din zona Văii Mureşu­ Traian Stnziana — la cu­ litate. realizările amintite aceste zile, o adevărată e- noi de mare capacitate. mă va fi cuprinsă intre
pomi­
La
şl
văruitul
răţatul
fervescenţă
de
E-
timpului şi banilor, colec­ producţiei materiale, se a- lui — tarafuri, grupuri lor fructiferi. şl-au adus contribuţia levii, aflaţi In vacanţă, îşi Astfel, a putut fi deschis minus 3 şi 3 grade, iar
muncă.
un nou traseu — Haţeg—
dansatori
şl
tivul Fabricii de materiale duc importante beneficii folclorice, populari, solişti muncitorii din echipa con­ aduc o frumoasă contri­ Caransebeş — cu curse cea maximă între 7 şl n
rapsozi
bru­
—
Dimineaţa
grade.
Cotogea,
Maria
de
dusă
de construcţii Bîrcea caută fabricii. Strădaniile depuse vocali şi instrumentişti ş.a. 7 MILIOANE PUIEŢI ing. Rachila Sîrbu, tehni­ buţie la pregătirea pentru zilnice, şl au fost supli­ mă locală şi, izolat, posi­
In­
şi
şi aplică noi măsuri me­ de muncitorii, inginerii şi Formaţiile artistice cea mal PENTRU ÎMPĂDURIRI cianul Nicolae Larionesi sezonul estival a bazei mentate unele trasee exis­ bilitate de îngheţ slab.
cu
nautice.
strumentiştii
nite să reducă la maximum tehnicienii din această u- hună evoluţie vor fi dis­ Pepiniera din satul lteia, şi alţii. Preluînd munca de la tente: Ruşor — Şercl, Bă- Pentru următoarele
risipa. In cadrul atelierului nitale de producţie se ca­ tinşi cu premii. comuna Toteşti, aparti- CABANĂ PENTRU colegii lor de la liceul in­ ieşti — Coroeştl şl Ohaba două zile
mecanic se află în plin racterizează lună de lună nînd Ocolului silvic Ha­ SILVICULTORI dustrial energetic, elevii de sub Piatră — Sălaşu Vreme schimbătoare şi
ţeg, a produs şi livrat In
proces de confecţionare un COPIII acest an ocoalelor silvice de la liceele nr. 2 şi „De- de Sus. rece noaptea şl dimineaţa.
Luncani
s-a
şi
In
elevator pentru recupera­ într-un volum sporit de e- ÎNGRIJESC pomii din judeţul nostru ţării din construit satul cabană pentru cebal“ din Deva au dă­ Toate acestea vor con­ Local se vor semnala a-
o
un
ale
judeţe
alte
verse de ploaie. Vîntul va
rea deşeurilor de vată mi­ conomii prin înlăturarea 56 de pomi fructiferi — număr total de 7 milioa­ silvicultori cu o capacita­ ruit 3 zile din vacanţă tribui la o mai bună de­ sufla slab, pînă la potri­
ne puicţl din cele mal va­
nerală care va fi terminat risipei, prin valorificarea meri, perl, pruni, nuci — loroase specii : molid şl te de 46 locuri. Construi­ la plantatul florilor şl al servire a călătorilor In vit din nord-vest. Tempe­
şl 25» de plopi, au fost \
arborilor.
transportul In comun.
tă din cărămidă, şi dată
ratura — staţionară.
In aceste zile. deşeurilor de fabricaţie.