Page 42 - Drumul_socialismului_1973_04

8WW»»BMW«g«W»aaMMgwmaWlll«ll Mt«ilglMUM^^tlWMBIQHnSgaEaa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 678 ® VINERI 13 APRILIE 1973

firfecţionarea cohHnuăaconduceriL şi ©rg¿¡ni|rii
mm
Problemele puse în dezbatere-ancorste in realitate activifătii economice-în dezbaterea comuniştilor mm.

In toate formele învăţă- buirii muncii In agricultu­ practice. Măiestria propa­ ceea din cadrul cursului de Eveniment de o importan­ rile de pregătire să fie dota­
mîntulul de partid de la ră“, propagandistul, ing. gandistului trebuie să se educaţie moral-cgtăţenească ţă deosebită în viaţa organi­ Avantajele folosirii efective te cu maşini de încărcat pe
sate au loc !n aceste zile Ioan Avram, a orientat dis­ manifeste tocmai în direc­ de la C.A.P. Simeria. Tră­ zaţiei de partid de la Cen­ şină (ing. Ioan Stănculescu,
dezbateri recapitulative. cuţiile despre evidenţierea ţia sublinierii aspectelor e- sătura dominantă a discu­ trala minereurilor Deva, re­ şef secţie mină Deva).
Pregătirea şi desfăşurarea faptului că rezultatele ob­ senţiale, care permit înţe­ ţiilor a constituit-o străda­ centa adunare generală lăr­ •i @ Trebuie redactat cît mai
convorbirilor finale s-au a- ţinute se datoresc în mare legerea problemei. O astfel nia colectivă pentru spori­ gită a comuniştilor din a- curînd un regulament de
xat pe problemele funda­ măsură introducerii acordu­ de selecţie a ştiut să facă rea eficienţei activităţii e- ceastă importantă şi puterni­ a specialiştilor în producţie— funcţionare a secţiilor. Măsu­
mentale din documentele lui global ca formă de re­ tovarăşa Elena Stăncioiu, conomice şi îmbunătăţirea că unitate minieră din jude­ rile propuse de organizaţia
Conferinţei Naţionale a tribuire a muncii In C.A.P. propagandista cursului, ca- organizării şi retribuirii ţul nostru a analizat pe larg de partid sînt bune. Există
partidului, ale plenarelor Pe baza unor calcule com­ nalizînd cu pricepere dis­ muncii în agricultură, nor- modul de înfăptuire a princi­ posibilităţi certe de recupe­
C.C. al P.C.R. din noiem­ parative, el a demonstrat cuţiile spre problemele che­ îpele vieţii şi muncii comu­ palelor măsuri adoptate po­ rare a restanţelor, dar tre­
cum prin aplicarea acordu­ ie ale temei In dezbatere. trivit hotărîrilor Plenarei valorificate in plin buie avut în vedere că trans­
brie 1972 şi februarie-mar- niştilor, mai multă răspun­ C.C. "al P.C.R. din 28 februa- portul auto al minereului
tie 1973, pe Ideile cuprinse lui global se pot obţine Intre acestea pot fi aminti­ dere faţă de averea obşteas­ rie-2 martie a.c. şi aplicării este defectuos, există şi une­
de expunerea tovarăşului sporuri de producţie, pot te clteva care au constituit că. A avut loc un schimb Decretului privind stabilirea le anomalii în aprovizionare
Nicolae Ceauşescu la ani­ creşte livrările către fondul momente mai importante de păreri cu privire la mo­ normelor unitare de structu­ partid, comitetele oamenilor Pe linia organizării pro­
versarea a 80 de ani de la dalităţile de îngrijire mai ră pentru unităţile economi­ muncii, consiliile de control ducţiei şi a muncii se impu­ (ing. Tiberiu Corinda, şef
secţie Muncelu Mic).
crearea partidului politic al bună a avuţiei obşteşti, ca­ ce. muncitoresc trebuie să-şi con­ ne creşterea indicelui de ex­
clasei muncitoare. Toate a- Convorbiri recapitulative re a crescut de la 600 000 In referatul prezentat de juge eforturile pentru a asi­ tindere a acordului global şl ® Uzina de preparare are
cestea fiind aprofundate şi iei la înfiinţare, la peste 6 ing. Nicolae Bogdan, secreta­ gura ca toate aceste măsuri , a formelor de acord pe bază posibilităţi să realizeze inte­
milioane lei în prezent. Da­ gral sarcinle de plan. Este
dezbătute In lumina sarci­ în învăţămîntul de partid că pînă acum existau frec­ rul comitetului de partid pe să se reflecte neîntîrziat în de normă-plan. De asemenea,
nilor ce decurg din hotărl- vente cazuri .de sustrageri centrală, s-a reliefat însem­ îmbunătăţirea activităţii pro­ vor trebui folosiţi mai bine nevoie însă ca unităţile mi­
rile Conferinţei organizaţiei din avutul obştesc, astăzi nătatea măsurilor adoptate, ductive, în ridicarea nivelu­ muncitorii de bază, în vede­ niere să livreze ritmic şi la
judeţene de partid şi ale de la sate asemenea fenomene sint pentru lichidarea lipsurilor şi lui asistenţei tehnice în toa­ rea sporirii raportului lor conţinutul necesar minereul.
Conferinţei judeţene a se­ foarte rare sau deloc. anomaliilor care au existat te schimburile, să se asigure faţă de muncitorii auxiliari. Ne lipsesc rotoarele pentru
cretarilor comitetelor de în organizarea centralei. un cîmp larg aplicării tehno­ Prin îmbunătăţirea coeficien­ pompele de tulbureală care nu
partid şi a preşedinţilor central şi veniturile perso­ ale discuţiilor s cum se asi­ Dacă în cele mai multe Măsurile stabilite — se sub­ logiilor noi, înaintate, folosi­ tului de schimburi, se preco­ au fost procúratela timp. Pla­
consiliilor populare comu­ nale ale cooperatorilor. gură proporţionalitatea în cursuri ale învăţămîntului linia în referat —au menirea rii judicioase şi cu randa­ nizează creşterea indicelui de nul trebuie realizat cu maxi­
nale, a problemelor concre­ Cursanţii, de asemenea, au dezvoltarea ramurilor agri­ de partid au existat discu­ să lichideze unele fenomene ment superior a utilajelor,, utilizare a parcului de ma­ mum de economii. Noi ne-am
te ce se pun pe plan lo­ dovedit că au înţeles moda­ culturii, însemnătatea per­ ţii vii, interesante, combati­ negative, ca existenţa unui maşinilor, instalaţiilor tot şini şi utilaje şi a suprafeţe­ organizat munca în acest
pre­
cal. litatea aplicării acestui sis­ fecţionării activităţii de ve, la obiect, în altele — aparat administrativ-funcţio- mai perfecţionate, moderne, lor de producţie cu 2 la sută. sens, cu responsabilităţi Lupaş,
(ing.
cise
Cornelia
cum a fost la S.M.A. Ilia
In conformitate cu pro­ tem, că slnt convinşi de a- Conducere şi planificare a — In locul unor dezbateri năresc supradimensionat, ma­ care sînt în dotarea între­ Toţi comuniştii care au şefa uzinei de preparare De­
blematica şi profilul anului vantajele net superioare ale agriculturii. Apoi s-au făcut despre care am vorbit au nifestări de birocratism şi prinderilor. luat cuvîntul în cadrul va).
de Invăţămînt, dezbaterile aplicării acordului global în referiri şi la acţiunile cu fost date răspunsuri laco­ lipsă de operativitate în re­ — Trebuie să ne îmbună­ adunării de activ au ex­
recapitulative au fost axa­ agricultură. S-a insistat a- caracter local cum ar fi: nice, şcolăreşti, generale, zolvarea problemelor, parale­ tăţim în primul rînd stilul primat, în numele lor Desigur, acest amplu pro­
te pe probleme de Interes supra necesităţii participării finalizarea acţiunii de ferti­ cursanţii mulţumindu-se cu lismele între diverse servi­ de muncă, aici în centrală — şi al colectivelor pe care gram de înnoire a întregii
major pentru participanţi, tuturor cooperatorilor la lizare a terenurilor pen­ o tratare formală a proble­ cii, folosirea cadrelor de spunea printre altele direc­ le conduc, întregul ataşa­ activităţi economice a Cen­
pentru activitatea lor in muncă, executării la timp tru cultura cartofilor, le­ melor. specialişti în munci adminis­ torul general al centralei, dr. ment faţă de măsurile adop­ tralei minereurilor Deva nu
Lăpuşcă.
Aurel
Crearea
ing.
producţie, In societate, In şi In bune condiţiuni a tu­ gumelor, pregătirea tere­ încheierea anului de în- trative. unor structuri organizatorice tate, făcînd totodată propu­ poate fi încheiat cu această
familie. In cursurile cu pro­ turor lucrărilor de primă­ nurilor pentru însămîn- văţămînt în organizaţiile de In noua structură se asigu­ mai simple presupune în mod neri bine gîndite, valoroase, adunare generală. Comitetul
fil economic, de exemplu, vară. ţatul culturilor potrivit pla­ partid de ia sate nu în­ ră o dimensionare raţională pentru bunul mers al pro­ de partid, organizaţiile de
interesul cursanţilor a fost Axat pe probleme ale fău­ nului stabilit, în raport cu seamnă sistarea activităţii a numărului funcţiilor de direct şi obligatoriu o revi- ducţiei şi activităţii de cer­ bază sînt chemate să susţină
talizare şi a metodelor de ac­
reţinut de găsirea resurselor ririi societăţii socialiste mul­ condiţiile din această pri­ de educare politico-ideolo- conducere, îmbunătăţirea ge­ cetare şi proiectare. Iată cî- o intensă muncă politică şi
organizatorică,
să
urmărească
şi de definire« modalităţi­ tilateral dezvoltate, cursul măvară, întărirea discipli­ gică a comuniştilor. Dim­ nerală a activităţii unităţilor tivitate. teva dintre acestea : modul cum funcţionează noi­
lor care să asigure realiza­ din cadrul organizaţiei de nei, respectarea actelor nor­ potrivă, tocmai aceste con­ şi o accelerare a ritmului în Organizaţia de partid, con­ © Unităţile centralei să le structuri de conducere.
de
compartimentele
produc­
rea planului pe anul 1973. partid de la brigada din mative privind acordarea vorbiri au arătat că mai siliul oamenilor muncii au a- aibă posibilităţi mai largi de Măsurile adoptate vor impri­
Ite dezbaterile finale, care Cărpiniş a C.A.P. Simeria loturilor, atitudinea faţă de sînt încă o seamă de pro­ ţie. Aplicarea lor a condus nalizat pe larg posibilităţile acţiune. In acest mod se sim­ ma un impuls viu întregii
la dirijarea din centrală spre
au avut loc Intr-unui din a avut In dezbatere tema : abuzuri şi însuşirii din avu­ bleme referitoare la dezvol­ munca de concepţie a unui care există pentru îndeplini­ plifică formularistica. Centra­ activităţi economice şi de a-
cursurile de la cooperativa „Direcţiile principale ale tul obştesc. S-au remarcat, tarea economico-socială a număr de 27 cadre de spe­ rea exemplară a sarcinilor la trebuie degrevată de pro­
agricolă de producţie Orăş- dezvoltării agriculturii sta­ la discuţii, tovarăşele E- comunelor şi satelor noastre cialişti, iar spre producţie de plan din acest an. blemele mărunte. Atunci cînd ceea ele trebuie să consti­
tle, de exemplu, unde pri­ bilite de Conferinţa Naţio­ milia Bembea, Elisabeta Bri- care se cer a fi studiate şi peste 56 de cadre. Dintre a- Printre altele, se prevede ca este cazul, fiecare cadru teh­ tuie continuu un subiect a-
ma dezbatere recapitulativă nală a P.C.R. din iulie dan, Elena Stanciu. aprofundate. cestea, un mare număr con­ în trimestrul II să fie recu­ nic să urmărească practic nalizat şi dezbătut în adună­
8-a intitulat i „Plenara C.C. 1972". Desigur, tema este O altă problemă care a duc direct formaţii de lucru, perate integral toate minusu­ modul de îndeplinire a unei rile de partid; mai mult, tre­
rile înregistrate de la înce­
al P.C.R. din februarie-mar- IOAN BACINSCHI răspunzînd efectiv de soarta putul anului şi să fie îmbu­ sarcini de producţie (ing. Teo-
tie 1973 despre îmbunătă­ vastă, comportă o mulţime suscitat interesul participan­ directorul Cabinetului jude­ nătăţit gradul de cunoaştere fil Cremenaşiu, şef serviciu buie folosite toate pîrghiile
ţirea organizării şl retri­ de implicaţii teoretice şi ţilor la dezbatere a fost a- ţean de partid producţiei. a rezervelor. Se va extinde tehnic). muncii politice, pentru ca
Organele şi organizaţiile de
şi la secţia Muncelu Mic me­ © Secţia mină Deva să fie fiecare lucrător să devină un
toda de exploatare în sub- militant activ în slujba apli­
etaje, care va asigura o creş­ dotată cu 10 perforatoare de cării lor consecvente.
(Urmară din pag. 1) de molid, 400 000 puieţi de tere a productivităţii muncii tip greu şi accesoriile acesto­
Muncă Activitate susţinută pin silvestru şi 229 000 pu­ cu 20 la sută. ra pentru găuri lungi. Lucră- C. DUMITRU
ieţi de pin negru. Aceasta a-
— muncitori, pădurari, briga­ sigură împădurirea a 380 ha,
dieri, tehnicieni şi ingineri cu 30 ha mai mult decît a-
patriotică — depun eforturi stăruitoare pe şantierele vem planificat. La ora actua­
ca plantările să se facă pe lă se află pe şantierele din
în pomicultură toate şantierele în perioada Luncani, BOşorod, Valea Fie­
optimă. Duminica se fac ac­
rului şi Răchitova un număr
ţiuni de muncă patriotică la de împăduriri de 280 muncitori care plan­
Ea Şcoala generală din (Urmare din pag. 1)
Am discutat, din nou, zi­
Băcia — ne informează care participă salariaţii ocoa­ tează zilnic 60 000 puieţi de lele trecute, la Lupeni, aceas­ şurile şi neajunsurile care
prof. Ioan Herţa, directo­ lelor şi tineretul. Silvicultorii apropiat, creşterea producţiei Pepiniera noastră este capa­ molid şi pin, ceea ce echiva­ Este adevărat, însă acest interveniseră la un moment
rul şcolii — s-eu plantat şi-au propus să încheie cam­ şi productivităţii pădurilor. bilă să asigure întreg nece­ lează cu o suprafaţă de 15 curs a demarat greoi şl, în tă stare de lucruri, căile prin dat, oamenii muncesc cu
400 de pomi. De asemenea pania de împăduriri din a- In acest scop s-au luat şi se sarul de puieţi tuturor ocoa­ ha. Lucrînd cu un asemenea luna februarie, sectorul IV a care sectorul îşi va putea re­ multă dăruire.
s-au montat şpalierli şl s-a ceastă primăvară pînă la 20- iau măsuri complexe pentru lelor silvice din judeţul nos­ ritm noi vom putea îndepli­ înregistrat din nou un minus cupera minusul, va realiza — Şi totuşi minusul de
săpat In jurul pomilor. In 22 aprilie. Eforturile depuse a se reda circuitului econo­ tru, precum să şi livreze ma­ ni şi depăşi planul de împă­ la producţia de cărbune: integral sarcinile acestui an. peste 3 500 de tone sună par­
total »-au efectuat 600 ore şi rezultatele obţinute pînă a- mic toate suprafeţele despă- terial pentru plantare unor duriri pe acest an pînă cel 1 959 tone. Situaţia din ianua­ — Pe martie am mers bi­ că fals pentru acest mare şi
tîrziu la 22 aprilie. Depunem
cum dau convingerea că lu­
do muncă patriotică. La crările se vor încadra în e- durite şi neregenerate din ocoale silvice din alte judeţe strădanii şi facem totul pen­ rie mergea, evident, cînd ne — ne spunea tovarăşul puternic sector.
executarea acestor lucrări poca optimă. Obţin rezultate fondul forestier. ale ţării. Pînă în prezent tru dezvoltarea patrimoniului sarcinile de plan au fost de­ Furdui Alexe, secretarul co­ — II vom recupera în scurt
s-au evidenţiat In mod meritorii cei care muncesc pe Ţinînd seama de particula­ s-au transportat pe şantierele forestier şi buna gospodărire păşite cu 5 226 tone. Totuşi, mitetului de partid pe sec­ timp — ne-a asigurat ingine­
deosebit elevii Tiberiu Su- şantierele de împăduriri a- rităţile biologice şi economi­ de împăduriri din cadrul o- a pădurilor. nerealizările din primele tor —, ne-am realizat planul, rul Grigore Popescu. Lucru­
recuperat
colului nostru 842 000 puieţi
din
am
o
parte
ciu, Kloos Marcel, Tiberiu parţinînd ocoalelor silvice ce, lucrările de împăduriri două luni ale anului au in­ rile merg bine. Pe prima de­
Crlşan, Marius Barbu, Haţeg, Geoagiu, Baia de Criş, trebuie să se desfăşoare In­ fluenţat asupra bilanţului minusul acumulat pe prime­ cadă a acestui trimestru am
Bauer Osvald, Pavel Cara, Brad, Pui, Dobra, Simeria şi tr-o perioadă scurtă de 20-25 Hărnicia silvicultorilor— trimestrial, la finele căruia le două luni ale anului. E- extras suplimentar 761 tone
Ionel Costea Ion Ivonici şi altele. zile, fapt care impune o or­ sectorul IV al E.M. Lupeni a xistă o atmosferă de lucru şi avem convingerea că vred­
temeinică
muncii
a
ganizare
Ion Munteanu; ■ Conducăto­ întreg colectivul Ocolului • pe -toate treptele procesului concretizată în fapte de muncă demne rămas restanţier cu 3 547 to­ propice obţinerii unor rezul­ nicii noştri brigadieri Petre
tate bune în continuare, s-au
rul muncii elevilor a fost silvic din Haţeg, încadrat în tehnologic pentru ca planta­ ne de cărbune. înlăturat în mare parte lip- Constantin, Ioan Sălăjan,
prof. Emil Dijmărescu. efortul general al silviculto­ rea puieţilor să se facă In e- Activitatea pe care o des­ cum 130 ha şi se preconizea­ Ioan Solomon, toţi cei care
Muncesc cu hărnicie la poca optimă. In această or­ făşoară silvicultorii pentru ză — după cum ne spunea muncesc în sectorul IV al
întreţinerea şi îngrijirea rilor din judeţul nostru, pen­ dine de idei s-au luat mă­ îndeplinirea şi depăşirea pla­ interlocutorul — ca pînă la minei Lupeni vor readuce
depăşirea
şi
pomilor şi elevii de la tru realizarea împăduriri pe suri pentru asigurarea unel­ nului de împăduriri se con­ sfîrşitul campaniei să se rea­ în curînd sectorul în rîndul
planului
de
Şcoala generală din Berlu. 1973, munceşte cu hărnicie şi telor şi sculelor necesare e- cretizează zi de zi in noi şi lizeze în plus 20 ha. In acest Campania agricolă celor fruntaşe din Valea
Duminică i-am întllnit, a- răspundere pentru a-şi ono­ xecutării plantării, făcîndu-se valoroase fapte de muncă. district se realizează o vite­ Jiului.
vlnd In frunte pe profeso­ în prealabil o temeinică in­ Am întîlnit în aceste zile o ză zilnică la plantare de 10 — ■ rînriTii■ n i» |m,|> — MC—BMP KHWCBHQM WWW iu ■■iinini« Aceeaşi hotărîre şi dorin­
rii Aurel Cocrean, Nico­ ra cu cinste îndatoririle ce-i struire a personalului silvic muncă intensă, făcută cu pa­ ha. Muncesc cu hărnicie şi-şi ţă de a readuce sectorul IV
revin. Noi avem planificat să
lae Nistorescu şi educato­ plantăm în această primăva­ şi a muncitorilor pentru în­ siune şi răspundere pe mai aduc o contribuţie deosebită la linia de plutire, de a răs­
rul Petru Hendrea, la ră o suprafaţă de 350 ha cu suşirea şi respectarea tehno­ multe din şantierele de îm­ la realizarea planului acestui de primăwară punde prin fapte de muncă
muncă In livada cooperati­ specii de molid, pin silvestru logiei de lucru stabilite. De păduriri aparţinînd Ocolului ocol pădurarii Traian Grecu, deosebite recomandărilor to­
vei agricole de producţie şi negru, şi facem totul pen­ asemenea, cadrele tehnice au silvic Haţeg. Astfel, în par­ 1 lie Monu, Filon Grecu, Moi- varăşului Nicolae Ceauşescu,
din Beriu. Ei au săpat în tru a spori ponderea răşinoa- fost repartizate pe şantiere cela 17, Scîndureaua, din se Micloşoni, Ion Ilona, bri­ adresate minerilor Văii Jiu­
jurul a 1 200 pomi, au a- selor şi a altor specii de pentru coordonarea întregii cantonul silvic Valea Lun­ gadierul silvic Victor Balacu (Urmare din pag. 1) tilizată cu gunoi de grajd şi lui cu prilejul vizitei din
dunat resturile de la tăie­ mare productivitate pentru activităţi şi asigurarea asis­ cani, comuna Boşorod, am şi alţii. Din cei 200 de mun­ îngrăşăminte chimice. toamna anului trecut, am
rile pentru corecţie şi for­ a ne aduce o contribuţie mai tenţei tehnice competente. întîlnit un număr de 35 mun­ citori care muncesc pe şan­ Lucrările agricole de sezon In cooperativa din Boşo­ desprins şi din discuţia cu
marea coroanelor, şl au îm­ substanţială la satisfacerea Avînd în vedere că în dez­ citori care, în frunte cu pă­ tierele de împăduriri din a- sînt în plină desfăşurare şi rod se plantează ultimele brigadierii Ioan Sălăjan şi
prăştiat muşuroaiele de pe nevoilor de material lemnos voltarea patrimoniului fores­ durarul Trăilă Mazăre, au îm­ ceastă zonă se remarcă Ion în cele 4 cooperative agri- hectare cu cartofi. Toate ce­ Ioan Solomon.
fîneaţă. ale economiei naţionale. Este tier un rol deosebit de im­ pădurit pînă acum 35 ha din G. Igoianu, Constantin Gî- cale din cadrul comunei Ilia. lelalte culturi din prima epo­ — In martie — ne spunea
In satele Plopi, Bretea de remarcat că, datorită con­ portant îl are extinderea în cele 60 planificate. Aici se ţoiu, Aristică Gruianu, Olga In aceste unităţi s-au însă- că au fost însămînţate. Se Toan Sălăjan — brigada pe
Română şl Măceu s-au diţiilor naturale favorabile, cultură a unor specii valo­ plantează zilnic 10 000 puieţi Cotoşman, Silvia Gîţoiu, pre­ mînţat 91 ha trifoliene sub evidenţiază mecanizatorii Pe­ care o conduc a realizat
plantat duminică, de către 67 la sută din suprafaţa O- roase şi repede crescătoare, de pin, adică 2 ha. In par­ cum şi cei din echipele con­ plantă protectoare, 45 ha tru Tomotaş, Isidor Crăciu- cinci cicluri în plus în aba­
cooperatori şl elevi, In colului silvic Haţeg este ocu­ capabile să asigure într-o pe­ cela 125 a muncea o echipă duse de Ilie Stanciu şi Nico­ ghizdei, 90 ha sfeclă de za­ nescu, Costică Trif, Ion Bu- tajul frontal în care lucrăm.
gospodăriile proprii şi în pată în prezent cu pădure rioadă de timp relativ scurtă de 44 muncitori condusă de lae Peagu, precum şi Aure- hăr, 10 ha sfeclă furajeră, 20 nea, Cornel Stănculeţ, Ladi- Ne vom organiza în aşa fol
curţile şcolilor un număr de productivitate ridicată. (circa 30 ani) un volum spo­ tehnicianul Gheorghe Sinoiu, lian Cotogea. Muncitorii şi ha orz şi borceag, 10 ha or- slau şi Alexandru Rozoti, munca, Incit să continuăm
de 400 pomi fructiferi. De Dar alături de speciile valo­ rit de masă lemnoasă de bu­ care planta culturi speciale cadrele tehnice din acest dis­ zoaică, 65 ha cartofi şi 14 ha precum şi cooperatorii Ilie seria succeselor din luna
asemenea, au fost văruiţi roase se găseşte şi arboret nă calitate, Ocolul silvic Ha­ — molid — pentru produce­ trict depun eforturi stărui­ rădăcinoase In grădinile de Dănescu, Vizante Grămescu, trecută.
toţi pomii din curţile ce­ de slabă productivitate. A- ţeg s-a îngrijit, avînd spriji­ rea celulozei. Planul distric­ toare pentru ca să termine legume. Mai sînt de plantat Haralambie Daminoiu, Du­ — Şi noi am lucrat bine
tăţenilor. La cooperativele tenţia noastră este îndrepta­ nul Inspectoratului silvic ju­ tului 1 Luncani, condus de de împădurit întreaga supra­ doar 10 ha cartofi la C.A.P. mitru Dăncescu şi alţii. Nu­ în luna martie — adăuga
din Romos s-a arat prin­ tă în prezent spre înlocuirea deţean, de organizarea unei tovarăşul Gheorghe Sinoiu, faţă planificată şi să realize­ Brîznic şi de semănat 10 ha mai ieri, folosind în mod Ioan Solomon —, dar une­
tre pomi pe o suprafaţă de acestei vegetaţii cu specii ca­ pepiniere proprii pentru pro­ este de 180 ha molid şi pin, ze în plus, aşa cum şi-au trifoi din prima epocă. Lu­ judicios timpul de lucru, me­ ori nu sîntem aproviziona^,
3 ha livadă. re să asigure, Intr-un viitor ducerea materialului săditor. din care s-au realizat pînă a- propus, o suprafaţă de 20 ha. crările de arătură planifica­ canizatorii au arat şi pregă­ corespunzător cu materiale.
Ne vom strădui să ştergem
te pentru această primăvară tit mai bine de 30 ha. minusul din dreptul sectoru­
s-au făcut pe toate suprafe­ Secretarii comitetelor co­ lui nostru, să aducem „la
ţele, iar din cele 690 ha pla­ munale de partid şi primarii ziuă" cît mai mult cărbune.
Afirmarea tot mai puter­ diţii, am contractat sau li­ nificate s-au pregătit pentru comunelor Zam, Burjuc, Gu- Există, aşadar, toate con­
nică a produselor româneşti Competitivitate vrat în devans cu 40 la su­ Modele noi pentru cultura porumbului 455 ha. rasada, Ilia, Lăpugiu de Jos, diţiile ca sectorul IV ai E.M.
pe piaţa mondială, dezvol­ tă mai multe profile mijlo­ La C.A.P. Brănişca şi Boz — Dobra — ne-au informat că Lupeni să. se redreseze. Este
tarea rapidă a activităţii cii şi uşoare şi de peste 8 ne relata tovarăşul Alexan­ de săptămîna viitoare, avînd şi dorinţa şi hotărîrea oame­
comerciale externe şi ocu­ ori mai mult oţel beton de­ beneficiari externi dru Olaru, vicepreşedinte a‘l asigurat front de lucru co­ nilor, a tuturor. Ritmul re­
parea unui loc de frunte şi eficienţă în cît se stabilise iniţial prin In primul trimestru din consiliului popular comunal respunzător, mecanizatorii dresării trebuie accelerat în-
în ierarhia ţărilor cu volum plan. Se înţelege că astfel acest an, în cadrul coope­ — se plantează ultimele 8 vor trece cu toate forţele la ,să la toate nivelurile.
mare şi eficient de export am putut să asigurăm In rativei „Haţegana din Ha­ ha cu cartofi din cele 45 ha semănatul porumbului. In
constituie o sarcină de prim exportul de metal plus pentru resursele valu­ ţeg au fost create 43 de planificate. toate unităţile agricole socia­
ordin pentru toate colecti­ tare ale ţării un volum spo­ modele noi de li brodate Insămînţarea culturilor din liste, în aceste zile, se vor
vele de muncă din indus­ rit de devize libere şi să cusături cu alesături şi prima epocă s-a încheiat şi finaliza sarcinile de plan Adăpost modern \
trie. In acest context, Ple­ realizăm un curs de reve­ stofe pentru confecţii arti­ în cooperativele agricole de privind Insămînţarea culturi­
nara C.C. al P.C.R. din fe­ Convorbire cu ing. IONEL DOBRIN, nire superior. zanale, inspirate din arta producţie din comuna Lăpu- lor din prima epocă şi se pentru animale
bruarie—martie a.c. accen­ director adjunct comercial ai C. S. Hunedoara — Combinatul va fl con­ populară specifică melea­ giu de Jos. Tovarăşul Ioa- munceşte cu toate forţele dis­ CAStAU. Efectivele de :
tuează necesitatea imperi­ fruntat în viitor cu sarcini gurilor hunedorerie. La chlm Roşea, secretarul comi­ ponibile,. la arături şi pregă­ animale ale C.A.P, din j
oasă a intensificării expor­ — Concomitent cu creşte­ deosebite privind exportul. cooperativa „Moţul" Brad tetului comunal de partid, tirea terenului. Peste tot se Căstău sînt în continuă j
tului, ridicării competitivită­ darde şi norme de largă cir­ rea volumului exportului, în In ce direcţii acţionaţi pen­ se lucrează Ia asimilarea primarul comunei, ne spunea acţionează pentru a se crea creştere. Pentru a li se a- j
ţii produselor şi sporirii culaţie internaţională, rea­ acest an hotărîtor pentru tru a le îndeplini exem­ unor cutii pentru lucru de că toate cele 12 tractoare un front larg de lucru pen­ sigura adăposturi corespun- j
eficienţei livrărilor, pentru lizăm un mare număr de îndeplinirea cincinalului îna­ plar ? mină, concepute Ia un ni­ sînt folosite acum, din zori tru mecanizatori care, înce- zătoare, aici s-a început I
creşterea mai accelerată a profile de cele mai diverse inte de termen, se impune — In 'primul rlnd, avem vel artistic ridicat şi des­ şi pînă seara tîrziu, la ară­ pînd de săptămîna viitoare, construcţia unui nou şi I
resurselor valutare ale ţă­ tipodimensiuni. Calitatea tinate unor firme occiden­ turi şi pregătirea terenului. vor trece la Insămînţarea po­ modern grajd, care arc o I
rii. tale. Pînă în prezent din 487 ha rumbului pe toate suprafeţe­ capacitate de 200 locuri. j
— Cum îşi onorează side- s-au arat 420 şi s-au pregă­ le planificate. Toate aceste
de
săpături
j
Lucrările
rurgiştii hunedoreni această jtţft<3DU0Ti/A FENTbU EXfgOB-febA TIMF tit 300 ha pentru însămînţa- măsuri şi acţiuni au drept s-au terminat şi acum se j
obligaţie esenţială ? rea porumbului. Toată a- scop să asigure Insămînţarea
— De cîţiva ani de zile, Spor de yalufă prin acestei culturi în epoca op­ munceşte Ia turnarea fun- j
în condiţiile unor sarcini ceastă suprafaţă a fost fer­ timă. daţiei.
mobilizatoare, noi depăşim livrări suplimentare
cu regularitate planul de
export. In primul trimestru, DEVA. Forestierii din
am livrat în plus faţă de lor este bine apreciată, do­ un considerabil salt în ce în vedere diversificarea sor­ judeţul nostru sînt anga­
prevederi o mare cantitate vadă că de foarte multă priveşte ridicarea eficienţei timentală, prin asimilarea jaţi în acest an la acţiu­
de laminate, din care pe vreme nu avem reclamaţii exportului. In ce mod sa­ de noi mărci de oţeluri şi nea ce se desfăşoară în
devize libere în valoare de din partea beneficiarilor ex­ tisface combinatul hunedo- tipodimensiuni de laminate întreaga economie pentru
peste 8,1 milioane lei valu­ terni, nici asupra calităţii rean acest deziderat major? cu caracteristici superioare. creşterea volumului şi efi­
tă. şi nici asupra celorlalte — Criteriul eficienţei pri­ In al doilea rînd, vizăm îm­ cienţei produselor livrate
— La ora actuală, piaţa condiţii de livrare înscrise mează categoric în acest an. bunătăţirea performanţelor Ia export.
mondială a metalului este în contracte. Orientarea noastră este ca, calitative ale metalului pro­ Ca urmare, de la înce­
dominată de marile firme Realizînd aceste progrese pe baza studierii conjunc­ dus. Specialiştii şi muncito­ putul anului, colectivele
producătoare, cu veche tra­ în perfecţionarea calitativă turii pe piaţă, să produ­ rii din oţelării sînt preocu­ din cadrul I.E.I.L. Deva
diţie in fabricarea unui me­ a laminatelor, în creşterea cem şi să livrăm operativ paţi de creşterea omogeni­ au livrat suplimentar la
tal de calitate şi în desfa­ gradului lor de competitivi­ acele sortimente de lamina­ tăţii şi purităţii prin per­ export cu 12,5 la sută mai
cerea acestui produs. Cum tate, am fost şi sîntem con­ te care se vînd la preţul cel fecţionarea tehnologiilor de multe produse faţă de pre­
asiguraţi pătrunderea oţelu­ ştienţi că implantarea pe mai avantajos. Să exempli­ elaborare şi turnare. Lami- vederi. Un însemnat avans
lui hunedorcan pe această pieţele externe nu se poa­ fic cu situaţia din primul natorii urmăresc obţinerea la livrări se înregistrează
1
piaţă şi ce măsuri întreprin­ te face „de la sine '. Deşi trimestru. Conjunctura a unor profile de calitate şi la cherestea de fag, unde
deţi în acest sens ? nu sîntem un exportator fost foarte favorabilă pen­ cu aspect comercial îmbu­ depăşirea este de 12,2 Ia
— Hunedoara este deja re­ direct — realizăm livrările tru profile mijlocii, uşoare nătăţit, îndeosebi prin folo­ sută. De remarcat că, prin
cunoscută ca una din marile prin întreprinderea specia­ şi oţel beton de diverse lărgirea activităţii de ex­
uzine producătoare de me­ lizată a ministerului — ne­ mărci şi tipodimensiuni, la sirea noilor maşini şi utila­ port, forestierii au reuşit
tal din lume. Şi aceasta nu am ocupat stăruitor de care preţul este mai mare je moderne din ajustaje. să asigure suplimentar de­ ? r. * ' * '
numai sub aspect cantitativ. prospectarea atentă a pieţei cu 40-80 de dolari pe tonă, vize libere în valoare de y
Fabricăm o gamă foarte metalului, de studierea ce­ faţă de ţagle, blumuri sau Convorbire consemnată de 445 000 Iei valută. '<$. «*•> < ■ -M 't; •? • * *< ■
largă de oţeluri după stan- rinţelor firmelor solicitante. profile grele. In aceste con- AL. VALERiU C.A.P. Ciginău. Aici mecan izvorul Anton rodea pregăteşte terenul, iar ioan Rus», aju­
tat de brigadierul de cîmp Nico lac Filip, însămintează ultimele suprafeţe cu sfeclă furajeră.