Page 43 - Drumul_socialismului_1973_04

g&2âlBUÎ-4=iM!&mx3XæaKÇ!XiaiastSll2M!a!&.xl!SxzlvwTiKir aHMH»i
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 3 678 © VINERI 13 APRILIE 1973

B I B L I O T E C A Luna teatrului de amatori

BRAD. Aici şi-au dat în- Gheorghe Vlad. Regizoarea
tilnire, In cadrul lunii tea­ — învăţătoarea Maria lîub-
trului de amatori, formaţi­ dea, absolventă a cursuri­
în sprijinul producţiei ile teatrale de pe raza ora­ lor de instructori de teatru
de la Geoagiu, a dovedit în
şului Brad şi a căminului
cultural Ribiţa. fapt eficienţa acestei pregă­
Artiştii amatori au încer­ tiri. Artiştii amatori Nuţa
La Conferinţa Naţionalâ a întrucit nu ajung aici toate re nou în sfera lor de preo­ Andraş, Dorel Hurdea, Nuţa
partidului, în numeroase alte cărţile tehnice apărute, nici cupări. Există, în plus, posi­ cat să ofere un spectacol Zăhuţ, Marius Ştefan, Cor­
prilejuri, tovarăşul Nicolae în numărul necesar. Spre e- bilitatea unor comenzi spe­ bun. Cei din Ribiţa — Vio- nel Vîrdea, Rodica Stingă,
Ceauşescu, secretarul general xemplu, pentru cel 800 de e- ciale de manuale şi alte lu­ rel Iepure, Virgil Cor, Vic- Cornel Oprean, Aurel To-
al partidului, sublinia necesi­ levi ai grupului şcolar profe­ crări în funcţie de cererile sa­ torel Popa, Viorel Mihă- modan, Nicolae Almăşan şi
tatea valorificării şi formării sional unele cărţi cum sint lariaţilor. ieşti, Adrian Mircea Cor, Candin Birău, foarte bine
permanente a inteligenţei teh­ „Rezistenţa materialelor", „Car­ Există, şi pe linia organiza­ Viorel Duşa, Nicolae Trifa, aleşi, s-au integrat excelent
nice. tea lăcătuşului' , „Cartea fre­ ţiei de tineret, preocupări Viorica Tezan, Maria Cazan, în rolurile interpretate, au
1
Diferitele forme de reciclare zorului“ ş.a. nu satisfac, prin specifice pentru popularizarea Letiţia Niţu, instructor Con­
şi perfecţionare a cadrelor numărul /or, nevoile. cărţii tehnice, aflăm de la to­ stantin Muşat, au prezentat dovedit reale calităţi acto­
răspund acestui deziderat, dar Există în schimb şi la acest varăşul Nicolae Stoica, secre­ piesa „Păcală" de Ştefan riceşti, oferind un specta­
ele, asemenea procesului in­ grup şcolar o bibliotecă pro­ tarul comitetului U.T.C. Se I- Tita. col de ţinută, capabil să sa­
structiv, sint limitate şi orien­ prie şi la întreprinderi biblio­ niţiază concursuri gen „Cine O adevărată revelaţie a tisfacă cele mai exigente
tative, formative, furnizind mai teci tehnice deschise tuturor ştie, ciştigă", pe teme pro­ constituit-o însă echipa din
degrabă tehnici de informare, celor interesaţi. Ne-am oprit fesionale, se fac, de către ti­ Zdrapţi cu comedia '„O gusturi.
decît informaţii. Aceasta toc­ la două asemenea biblioteci neri ingineri, prezentări de O nonă fi modernă unitate de lerume şt fructe In oraşul nou Brad. Foto: VASILE RUDA glumă de doi bani" de I. L.
mai datorită ritmului rapid de — cele ale I. M. Barza şi A- cărţi tehnice noi la gazeta
împrospătare a cantităţii de telierelor centrale Crişcior —, „Tineretul şi producţia" ca şi
informaţie existentă, nevoii de unităţi deservite şi de biblio­ la diferite puncte de lucru.
adaptabilitate şl receptivitate teca Clubului sindicatelor din Spre exemplu, „Cartea mine­
la nou din partea tuturor. Ră- Gurabarza — pentru a urmări rului" a fost prezentată de De la hotarul dintre tea — ne-a spus primarul trebuie ţinut In mînă un tori. Şaptezeci la sută din Blăjeni le folosesc pentru
mîne, prin urmare, de strictă în ce măsură acestea asigură către ing. Ştefan Candin la Blăjeni şi Buceş, mar­ Avram Cioflica — cu ani cleşte, o cheie, cum să ştie bărbaţii comunei sînt mi­ înfrumuseţarea satelor. Şi
necesitate pătrunderea cărţii cartea necesară producţiei. Valea Morii II, la Spiros şi cat printr-o tablă in­ în urmă curgea un pîrlu. să taie cu dalta o bucată neri de nădejde la Barza. în primăvara aceasta se
tehnice direct la locurile de' La I. M. Barza tovarăşul Lo- la Hărţăganl, cu sublinierea dicatoare, şerpuieşte prin de metal. Intr-un cuvînt, Femeile şi bătrînli se ocu­ execută lucrări prin muncă
producţie, consumarea ei in ghin Dineş, secretarul comite­ unor capitole şi metode im­ Cînd veneau ploile, In va­ pă cu agricultura, cu creş­ voluntar-patriotică în valoa­
contextul necesităţilor econo­ tului de partid, ne spunea : portante, ce-şi găsesc aplica­ pădurea de foioase un drum lea aceasta se rostogoleau ei învaţă meserie. şcolii generale terea vitelor, cu pomicultu­ re de aproape 800 000 lei.
ca
un
asfaltat
Directorul
ostrov
în
bolovanii’.
miei. „Vorbim de o educaţie tehni­ bilitate la locurile respective de 10 ani, tovarăşul Nico­ ra. Din Blăjeni pleacă anu­ Primarul ne spunea că
In acest sens am încercat că, dar nu avem în bibliote­ de producţie. mare. Limba de asfalt, pă­ Astăzi, la Blăjeni se vor­ membrii de partid din co­
să stabilim In ce măsură bi­ că tot ceea ce trebuie pen­ rea minunat de frumoasă, beşte despre o viaţă spiri­ lae Crăciun, ne spunea cu al spre oraş, în cadrul con­ mună, deputaţii sînt hotă-
blioteca Clubului sindicatelor tru perfecţionarea pregătirii La Atelierele centrale Criş­ strînsă ca Intr-un corset de tuală a satului, despre fll- justificată mîndrie că toţi tractelor încheiate cu sta-
din Gurabarza oferă cartea profesionale a cadrelor tehni­ cior sînt muncitori, maiştri, stîncile munţilor Ţării Za- riţi să construiască în acest
necesară producţiei. ce, ■ nu avem pusă la punct tehnicieni şi ingineri antre­ randului. an în satul reşedinţă de
Din cele 21 000 volume ale propaganda tehnică. Ar fi ne­ naţi în mişcarea de inovaţii şi — De cînd s-a asfaltat comună un nucleu de ate­
bibliotecii 2 800 sint cărţi teh­ cesar, la intrarea în mină, un raţionalizări, aflăm de la to­ drumul — l-am întrebat pe liere meşteşugăreşti, pentru
nice, aflăm de la bibliotecara panou pentru popularizarea varăşul Dumitru Bodea, secre­ un însoţitor. PRIMĂ VERILE BLĂJENILQR satisfacerea nevoilor locale.
Rozalla Marcu. Biblioteca are cărţii tehnice. E drept, la sta­ tarul comitetului de partid. Ei — De vreo cîţlva ani. Din discuţii am aflat că
incă patru puncte de împru­ ţia de radioamplificare au fost solicită frecvent cărţi de la Ne-a ajutat statul cu bani, se vor construi multe. E
biblioteca tehnică a întreprin­
mut, la atelierul de la mina emisiuni pe acest profil şi la derii ori de la biblioteca Clu­ cu utilaje. Dar, cu cîte nu abia o primăvară a începu­
Barza, la Atelierele centrale fel în adunările de partid gă­ ne-a ajutat! In anii socia­ tului de lucruri măreţe. Oa­
Crlşclor, la laborator şl la sim prilejul să popularizăm u- bului sindicatelor din Gura­ lismului s-au construit aici me, despre căminul cultu­ cei 280 le elevi au învăţat tul, zeci de tone de carne, menii au făcut multe lucruri
barza. Dar şi în aceste situa­
gura de mină de la Valea nele cărţi necesare, spre e- ţii lipsesc unele cărţi solicita­ o şcoală de 10 ani, un că­ ral, despre zborurile cosmi­ în atelierul-şcoală să reali­ de fructe, lînă, mii de ouă frumoase şi au în plan să
Arsului, unde cele circa 300 xemplu, acum, „Cartea mine­ te. Spre exemplu, lipsesc căr­ min cultural de centru, ma­ ce, despre ce mai trebuie zeze cîte ceva util. Direc­ etc. Şi în acest an se vor realizeze şi mai multe. Şi,
de cărţi repartizate se preco­ rului“, foarte necesară celor ţile tehnice privind sectorul e- gazin universal, dispensar făcut în comună. Despre torul ne-a arătat gardul de livra din cele 8 sate, în nu greşim, dacă afirmăm
nizează să fie schimbate lu­ care lucrează la orice nivel, lectric. Referindu-se tot la ne­ medical, în care funcţionea­ cîte nu se vorbeşte ! metal ce împrejmuieşte urma contractelor avanta­ că oamenii de la Blăjeni
nar In funcţie de solicitările în minerit. Mai există şi o ca­ cesitatea îmbogăţirii fondului ză şi un cabinet stomato­ Copiii blăjenilor învaţă şcoala. „E făcut de elevii joase încheiate cu statul, trăiesc In acest anotimp o
cititorilor. Desigur, preponde­ renţă, in privinţa înnoirii fon­ de carte, atît la biblioteca logic. Centrul satului reşe­ la şcoala generală de 10 noştri — afirma interlocu­ 10 000 kg carne de porc, dublă primăvară : primăva­
rentă şl In aceste puncte de dului de carte. Avem unele tehnică cit şi la punctul de dinţă de comună pare fără ani din centrul comunei nu torul. Vrem să facem şi peste 26 000 kg carne de bo­ ra unui nou anotimp şi
împrumut e circulaţia cărţii cărţi depăşite, altele cum ar împrumut, tovarăşul Nicolae nici o discuţie ca un colţ numai despre teorema lui alte lucruri interesante". vine şi multe alte produse. primăvara unei noi vieţi I
beletristice. Cit priveşte popu­ fi cărţile de ergonomie, spre Galea, preşedintele comitetu­ de oraş. „Aici, unde vedeţi Pitagora şi despre tabelul Blăjenii sînt însă re­ O mare parte din zilele
larizarea cărţii tehnice, In a- exemplu, lipsesc. lui sindicatului, corela această grupate construcţiile aces­ lui Mendeleev, dar şi cum cunoscuţi ca oameni munci­ de repaus, locuitorii din N. PANAITESCU
fară de nişte prezentări, o da­ Necesitatea înfiinţării unui necesitate cu perspectivele de
tă pe lună a unor cărţi de cabinet tehnic la nivelul în­ extindere a unităţii şi cu so­
genul „Manualul lăcătuşului treprinderii, semnalată de ing. licitările ivite la cursurile de
montator", „Cartea minerului" Marin Mihalache, şeful servi­ calificare.
ş.a., a unei vitrine „Cartea teh­ ciului tehnic, se va rezolva
nică la Indemina dv." şl a u- chiar în aceste zile, ne asi­ Există, după cîte ne infor­ municipiul Hunedoara, po­ Alexandru Horopciuc —
nor concursuri pe meserii or­ gură secretarul comitetului de ma ing. Nicolae Androne, un Simpozionul „Probleme ale Hunedoara. Deoarece aţi
ganizate de U.T.C. cu sprijinul partid. Aceasta prin cuplarea sistem de aprovizionare cu stabilizării forţei de mun­ luarea unor centre indus­ Vi răspundem la întrebare fost transferat la cerere şi
bibliotecii, alte forme de pă­ funcţionalităţii cabinetului de publicaţii tehnice atît prin că", organizat in octombrie triale, integrarea socio-pro- nu în interesul serviciului,
trundere a cărţii la locurile de ştiinţe sociale, car se va da abonamente la oficiile de do­ 1972 de către Comitetul ju­ fesională a tineretului in­ încadrarea care vi s-a făcut
e
muncă nu s-au căutat. De acum în folosinţă, cu cea a cumentaţii şi publicaţii tehni­ deţean Hunedoara al P.C.R. dustrial, relaţiile interper­ la noua unitate, la nivelul
fapt, greutăţile pornesc chiar unui cabinet tehnic, asigurat ce ale diferitelor ministere, cit cu sprijinul Academiei de sonale în procesul de pro­ Astăzi despre : VECHIME IN de bază de salarizare, este
de la calitatea fondului de de biblioteca tehnică aflată şi prin Centrala minereurilor ştiinţe sociale şi politice, a ducţie, infracţionismul ju­ legală. După un an de la
carte tehnică existent care nu în aceeaşi clădire. Cit priveş­ Deva, care dirijează unele preconizat înfiinţarea în ju­ venil, cultura şi educaţia, încadrarea ia noua unitate,
răspunde solicitărilor, care nu te preocuparea întreprinderii cărţi la unităţile subordonate. deţul Hunedoara, la Petro­ sînt doar cîteva dintre pro­ MUNCĂ Şl SALARII aceasta ţipate să vă acbrde
e Înnoit în ritmul Impus de e- pentru stimularea gustului Dar pe lingă preocupările şani, a unui laborator blemele de a căror rezolva­ treapta de salarizare pe ca­
voluţla cuceririlor tehnice. Di­ spre literatură, aflăm de la destinate popularizării cărţii multidisciplinar de cerceta­ re depinde stabilizarea for­ re aţi avut-o la unitatea de
ficultăţile în aprovizionare a- şeful serviciului tehnic că s-au tehnice, pe lingă iniţierea u- re în domeniul problemelor ţei de muncă şi îmbunătă­ Gheorghe Gavrilă — Te- (sau înainte de a împlini a- la care v-aţi transferat la
par şl la alte genuri de car­ folosit două modalităţi : abo­ nor acţiuni cu acestea, fapte economice şi sociologice. ţirea climatului socio-cultu- chereu. Numai persoanele cea vîrstă), aceasta va be­ cerere.
te, aflăm de la aceeaşi bi­ narea individuală a cadrelor consemnate în articolul de însuşi caracterul multi­ ral al centrelor urbane ju­ încadrate în muncă pot — neficia de toate drepturile Constantin Oprea — Că-
bliotecară, întrucît la centrul tehnice la revistele de specia­ faţă, există peste tot loc sufi­ disciplinar al acestui labo- deţene. în condiţiile stabilite de le­ avute la unitate înainte de lan. Orice cîştig în afara
de librării Deva nu se ţine litate şi punerea la dispozi­ cient pentru găsirea unor mo­ ge — să-şi reconstituie ve­ încetarea activităţii din a- normei de bază se cumulea­
cont de comenzile făcute în ţia diferitelor servicii, la sec­ dalităţi noi de a transforma chimea în muncă cu mar­ cest motiv, inclusiv drep­ ză cu salariul şi este supus
funcţie de planurile editoria­ toarele miniere, a publicaţi­ cartea tehnică într-un auxiliar tori. întrucît arătaţi că sîn- tul la concediu de odihnă impozitului pe venituri că­
le, expediindu-se pe adresa ilor tehnice ca „Revista mi­ al producţiei, pentru o inte­ Valori si direcţii ale cercetării teţi pensionat pentru limi­ care se calculează în raport tre stat.
bibliotecilor, de multe ori, nelor“, „Maistru minier", „Mi­ grare organică a cercetării, tă de virstă, nu mai aveţi cu vechimea totală în mun­ Ioan Talpoş — Hunedoa­
ceea ce prisoseşte şi nu ceea nerul", „Invenţii, inovaţii, ra­ » » dreptul Ia reconstituirea ve­ că. Perioada nelucrată nu ra. întrucît şi soţia este sa­
ce s-a comandat. Formula ac­ ţionalizări“ ş.a. In acelaşi cu imperativele procesului di­ chimii in muncă cu martori. se include în vechimea în lariată, nu puteţi beneficia
tuală de aprovizionare, cum­ scop sînt informate cadrele rect productiv. Petru Straua — Hunedoa­ muncă. de reducere de impozit pe
părarea cărţilor de la librăria tehnice din sectoare, din în­ sociologice concrete ra. Dacă o mamă a încetat S. M. — Hunedoara. In- salariu.
din Grlşcior, e totuşi dificilă, treprindere, cu ceea ce apa­ ILEANA LASCU activitatea pentru creşterea trucît nu aveţi mai mult de
copilului în ^vîrstă mai mi­ 3 persoane în familie fără IOAN VASILIE
că de 7 ani şi s-a reîncadrat nici un fel de venit pro­ VASILE AVRAM
rator demonstrează marea Revoluţia ştiinţifico-tehni- în aceeaşi unitate în termen priu, nu puteţi beneficia de de Ia Direcţia judeţeană
diversitate de probleme ca­ că, prin implicaţiile sale, de 90 zile de la împlinirea reducere de impozit pe sa­ pentru probleme de muncă
re vor constitui obiectul de ridică probleme importante acestei vîrste a copilului lariu. ţi ocrotiri sociale
Brigada ştiinţifică studiu al specialiştilor din de orientare profesională,
de integrare profesională şi
judeţ.
Fenomenele sociale, prin socială, de organizare a u-
la Cristur complexitatea şi diversita­ nor servicii (sociale, medi­
tea lor, necesită o analiză cale, cultură de masă) a Panourile fruntaşilor In
riguros ştiinţifică. Numai o căror activitate este ineluc­
Recent, Comitetul jude­ astfel de analiză -poate faci­ tabil condiţionată de cu­ Noi sensuri chemării
ţean de cultură şi educaţie lita cunoaşterea directă a noaşterea problemelor pe întrecere au fost
socialistă în colaborare cu factorilor care trebuie mo­ care le ridică familiile, tine­ instalate în locurile
Consiliul oamenilor muncii retul, fondul locativ, asis­
de naţionalitate maghiară bilizaţi în vederea soluţio­ tenţa medicală, toate re- cele mai frecventate
au organizat deplasarea nării unor probleme care clamînd o chibzuită strate­ „In fiecare zi din viaţa de
brigăzii ştiinţifice formată confruntă dezvoltarea eco- gie socială. ale oraşului
din dr. Ştefan Acs, medic, nomico-socială a judeţului înfiinţarea la C.S. Hune­
Carol Pop. judecător, pro­ nostru. doara, încă de la începutul a- BRAD. Comitetul orăşe­ pionier, cît mai multe fapte
fesorii Zoltan Szell, Stela Abordarea concretă a a- nului 1972, a unui labora­ nesc de partid şi consi­
Both, Ladislau Lovasz şi numitor procese ale realită­ tor de psihologie şi socio­ liul orăşenesc al sindica­
Vasile Găinaru, la Cristur. ţii sociale trebuie să antre­ logie industrială răspunde telor Brad dovedesc o pre­
Cu acest prilej s-a con­ neze cadrele de cercetare, unor necesităţi legate de ocupare susţinută pentru demne de viitori comunişti“
turat prezenţa României cadre din producţie, psiho­ rezolvarea unor probleme stimularea morală a celor
socialiste în relaţiile cu ţă­ logi. sociologi, economişti, ca : orientarea şi selecţia care se evidenţiază in ac­
rile lumii, s-a răspuns în­ statisticieni, activişti din a- profesională, fluctuaţia, ab­ tivitatea pentru realizarea A trecut mai bine do un an de existenţă a valoroasei
trebărilor cetăţenilor refe­ paratul de partid, care vor senteismul, integrarea socio- cincinalului înainte de ter­ chemări lansate de către activele pioniereşti din Valea
ritoare la cauzele şi preve­ trebui să contribuie ia în­ profesională, configuraţia men. In acest context, s-au Jiului „In fiecare zi din viaţa de pionier, cît mai multe
nirea bolilor de inimă, la viorarea cercetărilor socio­ sociometrică a colectivelor stabilit locurile cele mai fapte demne de viitori comunişti". Exprimată într-o entu­
efectele nocive ale fumatu­ logice de teren. Acestea, de muncă, bugetul de timp. frecventate din oraş, unde ziastă atmosferă de lucru, chemarea, formulată în spiri­
lui şi băuturii, despre in­ prin materialul faptic pe înfiinţarea unor astfel de sînt expuse panourile cu tul celui mai profund umanism, îndeamnă pionierii ca,
fluenţa razelor Röntgen a- care-1 pot oferi, vor permi­ laboratoare şi la celelalte fruntaşii în întrecere. în fiecare zi, să fie autorii unor fapte demne de purtătorii
supra organismului, s-au te generalizări deosebit de Astfel, panoul cu frunta­ cravatelor roşiii cu tricolor, stimulează iniţiativa, contri­
făcut precizări privind noi­ utile tuturor organelor de mari întreprinderi indus­ şii de la mina Ţebea este buie ia formarea trăsăturilor morale ale viitorului comu­
le prevederi ale Codului decizie. triale şi a unui centru ju­ afişat în faţa consiliului nist.
deţean
orientare
profe­
de
penal ş.a. S-au dat, de ase­ Fluctuaţia forţei de mun­ sională va facilita activita­ popular, cu cei de la Ate­ Activele pioniereşti de la unităţile de pionieri, coman­
menea, indicaţii utile refe­ că (cu deosebire la C.S. tea de organizare şi condu­ lierele centrale Crişcior şi damentele orăşeneşti ale_ pionierilor, din dorinţa de-a se
Hunedoara şi în bazinul I.M. Barza în parcul din mobiliza mai activ, au căutat să dea noi sensuri chemării.
ritoare la lucrările din li­ cere a întregului proces
carbonifer al Văii Jiului), productiv. oraşul nou, cu cei de la Astfel, comandamentul orăşenesc al pionierilor din oraşul
vadă pentru luna aprilie,
Laboratorul dc rezistenţă de la U.M.M. Petroşani. Tehnicia­ dezechilibrul balanţei de­ I.G.C.L. Ia casa de cultură, Vulcan, în perioada Conferinţei Naţionale a Partidului
nul Nicolae Farcaş, împreună cu muncitorul do înaltă calificare la combaterea dăunătorilor ■ mografice şi lipsa locurilor iar cu cei de la cooperativa Comunist Român, pornind de Ia fondul de bază al che­
Jugaru Lazăr, verifică rezlsten ţa la tracţiune a unui lanţ de : DORU BOCANICI „Moţul” în faţa complexu­
la transportoarele de cărbune. pomilor fructiferi. de muncă pentru femei în sociolog la C.S. Hunedoara mării, a lansat iniţiativa „prin dumneavoastră, recunoş­
Foto: VIRGIL ONOIU lui acestei cooperative. tinţa noastră partidului“ în cadrul căreia au organizat
I..... ulterior întîlniri cu^ delegaţi la conferinţă, au organizat
o expoziţie cu lucrări ale pionierilor pe tema : „Gînduri
pentru partidul drag". Pentru o mobilizare mai activă,
comandamentul de la Liceul Lupeni a declarat bilunar
La întrebările pe această DIALOG CU JURIŞTI DESPRE că am evidenţiat faptul că ,,Ziua_ cravatei", zi în care pionierii vin la şcoală în urn-
temă a avut amabilitatea să răspunderea materială a an­ forma, angajindu-se la o frecvenţă de sută la sută, o dis­
ne răspundă tovarăşul Nico­ gajaţilor este pătrunsă şi de ciplina ireproşabilă şi nici o notă sub limită Pionierii de
lae Stînea, preşedintele Tri­ grija de a ocroti — în spri­ Ia Şcoala generală Aninoasa s-au angajat într-o acţiune
bunalului judeţean. jinul umanismului ce stă la demna de urmat de către toţi pionierii, „Cinste şi corecti­
— Ce ne puteţi spune de­ Răspunderea materială a angajaţilor baza legislaţiei noastre — şi tudine, o deviza scumpă pionierilor'. Pentru a o exem­
spre răspunderea materială a interesele legitime ale cetăţe­ plifica, comandamentul unităţii, sprijinit de conducerea
nilor. Acest fapt este puter­
salariaţilor privită prin pris­ nic reliefat şi de art. 111 din şcolii, a amenajat chioşcuri cu autoservire —- cărţi caiete
ma prevederilor Codului Codul muncii, care stabileşte creioane, gume etc. de unde elevii pot să-şi procure’singuri
plătind
contravaloarea,
necesare,
cele
muncii ? în lumina noului Cod al muncii vegheaţi. Rezultatele sînt cele dictate de cinste. fără să fie supra-
— Răspunderea materială — corelativ — obligaţia re­
a angajaţilor este o institu­ ciprocă a unităţii de a des­ La şcolile generale Aninoasa, nr. 2 Petrila, nr 3 Vul-
păgubi pe angajat cînd din
ţie proprie dreptului muncii can - Pamşeni, nr. 1 Vulcan, s-a organizat acţiunea
reglementată de art. 102-111 acest termen. De aci rezultă a încasat o sumă nedatorată era de natură să asigure re­ perarea pagubei (art. 103) în culpa acesteia persoana în­ „Cinste celor care se înalţă, coborîna în ndîncuri", pio­
din acest cod, şi ea se ba­ dubla funcţie a acestei insti­ este obligată să restituie a- întregirea cît mai grabnică a raport cu gradul său de vi­ cadrată a fost păgubită. nierii intimpinîndu-i pe mineri cu flori la ieşirea din
zează pe ideea restabilirii or­ tuţii : de apărare a avutului cca sumă. (Cazul încasării din avutului obştesc. novăţie. Din acest punct de — In încheiere, ce ne pu­ mina, au prezentat programe artistice, au organizat întîl-
dinii de drept încălcate, a obştesc şi cea de ocrotire a eroare a unor sume drept — La ce se referă cea de vedere, răspunderea este per­ teţi spune despre termenele nin cu mineri fruntaşi în producţie, foşti pionieri.
întregirii avutului obştesc pă­ intereselor legale ale persoa­ salariu, prime etc. mai mari a doua funcţie a răspunderii sonală, iar nu solidară ca în de constatare a pagubelor, de Semnificative sînt şi iniţiativele unor detaşamente,
gubit prin săvîrşirea unei nelor încadrate în muncă. decît cele la care persoana materiale de care aţi amin­ dreptul civil (art. 105 Codul emitere a deciziilor de impu­ cum e iniţiativa „Prin muncă, hărnicie şi cinste râ ridi­
fapte ilicite. — Aţi afirmat că pe calea încadrată în muncă avea tit ? muncii). tare, despre căile de atac ce cam prestigiul detaşamentului", l Şcoala generală nr. 5
a
In acest sens, art. 102 din instituţiei răspunderii mate­ dreptul ; dacă a primit bu­ — Modul In care este re­ Trebuie să precizez că sar­ se pot folosi împotriva aces­ Petrila, detaşamentul clasei a VI-a C. Pionierii acestui
teia ?
Codul muncii prevede că riale se reîntregeşte avutul nuri ce nu i se datorau şi glementată răspunderea ma- cina probei în legătură cu detaşament au un angajament punctat în zece probleme de
„apărarea valorilor materiale obştesc păgubit. Vă rugăm să dovedirea vinovăţiei celui ca­ — Codul muncii prevede că bază, pe care vor să le ducă la îndeplinire, una dintre ele
şi spirituale ale societăţii so­ ne explicaţi prin ce se reali­ O înalfă îndatorire cetăţeneasca re a produs paguba incumbă răspunderea materială poate fund „Nici un pionier repetent sau corigent". La Liceul
cialiste reprezintă o îndato­ zează această funcţie a insti­ unităţii conform art. 102 Co­ fi stabilită numai dacă pa­ Uneam detaşamentul clasei a IV-B a lansat iniţiativa
rire fundamentală a tuturor tuţiei menţionate ? dul muncii iar executarea u- guba a fost constatată în 3 ani „Respectul — o caracteristică a pionierilor" la^ care pio­
oamenilor muncii". De aci — Odată reglementată răs­ Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea legilor nei dispoziţii de imputare nu de la producerea ei, iar în nierii s-au angajat să sprijine pe bătrîni, să ocrotească
restituirii
sumelor
sau
cazul
consecinţa că toate persoa­ punderea materială a anga­ poate depăşi cota de 1/3 par­ contravalorii bunurilor, ori pe cei mici, să respecte părinţii, colegii, fraţii, să fie gata
nele încadrate în muncă — jaţilor (art. 102 al. 1), Codul care nu mai pot fi restituite terială a persoanelor înca­ te din salariul net lunar (art. serviciilor nedatorate în cel oricînd să dea ajutor, după puterile lor, atît celor mici
indiferent de funcţia lor — muncii a prevăzut o procedu­ în natură sau i-au fost pres­ drate în muncă oglindeşte 109 al. 2, Codul muncii). cît şi celor mai în vîrstă.
răspund pentru pagubele a- ră specială de recuperare a tate servicii la care nu a fost preocuparea legiuitorului de — Cum se procedează în mult 1 an de la data primi­
duse avutului obştesc din pagubelor constînd în drep­ îndreptăţită, persoana este o- a ocroti interesele legale ale cazul că salariul aceluiaşi sa­ rii sumelor sau bunurilor ori Sigur că pionierii Văii Jiului nu vor rămîne aici. Me­
vina şi în legătură cu mun­ tul conducătorului unităţii de bligată să plătească contra­ celor care produc pagube a- lariat e grevat de mai mul­ de cînd a beneficiat de ser­ reu se nasc noi iniţiative care vor mobiliza pe cei aproa­
a emite dispoziţia de imputa­ te răspunderi materiale — viciile nedatorate. (art. 108
ca lor — cu excepţia pierde­ valoarea lor). vutului obştesc, din vina şi pe 12 000 de pionieri din Valea Jiului să muncească cu tot
rilor inerente ale procesului re, pe baza căreia angajatul Prin urmare, în toate aces­ în legătură cu munca lor. pensie alimentară, amenzi Codul muncii). Decizia de elanul la traducerea în fapt a chemării „In fiecare zi din
de producţie, a celor din cau­ este obligat la plata despă­ te cazuri recuperarea se face Dacă în dreptul civil o per­ etc. ? imputare se comunică în 15 viaţa de pionier, cît mai multe fapte demne de viitori
ze neprevăzute, derivate din gubirilor sau a contravalorii prin decizie de imputare — soană răspunde — în cazul — Conform art. 409 din zile de la emitere, şi ea con­
riscul normal al serviciului bunurilor precum şi la res­ spre deosebire de Codul cînd din vina sa provoacă o Codul de procedură civilă, stituie titlu executoriu din comunişti" prin obţinerea de noi şi noi rezultate, aşa cum
sau din forţă majoră. tituirea sumelor încasate pe muncii anterior care preve­ pagubă cuiva — atît de re­ „în cazul mai multor urmă­ momentul comunicării. Ea le stă bine pionierilor.
Aşadar, putem afirma că nedrept (art. 107 Codul mun­ dea două căi de recuperare: pararea integrală a acesteia riri asupra aceluiaşi salariu, poate fi atacată la comisia
răspunderea materială a an­ cii). decizia de imputare şi acţiu­ cît şi de foloasele nerealiza­ acestea pot fi acoperite toate de judecată în termen de 30 DUMITRU CORNEA
gajaţilor se fundamentează pe S-a extins totodată şi pro­ te ca urmare a acestei pagu­ numai pînă la o sumă ce nu zile de la comunicare. activist la Consiliul municipal
principiul conexiunii intere­ cedura de recuperare a pagu­ nea juridică a unităţii, ulti­ be, Codul muncii stabileşte depăşeşte 1/2 din salariul ta­ t $ • ţ Petroşani al Organizaţiei pionierilor
selor generale cu cele indivi­ belor. Potrivit art. 106 din ma fiind o formă greoaie de că răspunderea angajatului rifar lunar net". Dialog realizat de
duale, ca să mă exprim în Codul muncii, persoana care aplicat în practică şi care nu se limitează numai la recu­ Prin toate cele expuse cred ION CIOCLEI