Page 44 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Ö Nr. 5 678 • VINERI 13 APRILIE 1973
IWWW
XI • • Sarcinile ce revin agrlcul-
I P PViZ!Un@ turti din documentele
IC CV *. U C Plenarei C.C. al P.C.R.,
. în dezbaterea unor specia-
9,00 Curs de limba rusă. nşy .
Lecţia a 49-a; 18,45 Baschet masculin: RomS-
9,30 O viaţă pentru o Idee: n i a _ olanda (repriza a
Gheorghe Ţlţelca; Il-a). Transmisiune din
10.00 Telex; Cluj;
10,05 Publicitate; 19,20 1001 de seri;
10,10 Biblioteca pentru toţi: 19,30 Telejurnal. Cincinalul Ina-
Dineu de gafă oferit în onoarea reginei luliana Intr-o modernă unitate 10,45 Desene animate; a întregului popor; George Bacovia (II); lnte de termen — cauză
10,55 Avanpremieră; 20,10 „Sub steagul roşu“ — emi
li,00 Istoria filmului sonor: slune de versuri şt cinte-
şi a prinţului Bernhard al Olandei agricolă „Film şl realitate“. Filmul ce pa trlotlce-
documentar Intre anii 2 0,30 Film artistic:’ „Vot sări
1930—1945; din nou peste băltoace“ —
12.30 Moment folcloric cu Ion producţie a studiourilor
Dolănescu; din r,s. Cehoslovacă. Cu:
Joi, preşedintele Consiliului Maiestăţii Sale Regina luliana Schmelzer, ministrul afaceri ne oficiale române, care îl 12,40 Municipalitate* răspunde Vladimlr Dleuchy, Zden-
de Stat al Republicii şi a Alteţei Sale Regale prin lor externe, H. Langman, mi Însoţesc pe preşedintele Con (Urmare din pag. 1) de valoroase, se citează pă- bucureşteanulul; ka Hadrlolvoca, Esrel Hlu-
Socialiste România, Nicolae ţul Bernhard al Olandei. nistrul pentru problemele e- siliului de Stat. şunatul liber, de la începu 13.00 Telejurnal; sicka •
Ceauşescu, împreună cu to Au participat Alteţele Lor conomice, alte persoane ofi In timpul dineului, care tul lunii aprilie şi pină la U.M-17.M Teleşcoală. 22,05 24 de’ore;
17.30 Curs de limba engleza. ,, . . . . x . TT „ o o
Lecţia a 48-a; 22,30 Hochei pe gheaţă: U.R.S.S.
varăşa Elena Ceauşescu, au Regale, prinţesa Beatrix şi ciale olandeze. N s-a desfăşurat într-o atmosfe In compania conducătorului jumătatea lui decembrie, şi 18.00 Telex; - Cehoslovacia. (Campio-
prinţul Claus, prinţesa Mar- Au luat parte tovarăşii ră caldă, de cordialita fermei, H. Heemskerk, se vi menţinerea animalelor, indi
’’ „ . „ ’ , natul mondial — grupa A).
oferit, în saloanele hotelului griet şi domnul Pieter van Ilie Verdeţ, George Macoves te, preşedintele Nicolae zitează cîteva sectoare ale ferent de condiţiile atmosfe 18,0^ Publicitate; înregistrare de Ia Mos-
„Amstel" din Amsterdam, Vollenhoven, primul ministru cu, Gheorghc Boldur, Geor Ceauşescu şi regina luliana întreprinderii. Ferma dispu rice, în aer liber, aceasta 18,15 Tcleconferlnţă de presă. cova.
un dineu de gală în onoarea B. W. Biesheuvel, W. K. N. ge Elian şi celelalte persoa- au rostit toasturi. ne de un înalt grad de dota ducînd la o raţională alimen
re tehnică, ceea ce explică, tare şi la păstrarea sănătă
dealtfel, numărul redus al ţii lor. Se dau unele expli
lucrătorilor, eficienţa econo caţii cu privire la urmărirea /V
Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune sează de criteriile de selecţie proceselor biologice, la efecti Infreprinderea de consfrucfii
Preşedintele
mică
ridicată.
se
Consiliului de Stat se intere
şi
lecţia
întreţinerea
vului de animale tinere. Cei
de
de
modul
a Republicii Socialiste România a animalelor, produselor. Deşi cîţiva lucrători ai fermei sînt forestiere—I.C.F. Deva
întreţinere a acestora, de va
în acelaşi timp îngrijitori şi
lorificarea
ora cînd se distribuie furaje mulgători : tot ei seamănă, Str. Dorobanţilor nr. 28,
recoltează şi depozitează fu
le este depăşită, se pun în
şi Regatului Tarilor de Jos funcţiune, de demonstrativ, in rajele. parcursul vizitei, pre ANGAJEAZA PERSONAL TEHNIC :
Pe
hrănire
stalaţiile
automa
Stat
tă a animalelor. Pe platoul şedintele Consiliului de acti O Ingineri, tehnicieni şi maiştri
apreciază
ca
valoroasă
Joi, 12 aprilie, în cursul nă olandezo-română. Este un forturi răbdătoare şi constan lor cu alte state se vor afir de antrenare a cailor se pre vitatea fermei, experienţa de cu specialitate în construcţii şi experienţă, pentru
după-amiezii, la Amsterdam fapt pozitiv că, în ocazii im te. In aceste eforturi se cu ma cu putere în viaţa inter zintă cîţiva cai galopînd, iar care dispune, gradul înalt
a avut loc ceremonia semnă portante cum este aceasta, vine să avem permanent în naţională vom asista la ac după aceea, trei din exem de eficienţă economică şi funcţii de conducere şi execuţie pentru unităţile
rii Declaraţiei solemne co accentuăm asupra unui nu atenţie drepturile umane fun centuarea destinderii, la crea plarele cele mai productive urează gospodarilor noi suc aparţinătoare din judeţele Alba şi Hunedoara.
mune a Republicii Socialiste măr de principii fundamenta damentale. Principiile for rea unei lumi mai bune. ale efectivului de vaci. cese în munca lor. Aceleaşi Solicitanţii se vor prezenta la sediul întreprinde
România şi Regatului Ţări le după care ambele ţări ale mulate în Declaraţia solem Este adevărat că România aspecte' sînt subliniate în rii din Deva.
lor de Jos. noastre se ghidează, nu nu nă, pe care am semnat-o cu şi Olanda aparţin unor sis Intre metodele de întreţi Convorbirea finală avută cu
Declaraţia a fost semnată, mai în relaţiile lor bilatera puţin timp înainte, constituie teme deosebite şi, din păca nere, subliniate ca deosebit gazdele. încadrarea conform Legii 12/1971 şi H.C.M.
din partea română de pre le, ci şi în relaţiile lor cu o bază trainică, domnule pre te — cum am mai spus — 914/1968.
şedintele Consiliului de Stat, toate celelalte ţări ale lumii şedinte, pentru politica celor şi unor blocuri militare di aii) x
Nicolae Ceauşescu, şi de mi Consider, şi ştiu că împăr două ţări ale noastre în di ferite, dar apreciez că aceas f\
nistrul afacerilor externe, tăşiţi pe deplin opinia mea, recţia atingerii acestui o- ta nu trebuie să împiedice In portul Rotterdam
George Macovescu, iar din domnule preşedinte, că O- biectiv. (Aplauze). ci. dimpotrivă, trebuie să în
partea olandeză de B. W. landa şi România pot con Răspunzînd, preşedintele demne la o colaborare, activă, A N U N J
Biesheuvel, prim-ministru, şi tribui în mod semnificativ la Consiliului de Stat al Româ spre a asigura condiţii pen
W. K. N. Sehmelzer. minis o mai bună înţelegere, la niei a spus: tru desfăşurarea pozitivă a Cel de-al doilea oraş în or tului este dintre cele mai In ziua de 24 aprilie 1973, orele 8,00, va avea
tru al afacerilor externe. destindere şi la o cooperare Domnule prim-ministru, cursului vieţii internaţiona dinea mărimii, şi primul în moderne, fapt ce se relevă de loc la sediul I.R.E. Deva, examenul pentru autoriza
La solemnitate au partici constructivă în Europa, indi Declaraţia solemnă, pe ca le. pentru înfăptuirea secu ierarhia activităţii portuare la sine fie privind doar nu rea electricienilor.
pat persoanele oficiale româ ferent de faptul că aparţin re am semnat-o cu cîteva rităţii în Europa, pentru creş si industriale a ţării — Rot- mărul impresionant al braţe
terdamul — întîmpină pe so
ne care îl însoţesc pe pre unor sisteme social-politice clipe în urmă, reprezintă un terea rolului Organizaţiei lii poporului român sub sem lor de macarale ridieîndu-se Detalii privind examenul de autorizare se pot
şedintele Consiliului de Stat. diferite. Este ţelul ferm al moment important în dez Naţiunilor Unite în soluţio nul prieteniei şi bunei înţe şi coborînd neîncetat, marele obţine de la I.R.E. Deva serviciul U.E.E. şi de la
Au fost prezente, de ase ambelor ţări ale noastre de voltarea relaţiilor dintre narea problemelor internaţio legeri care caracterizează ra număr de vase, de toate ti centrele de distribuţie.
menea, persoane oficiale o- a acţiona în direcţia unei România şi Olanda. In ea nale, pentru o politică de porturile româno-olandeze, Au fost difuzate instrucţiunile necesare la toţi
landeze. lumi în care pacea şi secu sint înscrise principii care pace şi de colaborare între purile şi tonajele, venite, sub
ritatea vor aparţine tuturor. vor favoriza intensificarea toate statele care s-au manifestat pregnant felurite pavilioane, din toate marii consumatori industriali şi unităţilor care exploa
După semnare, primul mi tează, proiectează şi execută instalaţii electrice.
nistru al Olandei şi preşedin In acest context, este impor colaborării dintre popoarele îmi exprim convingerea că în tot timpul vizitei oficiale colţurile lumii. Dar Rotterda-
tele Consiliului de Stat al tant să menţionez că Olanda noastre, dar care au o sem semnarea acestei Declaraţii a preşedintelui Consiliului de mul nu este doar un port. Electricienii care posedă autorizaţii obţinute pi
României au rostit alocu şi România sprijină cu fer nificaţie mai largă, atît pen şi convorbirile pe care le-am Stat, a tovarăşei Elena Aici, pe terenurile scoase de nă la 1 ianuarie 1969 se pot prezenta la reexamina
ţiuni. mitate principiile şi obiecti tru Europa, cît şi pentru lu avut vor contribui la o mai Ceauşescu, a celorlalte per sub imperiul apei, au ‘ fost re în vederea obţinerii noii autorizaţii.
vele înscrise în Carta Naţiu mea întreagă. Fără îndoială bună conlucrare între popoa
In cuvîntul său, premierul soane oficiale române. amplasate numeroase şi im (104)
că, în măsura în care aces
olandez a spus : nilor Unite. Din nefericire, te principii pe care Româ rele noastre, ceea ce cores La sosire în rada portului,
intereselor
reciproce
punde
Domnule preşedinte, există încă o serie de diver nia şi Olanda s-au angajat si va servi totodată cauzei numeroşi locuitori ai oraşu portante ramuri ale indus
triei, şi în programul zilei de
Am semnat acum cîtova genţe în Europa. Eu cred însă să le pună la baza colaboră generale a cooperării şi păcii. lui aduc, prin prezenţa lor,
momente o declaraţie solem- că le putem depăşi prin e rii între ele şi a conlucrării (Aplauze). joi este înscrisă şi vizitarea Centrul de librării Deva
un cald omagiu înalţilor oas uneia din întreprinderile ţi-
peţi. Pe chei este aliniată o nînd de ramura chimiei — ANGAJEAZA URGENT
Declaraţia solemnă comuna companie de gardă, care pre Akzo Zout Chemie —, care • Un conducător auto
onorul.
intonează
zintă
Se
prelucrează sare şi gaz me
imnul de stat al ţării noas tan. Condiţii de angajare şi salarizare conform
H.C.M. 914/1968 şi Legii nr. 12/1971.
tre. Sint prezenţi comisarul In timpul turului în imen
Republica Socialistă Româ conomie, social şi cultural, propriul lor sistem politic, şi social al tuturor naţiuni reginei pentru provincia O- Informaţii suplimentare se pot lua la sediul Cen
nia şi Regatul Ţărilor de Jos, precum şi în cel al ştiinţei social şi economic, în con lor. sul perimetru al portului trului de librării Deva - telefon 11258.
Lulnd în considerare evo şi tehnicii, şi să favorizeze formitate cu voinţa şi intere In interpretarea şi aplica landa Meridională, domnul Rotterdam, se participă la un (112)
luţia favorabilă a relaţiilor progresul culturii şi învăţă- sele lor. fără nici un ames rea lor principiile fundamen Vrolijk, şi primarul oraşului dejun, oferit în cinstea oas
Intre România şi Ţările de mîntului în lume, tec din afară. tale ale dreptului internaţio Rotterdam, domnul Thomas- peţilor români de municipa
Jos, I — Proclamă voinţa lor 4. Abţinerea de la folosi nal sin! legate între ele şi sen. Prezintă, de asemenea, litatea oraşului. Participă, a- y
comună : rea forţei sau ameninţarea fiecare principiu trebuie să
Constatlnd dezvoltarea as fie interpretat în contextul omagiile lor, ofiţeri superiori lături de persoanele oficiale,
cendentă a cooperării şi a — Să extindă şi să adîn- cu forţa împotriva unui alt din marina olandeză- şi din numeroşi industriaşi, oameni
schimburilor între cele două cească şi mai mult relaţiile stat, sub orice pretext, fără celorlalte principii. Fabrica de ciment Deva
ţări in numeroase domenii, de cooperare între cele două a aduce atingere dreptului III — Declară voinţa lor garnizoana Rotterdam, alte de afaceri. Discuţiile care au
state în diferite domenii ; natural de legitimă apărare, comună : oficialităţi’. Oaspeţilor români loc pe vas, apoi cu prilejul
Dorind să întărească legă individuală sau colectivă, ai A N G A J E A Z A
De a coopera în eforturile
turile lor tradiţionale de — Să intensifice relaţiile fiecărui stat, conform artico lor pentru a întări rolul im li se oferă flori, după care vizitării întreprinderii Akzo
prietenie şi cooperare, să lor economice în avantajul lului 51 al Cartei Naţiunilor preşedintele Consiliului de Zout Chemie, pun în eviden DE URGENTĂ, PENTRU SECŢIA IPSOS CALAN :
sporeasă aportul celor două celor două ţări; Unite. portant al Organizaţiei Na Stat semnează în cartea de ţă posibilităţile multiple de
menţinerea
ţiunilor
Unite
în
ţări la cauza păcii şi secu — Să- folosească în cele păcii şi securităţii interna aur a Rotterdamului. Sem - 2 ingineri constructori
rităţii în Europa şi în lumea mai bune condiţii posibilită 5. Abţinerea de a recurge ţionale, în progresul econo colaborare între România şi - 2 economişti
întreagă şi să contribuie la ţile existente în domeniul la ameninţarea cu forţa sau nează, de asemenea, tovarăşa Olanda, ţări în continuă dez
dezvoltarea cooperării între schimburilor comerciale şi să la folosirea forţei pentru a mic şi social al tuturor po Elena Ceauşescu şi regina Iu- voltare, care dispun de expe - 3 mineri artificieri
şi
poarelor
soluţionarea
în
toate statele, favorizeze şi mai mult coo viola frontierele internaţio diferendelor dintre state ex liana. rienţă proprie, valoroasă, atît - 4 mineri suprafaţă
alt
nale
unui
ale
existente
Reafirmînd ataşamentul lor perarea în domeniile indus stat sau ca mijloc de regle clusiv prin mijloace paşni La bordul vasului „Pieter in domeniul activităţilor por - 2 compresorişti
faţă de scopurile şi principi trial. agricol, ştiinţific şi mentare a diferendelor inter ce:, în acest context, expri Caland“, o elegantă navă de tuare şi de construcţii nava - 2 excavatorişti
ile Cartei Naţiunilor Unite, tehnic, precum şi pe plan naţionale inclusiv a diferen mă dorinţa de a întări rolul pasageri, se face un tur In
care proclamă voinţa popoa cultural : delor teritoriale şi a chestiu Consiliului economic şi so le, cît şi în cel al industriei - 1 automacaragiu
relor de a trăi în pace, îri- — Să încurajeze apropierea nilor referitoare la frontiere cial, precum şi al celorlalte rada marelui port. chimice. România este bine - 2 dulgheri
tr-un spirit de bună vecină între cele două popoare prin le statelor. organisme economice ale Or Peisajul este impunător. cunoscută în Olanda ca o ţa
tate şi prietenie între toate cooperare şi mijloace adec ganizaţiei Naţiunilor Unite ; Rotterdamul se situează pe ră bogată în zăcăminte de - 2 zidari
naţiunile şi de a favoriza vate. 6. Neamestecul în treburile De a dezvolta relaţiile de primul loc între marile por - 10 muncitori necalificaţi
progresul lor economic şi so II — Declnră că relaţiile care ţin de competenţa na prietenie şi cooperare cu sare şi gaze naturale, materii
cial, lor reciproce ca şi cele cu ţională a unui stat, sub nici toate statele, de a acţiona în turi ale lumii, prezenţa a- prime valoroase pentru in PENTRU FABRICA DE CIMENT CHIŞCÂDAGA
în
consecinţă,
un
pretext;
Reamintind că toate sta toate celelalte state, sînt ba orice formă de amestec sau scopul adoptării de măsuri nuală a aproape 33 000 de na dustria chimică : este cunos - mecanici auto
tele, fără nici o deosebire, au zate pe normele dreptului in orice ameninţare îndreptată eficace în domeniul securită ve, lungimea de 34 km a che- cută gazdelor de Ia Akzo
dreptul de a participa la so ternaţional şi pe Carta Na împotriva personalităţii unui ţii şi al dezarmării, de natu iurilor maritime şi tranzita Zout Chemie experienţa spe De asemenea, recrutează muncitori pentru ca
luţionarea problemelor inter ţiunilor Unite ; ca urmare, stat sau împotriva elemente ră a consolida destinderea, rea a 265 milioane tone de cialiştilor noştri chimişti, şi lificare prin cursuri de scurtă durată în meseria de
naţionale care le privesc, ele se întemeiază pe principii, lor sale politice, economice pacea, încrederea şi coopera mărfuri anual atestă califica dorinţa de a coopera este ex lăcătuşi mecanici.
Conştiente de necesitatea cum sînt: sau culturale este contrară rea în Europa şi în întreaga primată ca un deziderat ma Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
sporirii eforturilor pe plan 1. Dreptul fiecărui stat la dreptului internaţional. lume. tivul de uriaşă poartă mari
naţional şi internaţional, pen respectul suveranităţii şi in 7. Soluţionarea diferendelor IV — Declară voinţa lor timă. Dotarea tehnică a por- jor de către ambele părţi. unităţii noastre din Deva, str. Horea nr. 42, telefon
tru a asigura un progres dependenţei sale, precum şi ! dintre state exclusiv prin comună : 11101-12399.
mâi rapid al ţărilor în curs obligaţia statelor de a trăi mijloace paşnice. De a extinde şi de a apro (IM)
de dezvoltare, în scopul eli în pace unele cu altele In funda consultările lor perio
8.
minării decalajului dintre ele tr-un spirit de bună vecină telor. Dreptul şi datoria sta dice atît. pe cale diplomatică, Semnarea unui protocol
indiferent
sistemul
de
şi ţările dezvoltate. tate. lor politic, economic şi so cit şi prin întîlniri Ia toate
Reafirmînd ataşamentul lor 2. Egalitatea în drepturi a cial. de a coopera între ele nivelurile.
la strategia dezvoltării pro tuturor statelor. în diferite domenii în vede întocmită la Amsterdam, la La data de 11 aprilie 1973, industriei uşoare, agriculturii întreprinderea de reparat
clamată de către Naţiunile 3. Dreptul inalienabil al rea menţinerii şi întăririi 12 aprilie 1973, în două exem la Ministerul Afacerilor E- şi industriei alimentare.
Unite. tuturor popoarelor de a dis plare fiecare în limbile ro conomice al Olandei, a fost Protocolul a fost semnat
Convinse că statele trebuie pune de ele însele, de.a-şi a- păcii şi securităţii şi de a mână şi neerlandcză, ambele din partea română de Şt. utilaje comerciale Deva
să coopereze în domeniile e- lege şi a-şi dezvolt^ liber favoriza progresul economic avînd aceeaşi valabilitate. semnat protocolul celei de-a
111-a sesiuni a Comisiei mix Niţă, director în Ministerul cu sediul în str. Depozitelor nr. 9/A
Pentru Pentru te româno-olandeze de coope Comerţului Exterior, iar din telefon 11491 şi 12214
rare economică, industrială partea olandeză de J. Th.
Republica Socialistă România Regatul Ţărilor de Jos
şi tehnică. Serraris, director în Ministe ANGAJEAZA URGENT
NICOLAE CEAUŞESCU B. W. BIESHEUVEL Documentul semnat preve rul Afacerilor Economice. participat ® lăcătuşi mecanici
semnare
au
La
Preşedintele Primul ministru de dezvoltarea cooperării In C. Stanciu, adjunct al minis © tîmplari
româneşti
întreprinderile
tre
Consiliului de Stat / şi olandeze în domeniul in trului comerţului exterior al 0 frezori
dustriei construcţiilor meca României, şi H. Langman, Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/1968.
GEORGE MACOVESCU W.K.N. SCHMELZER nice şi electrotehnice, aero ministrul afacerilor economi
(110)
Ministrul Afacerilor Externe Ministrul Afacerilor Externe nauticii, industriei chimice, ce al Olandei.
Întîlnirea preşedintelui Consiliului de Stat RPPRIiPI!!
■ telegrame ■ note « informaţih»!
cu reprezentanţi ai presei şi radioteleviziunii olandeze
Conferinţa internaţională pentru sprijinirea
Preşedintele Consiliului de lui olandez, precum şi vizi domeniile de activitate, in lioraţiilor. Sperăm că ele exprimată dorinţa reciprocă
Stat al Republicii Socialiste tele şi convorbirile avute cu clusiv intensificarea contac vor fi concretizate şi vom victimelor colonialismului şi apartheidului de a cunoaşte mai bine
România, Nicolae Ceauşescu, conducătorii unor întreprin telor la diferite niveluri, pre realiza o colaborare cores punctul de vedere al partene
s-a întîlnit joi cu reprezen deri şi companii olandeze, cum şi a schimburilor econo punzătoare intereselor ambe rului şi de a dezvolta relaţiile
tanţi ai presei şi radiotelevi s-au desfăşurat în bune con- mice, tehnico-ştiinţifice, cul lor popoare, şi în avantajul OSLO 12 (Agerpres). — internaţional asupra furniză bilaterale în interesul asigu
ziunii din Olanda. diţiuni. turale şi turistice. lor reciproc". Comitetul Politic al Confe rii de arme şi material mili rării securităţii europene.
In cadrul întîlnirii, primul împreună, delegaţia româ Vom duce acasă impresii întrebat dacă maiestatea rinţei internaţionale de la tar, avioane civile, nave şi
ministru Barend Biesheuvel nă şi cea a Olandei au ajuns plăcute atît despre vizită, cit sa Regina luliana va face o Oslo a odoptat, joi, o serie alte mijloace de transport MOSCOVA. — Intr-un in GENEVA. — Joi, a avut loc
a prezentat participanţilor pe la concluzia că trebuie să ac şi despre înlîlnirile cu repre vizită în România, preşedin de propuneri pentru a veni Portugaliei. Totodată, în do terviu acordat unui corespon la Geneva o nouă intilnire
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţioneze pentru dezvoltarea în zentanţii opiniei publice o- tele Consiliului de Stat, to în sprijinul victimelor colo meniul economic, propunerile dent al săptămînalului sovie a delegaţiilor sovietică şi a-
subliniind personalitatea mar continuare a colaborării e- lancţeze, cu locuitorii din di varăşul Nicolae Ceauşescu, a nialismului şi apartheidului preconizează instituirea unui tic „Novoe Vremea", Nguyen mericană in cadrul tratative
cantă a şefului statului ro conomice, tehnico-ştiinţifice, ferite oraşe şi localităţi“. spus : în Africa australă. Aceste boicot internaţional asupra Thi Binh, ministrul afacerilor lor in vederea reducerii ar
mân, prestigjul de care se cît şi în scopul intensificării In continuare, tovarăşul propuneri vor fi examinate importurilor şi exporturilor externe al Guvernului Revo mamentelor strategice.
bucură în lume, precum şi conlucrării lor pentru înfăp Nicolae Ceauşescu a răspuns „Am adresat Maiestăţii sa de şedinţa plenară a confe făcute de Portugalia în nu luţionar Provizoriu al Republi
rezultatele fructuoase ale vi tuirea securităţii în Europa, întrebărilor puse de ziariştii le invitaţia de a vizita ţara rinţei, pentru a fi incluse în- mele teritoriilor africane cii Vietnamului de Sud, a re DAMASC. — Preşedintele
zitei întreprinse în Olanda. pentru o lume mai bună şi olandezi. Solicitat să concre noastră şi a acceptat cu plă tr-un raport ce urmează să precum şi excluderea aces levat că, pină in prezent, 32 Siriei, generalul Hafez Assad,
Luind cuvîntul, , preşedin mai dreaptă. tizeze unele domenii noi de cere să facă această vizită". fie prezentat Adunării Gene teia din acordul internaţional de ţâri ale lumii au recunos l-a primit pe Hassan Sabri El
tele Consiliului de Stat al Cu puţin înainte, am sem colaborare între România şi In încheierea întîlnirii cu rale a O.N.U. Ele preconi al cafelei. cut Guvernul Revoluţionar Pro Kholy, reprezentantul personal
Republicii Socialiste Româ nat împreună cu domnul Olanda, tovarăşul Nicolae reprezentanţii presei olande zează sprijinirea mişcărilor vizoriu. al şefului statului egiptean,
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae prim-ministru Biesheuvel De Ceauşescu a arătat: ze, primul ministru al guver de eliberare din teritoriile In cadrul dezbaterilor ple Anwar Sadat, care a sosit la
Ceauşescu, a spus : claraţia solemnă, cu privire „In cadrul convorbirilor şi nului olandez a exprimat coloniale portugheze din A- nare ale conferinţei, au luat VIENA. — Preşedintele Re Damasc, după vizita întreprin
„Aş dori să încep prin a la relaţiile dintre România şi al întîlnirilor pe care le-am mulţumiri preşedintelui Con frica, pentru ca acestea să-şi cuvîntul, printre alţi vorbi publicii Austria, Franz Jonas, să în capitala Libanului. Po
declara că vizita pe care am Olanda. Pot sublinia că, In avut cu, conducătorii diferi siliului de Stat, tovarăşul poată continua lupta sub tori, reprezentantul Uniunii l-a primit, joi, pe ministrul a- trivit agenţiei MEN, in cursul
efectuat-o în Olanda, la invi ceea ce ne priveşte, sîntem telor întreprinderi olandeze, Nicolae Ceauşescu, pentru toate formele, inclusiv arma Sovietice şi cel al R.P. Chi facerilor externe al Republi întrevederii au fost abordate
taţia Maiestăţii sale, convor pe deplin mulţumiţi de re au fost abordate multe pro participarea la această întîl- tă, în vederea eliberării na neze, care s-au referit la spri cii Democrate Germane, Otto o serie de probleme privind
birile pe care le-am avut zultatele vizitei. Avem con bleme, inclusiv în domeniul nire, pentru expunerea făcu ţionale jinirea luptei popoarelor afri Winzer, aflat intr-o vizită la raidurile întreprinse de trupe
cu domnul prim-ministru şi vingerea că va avea loc o ex electronicii, aviaţiei, indus tă şi răspunsurile date la în Printre propuneri figurea cane împotriva colonialismu Viena, informează agenţia israeliene la Beirut şi în ora
cu alţi membri ai guvernu tindere a colaborării în toate triei alimentare şi hidroame- trebările puse de ziarişti. ză instituirea unui embargo lui şi rasismului. ADN. Cu acest prilej, a fost şul libanez Saida.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr. Petra Groza, nr. 35, Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audien ţe-scrisori), 12317 (cuilură-sp ort) — Tiparul: 1 P. Deva