Page 45 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 45
Proletari din toate fărlle, unlţl-vă
încheierea vizitei in Olanda
a preşedintelui Consiliului de Stat,
tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU
Sosirea în Capitală
ANUL XXV Nr. 5 679 SIMBÄTÄ 14 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI In cursul după-amiezii, politice şi economice olan trebuie să guverneze rapor
preşedintele Consiliului de deze au dovedit şi de aceas turile între state.
Stat al Repubi'cii Socialiste tă dată importanţa şi utili Aşa după cum a consem
România, tovarăşul Nicolae tatea contactelor la cel mai nat şi presa olandeză, în nu
Ceauşescu, 'împreună cu to înalt nivel. Au fost eviden meroase rînduri, vizita şefu
Perfecţionarea continuă a inducerii şi organizării varăşa Elena Ceauşescu şi ţiate noi posibilităţi şi mij lui statului român a avut un
puternic caracter de lucru. Au
care
activităţii economice— în ezbaterea comuniştilor OAMENII MUNCII HUNEDORENI persoanele oficiale oficială l-au loace şi s-a convenit asupra fost relevate încă o dată,
extinderii şi intensificării re
în
în
vizita
însoţit
Olanda s-au întors în Ca laţiilor bilaterale, în mul deosebit de elogios, persona
pre
a
litatea
pitală. şefului statului ro tiple planuri, a cooperării e- şedintelui remarcabilă Ceauşescu,
tehnico-ştiinţifice
Nicolae
Vizita
conomice,
Condiţii optimi de ridicare INTÎMPINĂ ZIUA DE 1 MAI mân în Olanda s-a încheiat şi culturale. comună de a stilul său ds lucru, neobosita
sa
concepţia
activitate.
„In
cu rezultate deosebit de bu
dorinţa
In
contribu
reprezentînd
în
CU REZULTATE OE PRESTIGIU ne, importantă la o cele două răspunde a aspiraţiilor de legă dumneavoastră — spunea re
Iuliana,
gina
adresîndu-se
dezvoltarea
ţie
tărire
tradiţionalelor
preşedintelui
relaţiilor
dintre
—
Ceauşescu
turi
prieteneşti
dintre
cele
calitativă a prodcţiei de metal Colectivul Uzinei „Victoria“ Călan şi-a re ţări şi popoare, înţelegerii şi două state, de a spori apor este integrată ideea de pro
corespunză
gres al omenirii".
tor propriilor lor aspiraţii şi
tul lor comun la cauza con
cauzei
interese,
vi
desfăşurare
întreaga
a
me,
Nicolae
preşedintele
înnoit angajamentul pe anul 1973 colaborării în Europa şi în lucrării şi securităţii. în lu zitei oficiale în Olanda a to
Determinate de necesitatea şi a personalului : deservi ciilor funcţionale s-a redus lume. Prin exponenţii cei Ceauşescu şi primul minis varăşului Nicolae Ceauşescu,
obiectivă a accelerării pro re la rezolvarea oblemelor de la 50 la 13. Aplicarea nor CĂLAN. Ieri, cu prilejul adunării activului de partid mai de seamă ai celor două tru olandez au semnat De rezultatele sale fructuoase au
gresului economic şi social al complexe privindisigurarea melor unitare de structură a al Uzinei „Victoria" Călan, ca re a dezbătut în spiritul unei popoare au fost exprimate claraţia solemnă în care sînt fost urmărite cu deosebit in
ţării, de nevoia creşterii ra bazei tehnico-mriale a condus la comasarea activi înalte răspunderi modul cum se aplică hotărîrile Plenarei sentimentele reciproce de înscrise principiile relaţiilor teres, cu deplină satisfacţie
pide a venitului naţional şi producţiei, întării discipli tăţilor, la extinderea atribu C.C. al P.C.R. din februarie- martie a.c. şi prevederile De- stimă şi prietenie, dorinţa dintre România şi Regatul de întregul nostru popor. A-
a bunăstării poporului, mă nei tehnologice şpromova- ţiilor şi competenţelor, cres- cretului Consiliului de Stat privind stabilirea normelor comună de a colabora pen Ţărilor de Jos, bazate pe e- cum, Ia înapoierea sa în
surile adoptate de Plenara rea largă a tehni moder cînd considerabil sfera acti unitare de structură, comuni ştii au constatat cu satisfac- tru progres şi pace. gaiitatea în drepturi, respec Capitală, mii şi mii de bucu-
C.C. al P.C.R. din februarie- ne, creşterea răspderii în vităţilor de planificare şi dez ţie că angajamentul iniţial pe anul 1973 se îndeplineşte „Sîntem pe deplin mulţu tul independenţei şi suvera reşteni au venit la aeroport
martie a.c. privind perfecţio gestiunea econom a tutu voltare, normare-salarizare, cu succes. De asemenea, a reieşit că în cadrul uzinei miţi de rezultatele vizitei“ — nităţii, neamestecul în trebu să-l întîmpine pe tovarăşul
narea organizării şi conduce ror compartimenta de ac aprovizionare şi organizarea există încă rezerve însemna te, care pot să ducă la creş- a declarat tovarăşul Nicolae rile interne şi avantajul re Nicolae Ceauşescu, să-i expri
rii activităţii economice au tivitate, inlăturar practici producţiei. In mod cores terea în continuare a realiză rilor. Comuniştii prezenţi la Ceauşescu la întîlnirea pe ciproc. Prin spiritul larg, me, entuziast, mulţumiri
devenit realitate concretă şi lor birocratice şnrmularis- punzător se creează noi flu adunare, exprimînd voinţa întregului colectiv de muncă care a avut-o cu reprezentan generos şi principial, Decla pentru contribuţia sa perso
în combinatul siderurgic hu- ticii inutile. xuri informaţionale şi de de al uzinei, au hotărît ca, în cin stea zilei de 1 Mai, să-şi re- ţii presei olandeze. raţia solemnă depăşeşte ca nală, deosebit de valoroasă,
nedorean. Această mare u- Acţionîndu-se 1 spiritul cizie, noi raporturi funcţio înnoiască angajamentul pe anul 1973. întrevederile pe care pre pe care şi de această dată a
nitate industrială a ţării şi-a prevederilor Decului, la nale, în măsură să asigure Potrivit noului angajame nt, pînă la sfîrşitul acestui şedintele Nicolae Ceauşescu drul relaţiilor bilaterale, con adus-o la dezvoltarea relaţi
structurat mecanismul pro C. S. Hunedoara a stabilit desfăşurarea la un nivel ca an, siderurgiştii din Călan vor depăşi planul producţiei glo- le-a avut cu acest prilej cu stituind o contribuţie de preţ ilor prieteneşti şi de colabo-
ductiv, funcţional şi de con un nou cadru (anizatoric litativ superior a producţiei, bale cu 5 milioane lei, al pro ducţiei marfă, de asemenea, regina Iuliana, convorbirile la promovarea climatului de
ducere în lumina Decretului şi funcţional al aratului de creşterea eficienţei întregii cu 5 milioane lei, vor obţine beneficii suplimentare de 2 cu primul ministru şi cu destindere în viaţa interna
Consiliului de Stat privind conducere, capab să preia activităţi din combinat. milioane lei, productivitatea muncii va spori cu 500 lei pe
normele unitare de, structură într-o formă simficată şi După ce a evidenţiat suc salariat, consumul de cocs va fi redus cu 3 kg pe tona de alte personalităţi ale vieţii ţională, a principiilor care (Continuarc in pag. a 4-a)
a unităţilor economice, creîn- perfecţionată coacerea ac cesele de prestigiu pe care fontă, iar cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă vor fi
du-şi, pe această bază, cadrul tivităţii. Astfel, ponderea siderurgiştii le-au dobîndit micşorate cu 3 lei. Se vor pro duce peste prevederi 3 000
organizatoric şi celelalte pre personalului tete, econo în primul trimestru al anu tone fontă cenuşie şi 200 tone piese turnate.
mise neeesare pentru înde mic, de specialiti şi admi lui, informarea a subliniat Plecarea de ia Ypenburg
plinirea exemplară a preve nistrativ din totil salaria necesitatea imperioasă ca,
derilor şi angajamentelor pe ţilor a scăzut dla 12,7 la odată cu noua structurare a
anul în curs şi a cincinalu 7,8 la sută, fiindrecute la organizării, specialiştii din 8 000 tone oţel peste sută peste sarcina planifi Vineri, 13 aprilie, s-a în sterdamului, guvernatorul mi ambasadorul Olandei la Bucu
lui înainte de termen. secţii şi uzine, din serviciile cată.
producţie 785 cac iar în ac- plan In însufleţîtoarea întrece cheiat vizita oficială in O- litar ai capitalei olandeze, reşti, alte persoane oficiale.
Informind adunarea activu tivitaţea de cercire 33. Nu funcţionale şi aparatul de re se detaşează echipele de landa a preşedintelui Consi membri ai Curţii Regale.
de
Preşedintele
Consiliului
lui de partid din combinat mărul personalul de condu conducere să acţioneze cu oţelari conduse de Ioan liului de Stat, tovarăşul Din partea română sînt Stat al României şi Regina
despre însemnătatea şi sem cere s-a simplifet simţitor, toată competenţa şi respon HUNEDOARA. „In fieca Baştea, Marian Axente, Nicolae Ceauşescu, şi a to prezente persoanele oficiale Olandei trec în revistă garda
nificaţia măsurilor prevăzute realizîndu-se o aopiere con sabilitatea pentru înlăturarea re zi, fiecare echipă să rea Gheorghe Buitureanu, A- varăşei Elena Ceauşescu. care au însoţit pe preşedin de onoare.
in Decretul Consiliului de siderabilă a aciuia de ac neajunsurilor din producţie lizeze peste plan 2 tone de drian Drăgulescu şi alţii. La ora 10,00, solii poporu tele Consiliului de Stat.
Stat,: tovarăşul Petru Lungu, tivitatea direct pductivă. Ca şi valorificarea integrală a oţel" — iată o valoroasă lui român părăsesc Palatul înalţii oaspeţi români îşi
secretarul comitetului de par urmare, din 25 : funcţii de marilor rezerve existente în iniţiativă declanşată în ca Brigăzi fruntaşe regal care, în timpul vizitei, La baza aeriană Ypenburg iau rămas bun de la gazde.
tid al C. S. Hunedoara, a a- conducere, actitatea s-a creşterea volumului, calităţii drul O.S.M. nr. 2 de la C.S. a fost reşedinţa oficială. In vin în întîmpinare primarul Se intonează Imnul de Stat
rătat că aplicarea acestora concentrat în ‘funcţii de şi eficienţei producţiei de Hunedoara, de oţelarul şef acordurile fanfarei, tovarăşul localităţii Rjswijk, preşedinţii al Republicii Socialiste Româ
are drept obiectiv creşterea conducere la nelul combi metal, astfel ca sarcinile ce de echipă, Ioan Băncescu, LONEA. De la începutul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa celor două camere ale Parla nia. Avionul prezidenţial de
gradului de funcţionalitate şi natului şi 7 funji la nivelul care determină amplifica anului, la mina Lonea s-au Elena Ceauşescu, însoţiţi de mentului, primul ministru, colează, îndreptîndu-se spre
operativitate, participarea mai sectoarelor şi unelor create AL. VALERIU rea realizărilor în întrece extras peste prevederile de Maiestatea Sa Regina lulia- ministrul afacerilor externe, patrie.
susţinută şi completă a ca în cadrul combatului. In rea din aceste zile, premer plan importante cantităţi de
drelor de specialişti, precum acelaşi timp, nnărul servi- (Continuare in pag. a 2-a) gătoare lui 1 Mai. cărbune. La aceste succese na şi Alteţa Sa Regală Bern-
Ca urmare, colectivul oţe- şi-au adus o contribuţie dc hard, Prinţul Ţărilor de Jos,
lăriei raportează elaborarea seamă brigăzile de mineri se îndreaptă spre maşinile ÎN PAGINA A 1V-A
peste prevederile de plan a conduse de Ioan Miclea III cu care vor pleca spre baza
— cu 2 000 tone, Marin Ciu aeriană Ypenburg. O com
mai mult de 8 000 tone oţel
băr — cu 600 tone, precum panie de gardă prezintă ono
— cantitate obţinută îndeo şi brigăzile din cadrul sec rul. Comunicat comun
sebi pe baza sporirii pro torului I, care au scos . la zi Sînt prezenţi comisarul re
ductivităţii muncii cu 3 la aproape 1 000 tdne cărbune. ginei în provincia Olanda româno-olandez
septentrională, primarul Am
In
se
Bătrîna
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂ VARA j ziu. comuna pleacă mai zăpada,
tîr-
j
desprimăvărează
Cum
j
; Insă, curţile gospodarilor
; din cele patru sate — Bă-
i trina, Faţa Roşie, Piatra şi
;
—
Răchiţeaua
„înfloresc"
Pregătirile pentru insăminţarea Să nu ne amintim de livezi... • de... miei. Ocupaţia oame-
l nilor din aceste aşezări
j îndepărtate, situate în ini-
Materia primă -
porumbului - grabnic terminate doar la culesul roadelor j ma munţilor Poiana Rus-
I căi, este creşterea vitelor,
Aron
comunei,
Primarul
j
folosită judicios TURILE DIN PRIMA EPOCA vară s-au întreprins ample lat unele neajunsuri exis | Balint, şi secretarul comi-
In acest început de primă
H IN I.A.S. S-A DEPĂŞIT PLANUL DE INSAMINTARE LA CUL
tente într-o serie de coopera
! tetului executiv al consi-
îngriji
B PLANTATUL CARTOFILOR — ACŢIUNE CARE NU MAI
ţiunilor
de
Ca
cadrul
livezilor.
în
rea
sezon
ÎNGĂDUIE nici o tărăgănare acţiuni pentru finalizarea ac tive agricole privind exemplu
Da „Marmur" Simeria in mod special pentru o croire n IN TOATE UNITĂŢILE SA SE ASIGURE FRONT LARG DE C.A.P. Toteşti, Peşteana, Den- negativ era vizată şi C.A.P.
tră lunar pe parta întreprin cît mai corespunzătoare. In LUCRU PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI suş, Geoagiu, Boz, Teiu, Fin- Boşorod Preşedintele unită
derii aproape . 500 tone de acest mod, putem realiza un toag şi altele. Tovarăşul An ţii, loan Fulea, ne-a spus că
marmură, aduă din cariere recuperaj cît mai mare din Ne aflăm aproape de înce faţă sînt făcute lucrările ca tone Olaru, secretarul Comi s-au luat măsuri de recupe Primăvară |
le proprii, petru valorifica fiecare bloc. Bucăţile care putul perioadei optime reco re preced semănatul, potri tetului comunal de partid din rare a restanţelor, cîteva zile
re. Din aceste, se prelucrea rezultă le folosim fie pentru mandate pentru trecerea la vit tehnologiei stabilite. Ur Orăştioara de Sus, ne-a in în şir cooperatorii fiind mo
ză peste 10 ortimente, cău obţinerea unor sortimente cu insăminţarea porumbului, mărind materializarea sarci format că şi în această co bilizaţi la fertilizarea livezii. la Bătrîna I
tate atît în ţară, cît şi în dimensiuni mai reduse, fie ceea ce obligă conducerile u- nilor de încadrare a semă mună s-au plantat peste Este demn de reţinut că po
străinătate. pentru mozaic şi dale. nităţilor agricole să finalize natului în limitele epocii op 3 000 pomi — pruni, meri, mii s-au repartizat pentru
ze grabnic toate pregătirile time, de maximă însemnăta
Dată fiind rtructura fiecă Cercetările din ultimul necesare, astfel Incit din pri te este ca în timpul cel mai cireşi, nuci, peri şi piersici. îngrijire, pe o perioadă de 5
rui bloc de îarmură, rezul timp au avut drept scop gă mele zile de la declanşarea scurt să fie administrate în- La plantare s-au evidenţiat ani, membrilor cooperatori. liului popular, Gheorghe
tă la prelucrre deşeuri, care sirea unor noi procedee de acţiunii să se înregistreze un grăşămintele şi pe cele 1000 Manoil Beştereanu, Ioan Ie- Sînt însă unele localităţi un Herciu, ne spuneau că ce
pe parcursul nilor, de la în lucru, în sensul folosirii cît ritm alert. Lucrătorii din hectare rămase încă neferti năşescu, Radu Nasta, Cornel
Subordonîndu-şl activitatea fiinţarea unitţii, au avut un mai judicioase a deşeurilor. Nistorescu — să amintim de se aşteaptă doar ca pomii le 160 de familii, cîte nu
unor deziderate majore — e- singur scop : obţinerea mo Mozaicul se va utiliza şi la I.A.S. au depus eforturi sus lizate, iar apoi să se creeze mără azi comuna, au a-
conomii de materiale, calita ţinute în scopul creării unor doar cîteva nume. proape 2 000 de oi şi peste
te, eficienţă etc. — zidarii zaicului în dizrite sorturi, la obţinerea prafului de mar premise favorabile desfăşură (Continuare in pag. a 2-a) De asemenea, s-au semna- (Continuare In pag. a 2-a) 600 capete bovine. „Nu
Ştefan Cazacu, şef de echipă, care s-au adăigat pe parcurs mură, atît de căutat de con
şi Ioan Streche, din cadrul alte 5 sortimnte de dale în structori. De asemenea, o rii în bune condiţii a semă mărul animalelor, relatau
şantierului nr. 4 Brad al T.C. natului porumbului. Drept cei doi interlocutori, este
Deva, obţin rezultate bune în diferite culori parte din deşeuri vor fi folo urmare, s-a • reuşit ca planul în continuă creştere. Oa
muncă. Dc cîteva zile el au — La noi, n atelierul de site la obţinerea placajelor
încheiat lucrările de montare cu liant din poliester. Se ex de însămînţare a culturilor menii de aici se simt da
a lemnăriei la blocul 4 A cu prelucrări — ne spunea şe din prima epocă şă fie de tori să contribuie şi ei cu
30 de apartamente. ful de brigad. tăietori, Ale perimentează deja fabricarea păşit cu peste 100 hectare,
mecanizată a marmocinului, ceva la bunăstarea jude
xandru Benţa— insistăm în în cursul zilei de ieri aceas ţului, a ţării. Acest lucru
care foloseşte deşeurile de tă lucrare încheindu-se şi pe
carieră mai mari. II facem pentru că şi în
cele 700 hectare destinate
— Ne străduim să folosim culturii de in pentru ulei. comuna noastră s-a stator
nicit
bunăstarea.
In
satul
cît mai bine şi aceste de
Lemn de mină econonisit şeuri, cit şi materialul utili Continuă totuşi să se afle in reşedinţă de comună avem
agendă
restanţă
pe
plantatul
zat ca liant — ne spunea cu cartofi a peste 50 de hec o şcoală nouă, un cămin
Constantin Săman, şef de bri tare, serioase semne de între cultural nou, un maga
Lemnul — provenit din „aurul verde" a ţării — tre gadă în atelierul de dale. zin sătesc, punct sanitar,
buie economisit în fiecare unitate de produţie, de către S-au introdus de curlnd cu bare ridicînd — pînă cînd ?
fiecare om al muncii. Secţiile miniere din Centrala mine tiile de dozaj, se folosesc re — asigurarea seminţelor. De N. PANAITESCU
reurilor Deva au economisit pe primul trimistru a.c. 208 ţetele optime. oarece s-a stabilit ca în pri
mc lemn de mină şi 128 mc cherestea. Păsbarea acestor mele zile ale săptămînii vi
stive dc „aur" în gospodăria proprie a fost losibilă ca ur Alte preocupări vorbesc itoare să se treacă din plin (Continuare In pag. a 2-a)
la
porumbului,
însămînţarea
mare a utilizării mai eficiente a materialela- în armarea de la sine despre acţiunile
orientate pe linia econo în ferme se fac ultimele pre
abatajelor şi prin folosirea unor metode mtderne de lu gătiri vizînd alegerea tarla
misirii materiilor prime şi
cru, cum este exploatarea în subetaje. materialelor. Bioxidul de sta- lelor după ordinea de prio
niu va fi înlocuit cu un oxid ritate, reglajul maşinilor, fo lH PAGINA fl III-A
care dă un lustru bun mar losirea eficientă a ierbicide-
murei. S-a optimizat consu lor, organizarea muncii ast • INSOJIND ECHIPELE
fel îneît zilnic să se reali
Stop suprasiocărilor mul de nisip la tăierea plăci zeze vitezele de lucru plani DE CONTROL OB
lor. Se prevede construirea u-
verticale
pentru
buncăre
nor
nisipuri cuoarţoase, redueîn- ficate. O serie de măsuri s-eu ŞTESC PRIN BRAD
finalizat, iar altele se găsesc
de materii şi materiale cu 10 la sută anual. în curs de înfăptuire. In ceea Aflnetta Tomuţa, InsSmlnteazt nltlmele suprafeţe cn sfeclă furajeră. • LEGI, TINERE AB
CE MESERIE IŢI A-
du-se în acest mod pierderile
C.A.P. Boz. TInărul mecanizator Valentin CSrJ«, ajutat de cooperatoarele Letlţl Nicoară fl
ce priveşte pregătirea terenu
D. CORNEL lui, pe 30 la sută din supra- Poto: VIRGIL ONOIU SOLVENT ?
Conducerile întreprinderi minereurilor Deva, I.P.B. Bîr-
lor, specialiştii cunosc cu cea, unităţile industriei loca
precizie însemnătatea obliga le de la Deva şi Brad, stocu SPECTACOLE de C.A.P., Ingineri fl coo aceafta, se reduce mult „Ciuperca“ din municipiul şcoli şl oraşe — număr»
ţiilor ce le revin în domeniul rile supranormative' de ma peratori din unităţile cul timpul de întrerupere a Hunedoara. Situat la mar pînă în prezent, printre staţie de pompe şi filtra
re, o baterie de
atragerii şi valorificării inte terii şi materiale ating valori PENTRU COOPERATORI tivatoare — au făcut cu funcţionării pentru repa ginea pădurii Chizid şi în cîştigători, oraşele Brad, rapide, staţie de 12 filtre
coagu-
a
un
fructuos
de
agre
acest
grale în circuitul economic a de ordinul a milioane de lei. Ansamblul folcloric al schimb prilej experienţă în raţii, dentare, aparaturii med,ca apropierea zonei copii, acesta Pctrila şi Călăn. „7 con laţie, instalaţie de intrare
ment
in
contribuind
le
de
pentru
la
Hunedoara
tuturor materiilor şi materia Mai grav este Insă faptul că Casei de cultură din Hu legătură cu aplicarea teh direct la mal buna orga se bucură de o mare a- tra 7“ dc din etapa pre şi distribuţie. Prin reali
parte
face
acestei
la
prezentat,
lelor, pentru creşterea efi aici, în loc să se diminueze nedoara ?1 a Mihăieşti, două nologiilor înaintate care nizare a tratamentelor, fluenţă dc consumatori. gătitoare a concursului cu zarea de apă lucrări, de
existent
va
bitul
Roţcani
la
dispoziţie
obţinerea
unor
cienţei. In acest sens, recen şi lichideze, stocurile sînt în spectacole mult aplaudate să permită ridicate la hec TRUFANDALE PE PIAJA Ei vor avea sortiment de acelaşi nume, cc va avea creşte cu 50 1 pe secundă.
bogat
un
producţii
ta plenară a C.C. al P.C.R. creştere, ceea ce denotă lipsă de publicul din cele două tar. preparate culinare fi bău loc Ia începutul noului an Se evidenţiază în exe
şcolar,
între
reprezentan
e-
lucrări
acestei
atrage atenţia asupra necesi de preocupare pentru creşte localităţi. Cu acest prilej, Zilele acestea vor fl li turi. Bineînţeles, nu vor ţii judeţului nostru şi cei cutarea condusă de Toader
faţa
cooperatorilor
chipa
au
In
tăţii de a se acţiona cu fer rea eficienţei activităţii. evoluat formaţia de dan STAND DE PROBA vrate pe piaţă cantităţi lipsi nici răcoritoarele... din municipiul Bucureşti. Călămar şi tehnicianul Sa
pentru cel mici.
tot mal sporite dc trufan
mitate împotriva slabei gos Consecinţele unei atari si suri, Interpreţi vocali fl PENTRU APARATURA dale. Printre altele, vor bin Florea.
podăriri a fondurilor mate tuaţii nu pot fi decît păgu lnstrumentlftl, taraful, ca fl DENTARĂ fl puse la dispoziţia con „7 CONTRA 7« VA CREŞTE DEBITUL VREMEA
re
cfntece
adus
au
tone
riale şi financiare ale între bitoare. In afara penalizări jocuri populare hunedore- sumatorilor tone 31 castraveţi spa DE APA POTABILA Pentru 24 ore
de
3
nac,
prinderilor. lor de 12 la sută — sume ca ne mult Îndrăgite. nere a Atelierul de medica seră, 1 200 kg ceapă ver a Miine, sala de festivităţi In scopul măririi debi Vreme relativ răcoroasă,
întreţi
La
„Siderurgistul“
clubului
aparaturii
In contradicţie cu aceste re grevează preţul de cost al le din Deva, a fost rea de, cantităţi însemnate din Hunedoara va găzdui tului de apă din oraşul cu cerul schimbător, izo
sarcini exprese, o seamă de producţiei — (imobilizările în CONSFĂTUIRE lizat prin autodotare un do ştevie, salată verde şi concursul pionieresc „1 Brad, Ia staţia de captare lat vor cădea ploi slabe
PRIVIND CULTURA
din Crişcior se fac în pre
stand
de
contra 7“, cc se va des
probă
■ conduceri de unităţi menţin stocuri frustrează alte unităţi PLANTELOR MEDICINALE ingenios foreze şl turbine rofii de seră. făşura între reprezentanţii zent Importante îmbună şi averse de ploaie. Tem fi
peratura
va
minimă
pentru
vechile anomalii în ce pri de importante cantităţi de dentare folosite în apara RESTAURANTUL şcolilor din municipiul tăţiri. Este vorba de 6 lu cuprinsă între minus 2 şi
veşte blocarea în depozite, pe materiale şi produse. De aici, La Orăştie, a avut loc tura din cabinetele sto Petroşani şi municipiul crare începută la sfîrşitul 4 grade, iar cea maximă
intre 10 şi 15 grade. Vin-
timp îndelungat, a unor im stoparea şi lichidarea supra- o consfătuire Judeţeană matologice. Meritul aces „CIUPERCA" —RENOVAT gazdă. întrecerea de mîi- anului trecut de către tul va sufla potrivit, cu
I.G.C.L. Brad. care va cu
tei
aparţine
realizări
lu
plantelor
portante resurse materiale. stocărilor apare ca o necesi privind cultura a tutunului. crătorilor Petru Rus fl A fost redeschis, com ne — care a fost prece prinde un bazin de ames intensificări, din vest şi
fl
medicinale
Din datele organelor banea- Participanţii — preşedinţi Dumitru Slrlţeanu. Prin plet renovat, restaurantul dată de competiţii între tec şi reacţie, decantor, nord-vest.
rezultă că la „MarrftUfa* tate ce trebuie satisfăcuţi ur-
ierta, unităţile CeîitWUei . sm.