Page 46 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIAUSMULU© Nr. 5 679 © SI M BATĂ 14 APRILIE 1973

optime de ridicare Redifîrea consumului de cocs

calitativă a producţiei de metal în procupările ... laminatorilor
!
In Ia acţiune pentru economisirea cocsului şi ga­
zului mei în ajutorul furn aliştilor hunedoreni vin şi la- j
(Urmare din pag. 1) electronice, s-a referit la ne­ Privind combinatul nostru, minatoriie curînd, la lam inorul de „800" mm a fost 3
cesitatea simplificării şi per­ el rămîne pe mai departe aplicat iştudiu privind utilizarea silicatului de magne- ]
revin siderurgiştilor în lu­ fecţionării sistemului infor­ una din cele mai puternice ziu pe ta cuptoarelor în vederea uşurării curăţirii a- j
cestora. diul — preluat după confirmări deosebite de jj
mina hotărîrilor recentei Ple­ maţional şi de decizie: unităţi industriale din ţară. la blumill de „1300" mm — aduce importante econo- \
nare a C.C. al P.C.R. să fie — Este clar că vechea or­ Avem acum o formă mai
îndeplinite exemplar. ganizare a dus la aglomera­ suplă de conducere, o funcţi­ mii de c prin înlocuirea acestuia cu silicatul de mag- :
noziu Iterlal mai ieftin, mal eficient) Cocsul mărunt \
Vorbind în cadrul adunării rea fluxului de informaţii, la onalitate superioară, cu ope­
de activ, tovarăşul Remus îngreunarea procesului de lu­ rativitate şi competenţă spo­ economiipe această cale va putea fi utilizat la fabrici- ;
Păţan, contabilul şef al com­ are a deciziilor, ceea ce s-a rite. Avem datoria să ne pre­ Ie de arnerarc a minereurilor de fler unde se î
binatului, a arătat : repercutat negativ asupra ocupăm de adaptarea meto­ foloseşte mult mai eficient. In plus, Ia cup- ;
producţiei. Pentru a veni delor de lucru la situaţia torul nrl, unde se aplică în prezent noul procedeu, \
— Măsurile de structurare se înreg-ează o simţitoare reducere a consumului de I
aplicate se înscriu pe linia în sprijinul producţiei, vom nou creată, să deplasăm mai gaz met şi o creştere cu peste 2 la sută a indicilor de i
traducerii în viată a hotărîri­ face restructurări în cir­ mult atribuţiile şi competen­ utilizare cuptoarelor de încălzire a lingourllor, prin
cuitele
mai
informaţionale,
lor Congresului al X-lea şi ţele către uzine, să ne ocu­ micşorai; de zece ori a numărului de curăţiri în vatra ]
priveş­
seamă
ce
Conferinţei Naţionale a parti­ cu, urmărirea în producţiei şi păm cu toată răspunderea de Echipa de reparat locomotive Diesel, condusă de comunistul Ludovic H6sh, este apreciată cuptorul
te
dului de perfecţionare conti­ încadrarea efectivă în pro­ la U.U.M. Petroşani ca fiind o formaţie de lucru omogenă, membrii el executînd lucrări de
bună calitate.
nuă a vieţii noastre economi­ domeniul financiar-contabil. ducţie a întregului personal.
Dat fiind însă că In com­
ce şî sociale. Susţin aceste binat se va efectua şi Referindu-se la sarcinile
măsuri din convingerea că care revin combinatului, vor­
volum
ele vor determina creşterea în viitor un propun să mare bitorul a afirmat că, în noul r~
se
de
calcule,
efectului muncii personalului cadru creat prin aplicarea
de specialitate, reducerea con­ treacă în cel mai scurt timp Decretului, există toate con­ Acţiuni pentru
sumului de timp inutil, spo­ la construcţia centrului de diţiile ca luna aprilie să fie
calcul ^electronic.
rirea numărului de salariaţi După ce a arătat că mun­ o lună de realizări record informarea
ocupaţi direct în sfera pro­ citorii, toţi comuniştii de la pentru siderurgişti. In acest
ducţiei materiale. secţia I furnale aprobă una­ scop, precum şi pentru înde­ politică a
Specialiştii care au pre­ plinirea exemplară a planu­
de
adoptate
nim
luat direct problemele tehni­ partid, măsurile principal Ar- lui pe întregul an, trebuie tineretului
maistrul
ce şi economice ale produc­ să ne concentrăm atenţia a-
ţiei vor trebui să se ocupe cadie Schwartz, secretarul co­ supra efectuării la termen şi
mai mult de gospodărirea şi mitetului de partid din sec­ de calitate a reparaţiilor ca­ L a începutul acestei
valorificarea resurselor. In ţie, a afirmat că pentru per­ pitale şi a investiţiilor, să a- luni, tineri din judeţ
în
trecut
producţie
sonalul
acelaşi timp, se impune o sigurăm integral necesarul de au avut prilejul să
simplificare efectivă a lucră­ s-au asigurat condiţii pentru materii prime şi materiale şi participe la un interesant neşti capă extindere (în stat unic, liber şi indepen­
rilor de birou, îndeosebi în o încadrare efectivă în mun­ să reducem consumurile spe­ şi util dialog politic ce viza Continuare directă a re­ Ea trebuia să sfarme domi­ 1832 exişi in Moldova dent.
naţia feudalismului şi să în­
ce priveşte consumurile de că. Avînd echipe şi schim­ cifice, să ridicăm indicii de politica externă a partidu­ voluţiei din amil 1821 a lui 5 080 de işteşugari, iar în
materiale, facturările către buri întărite, considerăm că utilizare, prin buna întreţi­ lui şi statului nostru, evo­ Tudor Vladimirescu, revolu­ făptuiască emanciparea na­ 1847 pest 12 000), creşte Ca urmare a liberalizării
ţională şi unirea tuturor ro­
furnizori, clasificarea produ­ pînă la finele anului reali­ nere şi reparare a agregate­ luţia evenimentelor politi- ţia din 1848 din ţările ro­ mânilor într-un singur stat masiv pracţia de mărfuri comerţului extern şi a sta­
selor şi calculul preţului de zările noastre — 4 000 tone lor, creşterea producţiei de co-economicc internaţionale. mâne se integrează organic naţional independent. a gospodjsi boiereşti şi diului de dezvoltare atins de
cost, micşorarea numărului de fontă peste plan şi 1,2 piese de schimb şi folosirea La Institutul de subingi- în ansamblul mişcării revo­ ţările române se intensifi­
treptată
Integrarea
a
de conturi la bancă. De ase­ kg cocs economie pe tona mai bună a fondului de neri din Hunedoara acţiu­ luţionare europene. Produs Principatelor în schimbul nobiliare, irodusele gospo­ că schimburile externe ale
dăriei ţăreşti sînt tot mai
menea, cred că este timpul de fontă — vor fi mult spo­ timp, să diversificăm gama nea s-a desfăşurat sub for­ al contradicţiilor social-eco- internaţional, mai ales du­ Principatelor şi în bună
să se accelereze programul rite. In acelaşi sens s-au ex­ sortimentală şi să îmbunătă­ ma „Cadranului politic“, nomice şi politice ale socie­ pă înlăturarea în 1829 a mult atraiîn sfera schim­ măsură şi ale Transilvaniei.
bului.
manufacturi
Aptnoi
de dotare a combinatului cu primat şi muncitorii Andrei ţim calitatea metalului, să prczentîndu-se aspecte le­ tăţii româneşti aflate în monopolului turcesc asupra iar în desiile anterioare Deşi încă într-un stadiu
maşini de birou pentru creş­ Petresc, de la uzina cocso- creştem volumul şi eficienţa gate de securitatea euro­ faza de interferenţă a două comerţului, impune creşte­ revoluţiei hiar şi fabrici incipient, procesul de for­
terea gradului de mecaniza­ chimică şi Teodor Florea, de exportului. peană, contribuţia Româ- sisteme de producţie — feu­ rea cererii de braţe de mun­ mare a clasei muncitoare se
re şi automatizare a muncii la laminorul „800", precum Asupra tuturor acestor niei la reuniunea multila­ dal şi capitalist —, cauzele că şi intensificarea obligaţi­ care utiliz^, pe lingă mina afla în plină desfăşurare în
ependentă,
tot
de
lucru
în cadrul serviciilor. şi tovarăşii Gheorghe Dîrlea, probleme adunarea activului terală de la Helsinki pen­ care i-au dat naştere tre­ ilor de muncă ale ţărăni­ preajma revoluţiei. Reduşi
— Ca specialist care mun­ preşedintele sindicatului din de partid a adoptat un cu­ tru pregătirea Conferinţei buie căutate în primul rînd mii, paralel cu accentuarea mai stăruir lucrători sa­ ca număr, lucrătorii au fost
cesc la laboratoare — a spus combinat, şi ing. Ioan Mihuţ, prinzător plan de măsuri. A- general europene de secu­ în condiţiile de dezvoltare tendinţei stăpînilor de mo­ lariaţi. însă prezenţi în lupta revo­
Inginera Maria Koka — apre­ şeful serviciului planificare. plicarea lor antrenează toate ritate. economică, socială şi politi­ şii de a-şi asigura stăpîni- E drept,letodele de ex­ luţionară constituind alături
ciez că prin aplicarea Decre­ Tovarăşul ing. Costache forţele organizaţiei de par­ Cea mal interesantă ac­ că a societăţii româneşti rea absolută asupra pămîn- ploatare eu destul de ru­ de masele ţărăneşti forţa
dimentare ică. Deşi statul
tului, alături de producţie Trotuş, directorul combinatu­ tid, totalitatea colectivelor tivitate s-a organizat Ia din acel timp. Desigur, e- tului, limitînd drepturile a luat măsi pentru a spri­ motrice a revoluţiei.
va cîştiga mult şi activitatea lui şi director general ad­ combinatului. Capacitatea de clubul politic al Liceului venimentele revoluţionare ţărănimii dependente la fo­ jini dezvolrea industriei, Progresele înregistrate în
de cercetare. Trecerea unor junct al Centralei industria­ mobilizare a acestora, com­ „Decebal" Deva unde mem­ europene şi-au exercitat in­ losirea acestuia. Prin pre­ atît în Priipate cît şi în procesul de formare a na­
specialişti din birouri în la­ le siderurgice, a spus în cu- petenţa, dăruirea şi respon­ brii acestuia au contribuit fluenţa asupra începutului ţiunii române, trecerea de
boratoare — aşa cum este vîntul său : sabilitatea siderurgiştilor, în la realizarea unui „Coloc­ şi desfăşurării revoluţiei la conştiinţa de neam la o
şi cazul nostru — ne va aju­ — Volumul complex de frunte cu comuniştii, consti­ viu politic" pe probleme din ţările române, dar, cum puternică conştiinţă naţio­
ta să intensificăm investiga­ probleme, creşterea compe­ tuie garanţia fermă a înde­ ale vieţii internaţionale. însuşi Bălcescu sublinia, re­ nală a avut ca urmare îm­
ţia ştiinţifică, să găsim şi să tenţei şi experienţei cadre­ La realizarea acestor ac­ voluţia europeană a fost binarea organică a mişcării
aplicăm noi tehnologii, să lor impun să perfecţionăm plinirii cu succes a tuturor ţiuni o contribuţie însem­ numai „ocazia, iar nu cau­ de eliberare socială cu miş­
asimilăm noi mărci de oţe­ continuu metodele de orga­ hotărîrilor partidului, vor nată şi-a adus-o tînărul re­ za revoluţiei române“. Re­ vederile Regulamentului Or­ Transilvaniamenţinerea o- carea de eliberare naţiona­
luri şi tipodimensluni de la­ nizare şi conducere. Acestui determina o angajare plena­ dactor al Agerpres, lector voluţia românească, conti­ ganic, adevărat „codice al rînduirii fetale Împiedica lă. Dorul de viaţă comună
minate cu performanţe ridi­ deziderat îi corespund pe de­ al C.C. al U.T.C., Mitrică nua el, nu a fost un feno­ muncii de clacă" cum îl progresul irtistrial. şi sentimentul de solidari­
cate. plin şi recentele măsuri luate ră la realizarea cu succes a Minodor. men „efemer, fără trecut şi socotea Marx, stăpînii au In preaia revoluţiei tate, născut odată cu po­
Fizicianul Constantin Chl- de conducerea de partid şi prevederilor pe acest an şi C. PURCILEAN fără viitor, fără altă cauză devenit proprietari absoluţi, Bucureştii imărau peste porul, dezvoltat o dată cu
rică, expert în calculatoare de stat. întregul cincinal. decît voinţa întîmplătoare el, au pregătit emanciparea şi
a unei minorităţi sau miş­ de tip burghez, asupra unei 70 000 de laitori, iar Iaşii afirmarea naţiunii române.
carea generală europeană... importante părţi din moşie, peste 50 000 e locuitori. In Manifestîndu-se puternic în
Cauza ei se pierde In zile­ iar dreptul de folosinţă al Transilvaniaro/nânii sînt perioada premergătoare re­
le veacurilor. Uneltitorii ei ţărănimii asupra restului însă împiedaţl să se aşe­ voluţiei şi mai ales în
sînt optsprezece veacuri de moşiei a fost în aşa fel re­ ze în centre urbane. To­ Transilvania unde asupri­
trude, suferinţe şi lucrare a glementat îneît, pe de o tuşi, în unei centre şi, mai rea socială sc împletea cu
poporului român asupra lui parte să accentueze starea cu seamă liBraşov, româ­ cea naţională, mişcarea de
însuşi“. de dependenţă a ţărănimii, nii joacă u: rol important eliberare socială şi naţiona­
Dezvoltarea forţelor de iar pe de alta să ducă în în viaţa caercială. încer­ lă a acţionat cu tot mai
producţie în ţările române timp la totala ei depose­ cările de aaptare a acti­ multă putere, mai organi­
în perioada premergătoare dare. vităţii comdiale la cerin­ zat pentru atingerea ţelu­
Supuşi,
ţărănimea
şi
anului revoluţionar 1848 se clăcaşă din ca Principate ex­ ţele înnoitoie ale vremii rilor lor supreme": înlătu­
nu erau sufjente pentru a
Rezultatele muncii-clădite lovea tot mai puternic de ploatării nobilimii şi unei desfăşurare vieţii comer­ rarea rinduielilof feudale,
asigura
de
cadrţ
propice
de
reprezentate
îngrădirile
crearea statului fot+iân riio-
extrem de excesive fiscali­
dominante,
feudale
relaţiile
statului
devenite frîne ale progresu­ tăţi a iobagilor habsburgic, ciale. dern, unitar şi neatîrnat. a-
condiţii
Plămădite
în
Fapt deosiit de impor­
transilvă­
situaţia
lui general al societăţii. Pe
pe pasiune şi modestie plan forţele de contradicţia neni se agravează în perioa­ tant, în priia jumătate a semănătoare, aceeaşi desfăşurîn-
social,
du-se
în
perioadă,
destrămării
feudalismu­
secolului al ClX-lea proce­
da
dintre
producţie
mai evoluate şi relaţiile de lui. Nobilii pretindeau ţă­ sul de lărgi) a pieţei in­ proclamînd ţeluri Comune,
revoluţiile din 1848 au a-
Undeva, drumul de fier nere costă scump sutele de mulţi ani, aţi văzut multe producţie perimate se mani­ ranilor iobagi cîte 3-4 zile terne naţiome, dincolo de vut un caracter unitar în
îşi are o nostalgie a lui, o călători sau tonele de măr­ locuri, oameni. Ce v-a im­ festa prin lupta crescîndă de milncă pe săptămînă şi hotarele police, devenite toate ţările române. In cen­
îrcondiţiile
anacronice
for­
chiar mai mult. Şi la toate
atracţie irezistibilii pe care furi transportate. presionat mai mult ? dintre . burghezie — noua ' acestea se mai adăuga asu­ mării şi deioltării naţiu­ trul lor se afla pretutindeni
noi cei mai mulţi, care-l Locomotiva pe care o — Continua schimbare, clasă care se afirma cu tot ■ prirea naţională, încercările nii române, ia intensificat. desfiinţarea servitutilor feu­
străbatem, cînd şi cînd, pur­ conduce Remus Balomirea- ritmul rapid al construcţii­ mai multă fermitate în via­ dale, eliberarea ţărănimii
două
cele
taţi de interese, nu le sim­ nu l-a ascultat întotdeauna lor ce se ridică în anii noş­ ţa societăţii — şl feudali, tot mai insistente de dezna­ Vama dintrl fost desfiin­ iobage şi împroprietărirea
bur­
a
principate
ţim, nu încercăm măcar să timp de 19 ani „pe osie", tri. Pe locuri unde odinioa­ precum şi prin ascuţirea la ţionalizare, privarea drepturi ţată la înceutul anului ci, introducerea libertăţilor
gheziei
de
române
le simţim. Pentru cei însă cum numesc mecanicii, in ră era cîmp, acum s-au ri­ maximum a contradicţiei şi libertăţi economice şi po­ 1848, sistemul vamal unifi­ democratice burgheze, scu­
care s-au legat de el aces­ vocabularul lor, timpul pe­ dicat întreprinderi, cartiere dintre ţărănimea dependen­ litice. cat. Autorităţe de la Vie- turarea dominaţiei străine
te noţiuni au devenit atri­ trecut pe calea ferată de-a de locuinţe. Şi ritmul în tă şi feudali. In acest context, desfiin­ na remarcau ,strînsa legă­ şi realizarea independenţei
bute ale existenţei. Incer- lungul a sute de mii de ki­ care se construieşte e mare, Revoluţia, „furtuna mîn- ţarea iobăgiei apărea ca o- tură dintre Tmsilvania şi şi unităţii naţionale — o-
cind să distingem profunzi­ lometri. Maşina şi omul dovedind resurse, hărnicie tuirii" cum o numea Alecu biectiv absolut necesar. provinciile veine ale Mun­ biective care interesau cclc
mea unei asemenea pasiuni, s-au contopit într-un tot cu din partea oamenilor. Şi a- Russo, sau „minunata re­ Dezvoltarea forţelor de teniei şi MolOvei". Datori­ mai largi pături sociale şi
destăinuite de mecanicul de regularitate de ceasornic. ceasta in toată ţara. voluţie ce va schimba faţa producţie, adîncirea divizi­ tă economiei lor comple­ corespundeau năzuinţelor a-
locomotivă, Remus Balomi- — La un moment dat eşti Au trecut aproape două lumii", cum era încredinţat unii sociale a muncii con­ mentare, leaturilor de firmării de sine stătătoare
reanu (depoul Simeria), re- tentat să crezi că, aflat me­ Bălcescu, devenise o nece­ duc la transformarea mai schimb intensi statornicite a naţiunii române.
trăieşti parcă aievea emoţi­ luni de la data cînd preşe­ sitate istorică vitală pentru accelerată a producţiei do istoriceşte, ţăile române
ELENA COZMA ile pricinuite la vederea reu în cursă, mecanicul este dintele Consiliului de Stat, propulsarea societăţii româ­ mărfuri în producţia capi­ nu se mai puaau dezvolta Prof. ILEANA IORDÂCHESCU
primului tren la vremea co­ predispus la o iminentă izo­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neşti pe calea progresului. talistă. Meşteşugurile orăşe- în continuare lecît într-un Deva
lumina mecanicului de loco­
lare, rupere de colectivul în
pilăriei, la fascinaţia cu
Îngrijitoare fruntaşă care l-ai urmărit de fiecare care munceşte. E adevărat ? motivă, Remus Balomirea-
dată etnd ţi s-a oferit pri­ — Sint şi asemenea ca­ nu, Diploma şi steluţa de
al
Muncii
Erou
Socialiste,
Este una din tinerele lejul. zuri, dar sint rare situaţiile ca semn de înaltă preţuire
membre de partid care şl-a De la copilul cu dragos­ cînd mecanicul sau fochis­ a meritelor personale, ale
din
tul,
veniţi
tură,
lasă
ales profesiunea de cres­ te faţă de meseria prin care maşina în grija altora. Cu tuturor feroviarilor hunedo­ Câ&MHIA AGRICOLĂ
cător de animale. Are o slnt stăptniţi aceşti coloşi reni. Omul Remus Balomi-
meserie frumoasă. Aceasta de fier pînă la Eroul Mun­ o asemenea atitudine nu ne reanu a simţit şi simte o
cere cunoştinţe bogate, răs­ cii Socialiste, Remus Balo- putem împăca. De aici, o mare mîndrie, dar a rămas
pundere, dragoste şi gin­ mireanu, e un drum lung continuă muncă cu oamenii. acelaşi mecanic, care, aşa
In calitate de comunişti nu
găşie. Muncind şl învăţînd care ascunde o muncă în­ ne este indiferent modul cum spunea secretarul or­ Sâ no ne amintim de livezi... doar Ziua de 1 Mai este în-
cu sîrguinţă, tinăra îngriji­ cleştată pentru cunoaşterea ganizaţiei de partid pa de­ tîmpinată cu noi şi va­
toare a căpătat cunoştinţe­ tainelor şi supunerea aces­ cum muncesc unii sau al­ pou, Paul Erdeî, face totul loroase realizări în muncă
le de care are nevoie, şi-a tor rapide mijloace de trans­ ţii. De aceea şi rezultatele pentru a-^şt îndeplini înda­ şi de către ţăranii coope­
pe ansamblul depoului Si­
îmbogăţit permanent expe­ port pentru a da totul tn- meria sint bune. Ca mem­ toririle de serviciu. Luna la culesul roadelor ratori care lucrează în
rienţa şi astfel a devenit tr-o deplină siguranţă. bru tn biroul organizaţiei februarie a înregistrat o e- secţiile de producţie şi pres­
una din cele mai bune — Ce înseamnă a munci de bază, ca organizator de conomie de 9 tone combus­ taţii ale cooperativelor a-
îngrijitoare de tineret bo­ bine în meseria dv. ? — a grupă sindicală, caut să fiu tibil convenţional. Pe mar­ (Urmare din pag. 1) am putut afla, însă preşedin­ organice de oijinul sutelor gricole. In cadrul C.A.P.
vin. Lucrează de mal mulţi fost o primă întrebare adre­ de real folos colegilor, aju- tie, de asemenea. tele C.A.P., Nicolae Nisto- de tone, nimei) nu s-a gîn- Băcia funcţionează o sec­
ani în cadrul fermei zoo­ sată interlocutorului nostru. tîndu-i mal întti cu fapte In casa ăînsului, unde să rodească, fără să li se a- rescu, ne-a asigurat că şi a- djt să iniţieze,acţiuni hotă- ţie care produce cozi pen­
tehnice a C.A.P. Boz şi îşi — Mai întit pasiune. As­ şi apoi. cu sfatul. Celor care l-am cunoscut, domneşte a- plice nici minimul de lucrări ceastă problemă se află în a- rîle pentru a administra în tru unelte şi palcţi ncce-
onorează întotdeauna cu ta cere să zăboveşti după au trecut pe sub mina mea ceeaşi armonie tn care doi cerut de o livadă. Asemenea tenţia sa (!). livezi o parte din stocul e-
cinste îndatoririle ee-i re­ o cursă, uneori ore întregi, am căutat să le transmit copii, Remus şl Gabrlela, stări de fapte se întîlnesc la Serioase semne de întreba­ xistent. In asertenea condiţii
vin, depăşindu-şi planul de lingă maşină pentru a o în­ tot ceea ce am ştiut şl In se ridică sub o atentă în­ C.A.P. Mărtineşti. Deşi pen­ re continuă să ridice îngri­ se pot oare aşepta produc­ Venituri
producţie repartizat. Ocu- griji in aşa fel ca acolo, în primul rtnd să le trezesc grijire şi supraveghere pen­ tru înfiinţarea livezii s-au jirea pomilor fructiferi de pe ţii de fructe cît de cît mul­
pîndu-se de creşterea şi plin cîmp, să-i simţi bătind dragostea pentru meseria tru ca la anii majoratului ' cheltuit zeci de mii de lei, marginea drumurilor şi ţumitoare ? Prariica înrădă­
îngrijirea tineretului bovin pulsul normal; în timpul aleasă. Pentru că, tn orice fiecare să se poată Integra recuperarea investiţiei stă de-a lungul liniilor ferate. In cinată în activtatea unor
pentru export, tînăra Ele­ reparaţiilor să participi meserie, începutul e destul ca oameni de nădejde aco­ sub semnul întrebării deoa­ raza comunelor Mărtineşti, preşedinţi, brigadieri şi ingi­ * I
na Cozma a reuşit ca In lo unde societatea are ne­ rece s-a neglijat aproape to­ Turdaş, Geoagiu şi altele, neri, care se gndesc la li­ suplimentare
personal la efectuarea lor. de greu. Fiece incident de­
primul trimestru să depă­ Bine ar fi ca acestea să fie moralizează, duet chiar la voie ăe ei, unde înclinaţi­ tal mobilizarea cooperatorilor sute de pom! cresc în voia vezi doar toaima cînd tre­
şească planul şi din lo­ făcute singur pe cit posibil. abandon. ile şi capacitatea lor vor la fertilizarea şi săpatul în soartei, nimeni negîndindu-se buie culese roadele, are ur­
mări negative il căror efect
să le facă tăierile, fertiliza­
tul său să livreze supli­ Pentru că la intensitatea — In drumurile dv., efec­ putea fi puse cu adevărat jurul pomilor. De un „trata­ rea sau săpatul în jur. se resimte puternic asupra sari transportului unor
fragile
mentar un număr de 5 ca­ traficului feroviar de astăzi tuate ziua sau noaptea, pt In valoare. ş ment" mal bun nu se bucură Necorespunzătoare este şi situaţiei econornico-financiare produse protejate sau care
împotriva
trebuie
pete tineret bovin. orie» neglijenţă de întreţi­ arşiţă ori frig, timp dt R. BODEA nici pomii răzleţi. O situaţie starea de îngrijire a pomilor a unităţilor agricole respecti­ ciocnirilor în timpul ope­
exactă asupra stadiului lu­ fructiferi aflaţi în perime­ ve. Iată de ce este imperios raţiilor de încărcare-des-
crărilor în pomicultură nu trele C.A.P. Nădăştia de Jos necesar ca în aceste zile să cărcare. Avînd asigurate
şi Nădăştia de Sus. Cu toate se continue cu forţe sporite comenzi ferme, secţia a a-
că unităţile respective dispun lucrările de îngrijire în toa­ dus cooperativei an de an
Primăvară /a Bat rina de cantităţi de îngrăşăminte te livezile. venituri superioare celor
planificate. Anul acesta s-a
prevăzut să se realizeze o
(Urmare din pag. 1) sporească efectivele de ani­ producţie totală în valoa­
male, să construiască dru­ re de 795 000 lei, din ca­
muri mai largi şi mai trai­ Pregătirile pentru însămînţarea
lumină electrică. Toate a- nice, să ducă lumina electri­ re 198 000 Ici în primul tri­
cestea au fost create In anii că şl în celelalte sate ale mestru.
socialismului". comunei. „Vrem să ne ridi­ porumbului — grabnic terminate Lucrînd cu pasiune şi
onora­
pentru
Este un început bun, dacă căm o şcoală generală la . ’Ăl răspundere mod exemplar a
rea
în
avem în vedere că pînă în care să predea cadre didac­ _ ’ :.|«S (Urmare din pag. 1) că cu toate forţele la semă­ sarcinilor de plan, ţăranii
urmă cu 30 de ani comuna tice din rîndul sătenilor“ — cooperatori Vaslle şi Ghcor-
Bătrîna nici nu era trecută ne spunea primarul. „Avem nat. Se evidenţiază în acest ghe Fnoaie, împreună cu
sens
de
oferite
exemplele
pe hartă. Acum această aşe­ un băiat la Liceul pedago­ şi menţină un decalaj cores­ soţiile lor. Ana şi Ileana,
zare este cunoscută în tot gic din Deva, altul la facul­ punzător între pregătirea te­ C.A.P. Batiz, Sîncrai, Strei, Dumitru Tâban şi soţia sa
judeţul prin hărnicia oame­ tate. Şi stăruim şi pe lin­ renului şi semănat. Nădăştia de Jos etc. Reali­ Maria, Tonică Taban, Pe­
în
ireproşabile
condiţii
zarea
nilor. gă ceilalţi elevi ca să în­ Necesitatea încheierii neîn- a lucrării de însămînţare a tru Bîrlă; Andrei Georges-
Oamenii comunei Bătrîna veţe bine. Dorim ca Intr-un tîrziate a plantatului cartofi­ porumbului reprezintă una cu, îlie Moldovan. Gheor-
îşi iubesc mult locurile nata­ viitor apropiat intelectualii lor este de acută actualitate din acţiunile la finalizarea I glie Toma şi Ion Jnld au
le, deşi aici clima e aspră, noştri să provină toţi din şi pChtru C.A.P. Streisîngeor- căreia se impune să-şi aducă i reuşit să realizeze în pri-
mai ales iarna, iar verile sînt rîndul sătenilor" giu, Strei-Săcel şi Vîlcele — din plin contribuţia organele i mul trimestru şi să livreze
scurte şi toamnele ploioase. Locuitorii Comunei Bătrîna unităţi unde se mai semna­ comunale de partid şi de j beneficiarilor produse în
Ei nu dau însă înapoi în stăruie să-şi înfăptuiască lează încă restanţe aprecia­ stat, cadrele tehnice, condu­ j va’oare de peste 210 000 lei.
faţa greutăţilor pe care natu­ lucruri ce sînt puternic an­ bile. Acordînd atenţie spori­ cerile C.A.P. şi toţi mecani­ ! Colectivul acestei secţii s -a
!
ra le creează. Din contră, corate în realitate şi fără mm: tă efectuării arăturilor şi dis­ zatorii. In acest scop, de | propus ea pînă la J Mal
asprimea anotimpurilor i-a nici o îndoială realizabile. E cuitului pe suprafeţele destina­ maximă importanţă este ca ■ să obţină pe! rea'izăr? eu
oţclit, natura i-a făcut să fie o dorinţă firească, pe care o Sala turbinelor (le la Termocentrala Mintia. Energia electrică este produsă de uriaşele a- te culturii porumbului, într-o i cere să cinstească această
mai dornici de viaţă. întîlnim azi în toate comu­ gregate. Oamenii doar le supraveghează mersul normal. scrie de cooperative agricole toate pregătirile să fie finali­ j sărbătoare a oamenilor
Oamenii sînt preocupaţi să nele judeţului. Foto: VIRGIL ONOIU s-au asigurat condiţii ca în zate pînă cel mai tîrziu la i muncii.
zilele următoare să se trea­ începutul săptămînii viitoare.