Page 47 - Drumul_socialismului_1973_04

mmntsimBsasmmsKmmmsxst 'imn
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 3 679 ÎMBĂTA 14 APRILIE 1973

Insoţind echipele de control obştesc prin Brad
In dimineaţa aceea de
duminică, Hunedoara — a-
cest oraş neliniştii, Unde
pulsul muncii bate fără
răgaz — era un adevărat Activitate există, dar ea trebuie
furnicar. Mii de locuitori
au populat zonele verzi,
parcurile şi scuarurile, acos­
tamentele şoselelor şi alei­
lor, „înarmaţi“ cu lopeţi şi să cîştige în permanentizare,
tîrnăcoape, cu sape şi, mai
ales, cu hărnicie, pentru a
Fireşte, o discuţie despre productivă, să fie fascinaţi grăbi... primăvara. In in­
problemele orientării şcolare de viitorul profesional pe ca­ cinta noii autogări, acolo
şi profesionale a elevilor re şi-l formează. unde în curînd vor apare profunzime, eficacitate
din şcoala generală de 10 ani CLASH h U Este necesar să multipli­ spaţii verzi, arbuşti şi flori
ridică in mod logic o multi­ căm formele de contact di­ — sute de oameni. Condu­
tudine de aspecte. rect cu viaţa productivă, în- cători auto, mecanici, su­
In primul rînd, trebuie să h tîlnirlle cu muncitorii frun­ dori, taxatoare, lucrători In oraşul Brad sînt echipe aprovizionare-desfacere-trans- vld, Gheorghe Bojiţ, care au
avem în vedere că în clasele taşi, vizitele în întreprinderi, de la Autobaza Hunedoara de control obştesc ce mun­ port de la I. M. Barza. în răspundere, In aceeaşi or­
ultime ale şcolii generale se m GENERALE ÎN FAJA prin care să se determine cît au pornit în „cursă" pentru cesc bine, activează intens _în — Cînd aţi fost în control ? dine, sectoarele : I.I.L. Brad,
materializează eficienţa mun­ mai bine conturarea unei op­ a da prin vrednicia lor sectoarele ce le-au fost în­ — O dată. In toamna anu­ unităţile de desfacere a pro­
cii instructiv-educative des­ ţiuni. De asemenea, legătura nou chip împrejurimilor credinţate. Dar tot aici sînt lui trecut. Ştiţi, din echipa duselor petroliere, staţionarul
făşurată pe parcursul şcola­ IfCIÎI HOEĂRÎTOARE— cu familia trebuie să devină modernei construcţii puse, şi echipe care acţionează încă mea face parte şi un doctor din Barza, secţiile de prestări
rităţii, elevul absolvent al cît mai strînsă, înţelegînd că de curînd. la dispoziţia că­ sporadic, controalele pe care de la Sanatoriul T.B.C. Brad. servicii ale cooperativei „Mo­
celor 10 clase fiind pus în alături de şcoală, familia poa­ lătorilor. Hărnicia le-a fost le fac nu vizează esenţa şi Dar dînsul n-a venit, iar eu ţul" şi piaţa de alimente, au
situaţia să-şi manifeste opţiu­ te influenţa pozitiv atît dez­ stimidată încă din prima profunzimea problemelor, ci, nu mă pricep la problemele întreprins controale eficiente,
nea pentru o meserie. voltarea intereselor, a încli­ oră de la sosirea pe şan- mai degrabă, se observă o medicale. Aşa că am urmărit cu urmări concrete, pozitive
Este momentul cînd se văd AEEIREA PR0FESII1II naţiilor şi capacităţilor fizi­ oarecare sfială şi uşurinţă, mai mult chestiuni de ordin In îmbunătăţirea activităţii,
roadele muncii cadrelor di­ ce şi intelectuale, cît şi lua­ uneori chiar superficialitate contribuind la o mal bună
dactice, ale eficienţei activită­ rea unei decizii hotăritoare gospodăresc. Acum m-am gtn- servire a populaţiei. Numai
pentru viitoarea profesie a In muncă. dit să-i dau un telefon doc­
ţii instructiv-educative, ale alegerea profes. marea concretă a elevilor, In viitorilor absolvenţi. Este o sarcină importantă torului şi să mai mergem În In ziua acţiunii despre care
muncii de orientare şcolară Trebuie avut vedere că funcţie de cunoaşterea parti­ Elevii, viitorii absolvenţi şi permanentă pentru Consi­ control. In afară de aceasta scriem au ieşit 12 echipe In
şl profesională, concepută ca şcoala generalân clasele cularităţilor lor, spre mese­ liul orăşenesc Brad al Fron­ pot să vă spun că eu am o teren, orientate cu precădere
o activitate permanentă, fă­ IX şi X prin spicul, struc­ riile cu pondere în judeţ, ai clasei a X-a, trebuie aju­ tului Unităţii Socialiste de a legătură permanentă cu spi­ spre domeniile de interes
cută pe tot parcursul anilor tura şl prograrşcolară a meserii ce le pot practica în taţi să înţeleagă şi să apre­ activiza pe toţi membrii echi­ talul, cu unii medici. major pentru publicul larg,
şi nu ca o acţiune de cam­ creat elementelnei pregă­ condiţii optime şi aproape de cieze just avantajele intrării pelor, de a-i instrui cu regu­ acolo unde cetăţeanul intră
panie, sporadică şi improvi­ tiri profesionakrin activi­ domiciliul lor. lor direct îh producţie, ca­ laritate, pentru a-i înarma — Eu cu echipa am In zilnic şi uneori se mai lo­
zată. In ce măsură s-a rea­ tatea în atelierecolare sau lificării prin şcoli profesio­ cu tot mai multe cunoştinţe, răspundere sectorul de pres­ veşte de neajunsuri şi defi­
lizat acest lucru, modul cum direct în prodr, In for­ La unele cadre didactice se nale sau ucenicie la locul de cu problematica ce o au de tări servicii de la I.G.C.L. cienţe.
a fost înţeles de factorii e- maţiile de lucrilături de observă atitudini de subapre­ muncă, pentru a-şi putea de­ urmărit în domeniile în care Brad. Am fost de două ori
o-
Consiliul
Fără
ducativi, se poate constata muncitori se izează for­ ciere a efectelor educative dica întreaga lor pregătire activează. Şi aceasta tocmai în control după-amiaza. Dar răşenesc îndoială, al Frontului
Brad
acum, la terminarea şcolii marea deprinde- de mun­ privind vizitele în întreprin­ devenirii profesionale ulteri­ din motivul că ineficacitatea ei au program de lucru doar
Unităţii
putea
generale de 10 ani. Este vor­ că practică, aptini de pro­ deri, contactul direct cu via­ oare. Orientarea justă a ab­ unor controale are la bază o înainte de masă, cînd noi, contribui Socialiste mai ar susţinut
mult
ba deci. de o finalizare a fesionalizare cîtdorinţa de ţa şi clocotul muncii din u- solvenţilor clasei a X-a spre slabă activitate, corelată cu o membrii echipei, sîntem la
muncii, de pregătirea psiho­ a Îmbrăţişa o imită me­ zine şi de pe ogoare. t>e a- meseriile solicitate de econo­ slabă cunoaştere a îndatori­ muncă — ne-a declarat Ioan la organizarea unor aseme­
nea acţiuni, fără să mai aş­
logică şi practică a elevului serie. ceea, se impune o mai in­ mia naţională, asigurarea in­ fierul muncii patriotice. rilor ce sînt puse în faţa Negru. Ar trebui găsită o tepte... impulsuri dinafară,
pentru alegerea profesiunii. sistentă activitate din partââ tegrării acestora cu succes în Le-a prilejuit-o... „Cîntecul soluţie şi în situaţia aceasta.
In munca de 'ntare şco­ conducerilor de şcoli, a tu­ viaţa productivă este o pro­ şoferului". întocmai! L-a controlului obştesc. în acest sens. Ar fi un mij­
In această etapă, trebuie să lară şi profesică trebuie turor cadrelor didactice şi blemă socială importantă, ac­ adus fanfara minerilor din In acelaşi timp trebuie ac­ Iată, deci, că mai există loc sigur de îmbunătăţire a
se treacă în toate şcolile la să recunoaştem se mani­ factorilor educaţionali, In e- tuală, este o operă de efi­ ţionat mai ferm pentru a sectoare de activitate care întregii activităţi pe linia
o muncă diferenţiată, cu fie­ festă Încă, In ut şcoli, for­ tapa şcolară ce urmează, de cienţă practică şi de înţelep­ Ghelar, care, răspunzînd muta centrul de greutate sau, scapă din vedere controlu­ controlului obştesc, ceea ce
care elev In parte, pornind malism sau un o slabă a organiza o varietate de ac­ ciune în pregătirea cadrelor chemării consiliului popu­ mai bine zis, a-1 echilibra, lui obştesc, ceea ce impune
de la interesele şl aptitudi­ preocupare din -tea unor ţiuni şi forme de activitate necesare industriei şi agricul­ lar municipal, şi-a „petre­ pe toate sectoarele şi dome­ o cercetare cît mai grabni­ duce nemijlocit la finalitatea
nile sale psiho-flzice, de la cadre didactice colabora­ turii noastre socialiste. cut" duminica oferind cîn- niile supuse controlului. In că a situaţiei. Că este posibi­ urmărită — eliminarea nea­
nevoile economiei naţionale re insuficientă familia şi cu bogat conţinut educativ tecele preferate celor ce-şi sectoarele sanitar, de prestări lă această corectare, o de­ junsurilor şi lipsurilor ce se
şi specificul economic al ju­ organizaţiile de eret. Este prin care elevii să cunoască Prof. Emerit CORNEL STOICA dăruiau hărnicia frumuse­ servicii, transport în comun, monstrează convingător fap­
deţului, pentru a-1 ajuta con­ neplăcut că se îi constată cit mai bine lumea profesi­ inspector general al ţii oraşului. In jurul au- în unităţile social-culturale tul că echipele conduse de mai manifestă In sectoarele
cret Intr-o bună orientare In insuficienţe pnd îndru­ ilor, să îndrăgească munca Inspectoratului judeţean şcolar togării. fanfara şi-a făcut şi multe altele controalele nu Gheorghe Grigore, Ioan Lun- de servire zilnică a popu­
prezenţa de mai multe ori.
Şi cum „Cîntecul şoferu­ se fac lunar, membrii unor e- gu, Ioan Marincaş, Virgil laţiei.
lui" era, aici, cel mai în­ chipe nu ştiu' ce anume tre­ Lupu, Ioan Argint, Ioan Da- GH. I. NEGREA
Cu cel 870 de elevi şl 36 tri elevi sînt astăzi mineri drăgit, nu mai era nevoie j buie să controleze, pe cînd
cadre didactice, Grupul şco­ de invitaţii. 1 în unităţile comerciale — mai
lar minier Barza — Crişcior Vă pnentăm fruntaşi, şefi de brigadă, in­ La ora prinzului, în ju­ ales de alimentaţie publică —
ne
declara
directorul
gineri,
se Impune ca un puternic George Gherga. Cit despre rul autogării era linişte. abundă tot felul de controa­
centru de Invăţămînt profe­ Doar călătorii mai populau le, unele chiar nejustificate,
care
pe
nivelul
cunoştinţelor
sional din judeţul Hunedoa­ le au elevii noştri, am să* dau împrejurimile. Se simţea statornicindu-se impresia —
ra. doar un singur exemplu ; în aer curăţenia, miros de falsă, desigur — că la comerţ Din preocupările
Grupul cuprinde trei mari GRUPE ŞCOLAR un elev de-al nostru, Traian pămînt reavăn. Tovarăşul toa'ă lumea se pricepe.
diviziuni şcolare: Şcoala Emil Vots, şeful adjunct al In ziua cînd am însoţit e-
profesională (curs de zi), Achim, din anul II al şcolii autobazei, era mulţumit: chipele de control obştesc unui cerc de
profesionale, s-a calificat pen­
Şcoala de maiştri şi Liceul tru finala Olimpiadei de fizi­ — Aproape 250 de oa­ mobilizarea s-a făcut greoi.
industrial minier (curs de zi meni au răspuns chemării Unii membri — salariaţi la
şi seral). IRZA-CRiŞCIOR că ce va avea loc la Craiova ! pentru înfrumuseţarea in­ consiliul popular orăşenesc !
Avem o mare satisfacţie cînd
Şcoala profesională pregă­ elevii şcolilor generale din cintei autogării. S-au adus — căutau tot felul de porti­ corespondenţi
teşte elevi pentru un mare judeţ ne vizitează pentru a 36 de basculante de pă­ ţe pentru a nu pleca în te­
număr de meserii : electricieni chizite gratuitGa fel, gra­ tiv, nu uită să menţioneze nu­ mînt vegetal, care a fost ren, ceea ce demobilizează şi
de mină, lăcătuşi de mină, tuite sînt şl h<ele de lucru mele unor cadre didactice de cunoaşte cu o clipă mai de­ nivelat, greblat. S-au eva­ pe ceilalţi echipieri. Apoi, or­ ŞOIMUŞ. In comuna Şoi- canţelor, acţiunile pionie­
preparatori de minereuri, şi echipamentuie protecţie. specialitate care au funcţia vreme specificul grupului. In cuat vreo 20 de basculan­ ganizarea acţiunilor mai am­ muş, a luat fiinţă de curînd reşti să fie mai bine popu­
ultimul timp am primit vizi­
strungari, frezori, rabotori, Totodată, pen activitatea de bază în producţie — ingi­ te de piatră, rămasă de la ple cu echipele pe teren este primul cerc de corespon­ larizate.
mortezori, electricieni întreţi­ din producţiei perioada nerii Ioan Luţ, Aurel Circd, tele elevilor din Blăjeni, construcţia autogării. s-a lăsată prea mult doar în sea­ denţi, care cuprinde pio­ In centrul preocupărilor
nere şi reparaţii, lăcătuşi practicii eleviilnt remune­ Aurel Holcoş etc., precum şi Luncoiu de Jos, Brad etc. săpat zona verde. S-a mun­ ma inspectorului comercial, nieri şi şcolari din cele viitorilor corespondenţi stă,
construcţii metalice, lăcătuşi raţi, şi tot şea asigură in­ numele lui Ioan Anca şi Ioa- Aş dori să precizez un lucru cit bine şi cu spor. Ne-a iar unii membri din consi­ trei şcoli generale : Şoimuş, în primul rînd, populariza­
construcţii de maşini şi me­ tegral costultransportului chim Bănici, maiştri-instruc- mai puţin cunoscut: în afară impresionat pur şi simplu liul orăşenesc al Frontului Păuliş, Sulighete. Cu prile­ rea mai largă a acţiunilor
canizatori mineri. Şcoala de dus-întors în acanţă. Spre tori deţinători ai gradului II de şcoala propriu-zisă, elevii, hărnicia participarea tova­ Unităţii Socialiste, cu atribu­ jul primei şedinţe de lucru organizate, în special, pen­
maiştri pregăteşte mineri şi deosebire de îhile interna­ didactic. în timpul şcolarizării, au po­ răşilor Elena Nagy, Mircea ţii concrete în mc nea de con­ ă cercului. reprezentanţii tru ridicarea nivelului la
electricieni de mină, iar li­ te, dispunem ăzi de două sibilitatea de a practica spor­ Oprea. Emilia Totolici. lo- trol obştesc, privesc cu insu­ şcolilor generale Şoimuş şi învăţătură, pentru înfrumu­
ceul — exploatări miniere şi cămine modei*" cu 360 de Absolvenţii acestei institu­ tul şi de a lua parte la via­ siţ Vaiăa. Gheorghe Dia- ficientă răspundere aceste Sulighete au fost oaspeţii seţarea şcolii, a satului şi
electromecanici de mine. locuri, respect camere pen­ ţii de Invăţămînt tehnic sînt ţa artistică. Echipa de fotbal conu. Gheorohe Linder. A- sarcini. comandamentului unităţii comunei lor.
Directorul grupului şcolar, tru patru perme. repartizaţi la absolvire în pro­ a şcolii este în acest an fi­ lexandru Kaladar. Con­ Pe baza celor afirmate mai şcolilor generale de 10 ani La nivel de comună s-a
inginerul George Gherga, ne ducţie, asigurîndu-li-se locuri nalistă pe minister, iar tara­ stantin Brînzău. Elnrica sus, să venim şi cu argumen­ Păuliş. Aici a fost discuta­ hotărît organizarea con­
relatează în amănunt despre Pentru învă'ea meseriei, de muncă corespunzătoare ful şcolii a fost premiat la Stan. Lucia Rădoiu, Nico- tele din teren. tă problema organizării şi cursurilor : „Cel mai reuşit
viaţa şi activitatea ce se des­ grupul dispu de ateliere- meseriei învăţate şi program faza pe zonă do la Timişoa­ lae Todescu. a zeci şi zeci — In perioada octombrie desfăşurării unei propagan­
făşoară aici. şcoală dotate lecvat, dintre de lucru optim. Desigur, ziua ra a concursului cultural- de lucrători. Cu o partici­ 1972 — aprilie 1973, echipele de şi agitaţii vizuale mai colţ al presei", „Cel mai
— In primul rînd, despre care menţionecele trei ate­ de lucru de 6 ore oferă ab­ artistic al elevilor". pare ca aceea de azi. vom eficiente în rîndul pionieri­ reuşit număr al gazetei „Se­
examenul de admitere. Pentru liere de lâcă'.erie, cele de solvenţilor posibilitatea frec­ îmbinarea armonioasă din­ face ca, peste puţină vre­ de control obştesc au fost la lor. S-a discutat despre ma­ mafor“, „Cutezătorii".
intrarea la şcoala profesio­ sudură şi forjjprecum şi sa­ ventării unor forme diverse tre învăţarea unei meserii — me, construcţia modernă a noi cam de două ori — ară­ terialele şi rubricile gazetei
nală se dă examen din ma­ la de maşini-elte. In plus, de perfecţionare, specifice în- specifice judeţului nostru — autogării să se înscrie ar­ ta Sabin Şiler, şeful autogă­ „Semafor", s-au dat indica­ Prof. EUGENIA ISPAS
tematică şi fizică (scris şi o- cabinete şl loratoâre mo­ văţămîntului tehnic şi de cu cunoştinţele de cultură monios într-un cadru na­ rii din Brad.
ral), iar pentru liceul minier derne de fii, chimie, ex­ cultură generală, de pildă, generală, sport şi activităţi tural ..ajustat" de oamenii — Ce au scris în registrul ţii de îmbunătăţire a con­ preşedintă Consiliului
— din matematică (scris şi ploatări minie, maşini mi­ şcolile de maiştri, liceul se­ cultural-artistice, vor face noştri. Foarte curînd spaţi­ ţinutului materialelor, s-a comunal al organizaţiei
oral), precum şl din fizică niere, protec: muncii, teh­ ral sau fără frecvenţă, largi negreşit ca Grupul şcolar mi­ ile de aici vor face parte unic de control ? stabilit ca în perioada va­ pionierilor Şoimuş
sau limba română (la alege­ nologia matialelor, ştiinţe posibilităţi de a urma cursu­ nier Barza — Crişcior să fie integrantă din veşmîntul — N-au scris nimic. Regis­
re, scris şi oral). Pe tot sociale. rile institutelor de învâţămînt pentru absolvenţii şcolilor primăvăratic al oraşului trul este la autobază...
timpul şcolarizării, toţi elevii In continua, directorul gru­ superior. generale o promisiune de nostru. — Cu echipa mea răspun­
şcolii profesionale beneficia­ pului şcolar, irbindu-ne de­ LUCIA LICIU dem de spital — ne spunea
ză de burse, manuale şi re- spre procesul istructiv-educa- — Mulţi dintre foştii noş- viitor.
Ioan Radu, şeful serviciului
Aflăm din jwd@ţ
Ui transport în comun \
\
prompt, confortabil \ Se putea construi pentru a lua asupra-şi sarci- \
na reparării aparatului amin- l
\ o termocentrală tit. Acesta însă a tergiver- ?
Colelvul de muncă. de la autogara din Brad sat lucrurile. Preşedintele co- 1
depune rădanil necontenite pentru o tot mai bună \ nu o şcoală..: mitetulul sindicatului, Petru (
servire publicului călător.
C. I. Dincă, Nădâştia de — F traseul Brad—Plai, sat în comuna Blăjeni, Fundaţia la Şcoala cu 4 Turcu, găseşte şi dînsul de ?
Sus, Martin Dominlc, Geoa- săli da clasă de la Mintia a cuviinţă să neglijeze cereri- 1
giu. Decretul 303/1972 nu a fost brodus, la cererea cetăţenilor, un autobuz în fost atacată în 1970. Vara le celor care l-au investit cU It
prevede, pentru cazurile la plus. resta pleacă din Brad la orele 14,30 şi se sau toamna — nimeni nu-şi această funcţie. i
care vă referiţi, scutire de la întoarcedin satul Plai la orele 16,00. Pentru zilele mai aduce aminte. ★ 1
efectuarea pazei obşteşti. de sărbtoare şi cînd sînt tîrguri, pe unele trasee După ce s-a poticnit la La dormitoarele aceluiaşi \
Dumneavoastră puteţi achita am intrlus autobuze dublură, de exemplu pe rutele şantier, difuzoarele nu mai 1
Brad—Zrapţi, Brad—Ştela, Brad—Dealu Mare, ţ fundaţie — pentru că se funcţionează, nici ele, de ci- /
contravaloarea în bani. Adu­ Brad—Eşculiţa şi altele. / purtau discuţii cu privire la ţeVa luni, Cum era normal, )
narea sătească poate însă, în \ executant — a început, co- lirtiorli au fost chemaţi să 1
cazuri temeinic justificate, ,Cîil se dă vacanţa elevilor şi clnd reîncep t păcel, copăcel, să se înalţe,
aşa cum prevede legea, să cursuril la şcoli se pun autobuze în plus, care să i potrivit ritmului : ziua şi că- remedieze defecţiunile ivite J
aprobe scutirea unor persoa­ satisfaci întru totul cerinţele de transport ale ele­ 1 rămida. pentru ca oamenii să aibă 1
ne de a efectua paza obşteas­ vilor. D asemenea, pentru a evita aglomeraţiile Ia \ Acum este aproape gata. din nou posibilitatea să se i
că. Aceste probleme se solu­ casele e bilete, pentru unele trasee eliberăm bilete i Mai trebuie doar racordată pună la curent cu ştirile, cu i
emisiunile staţiei de radiofi- 1
ţionează de către consiliile i la reţeaua electrică, instala-
populare. cu 5 ze înainte* — ne spunea Sabin Şiler, şeful I te 5 sobe de teracotă şi e- care locală car întotdeau- l|
e
autogăii din Brad. na „sînt foarte bune“, după 1
Idlta Frcjban — Toteştl. A- ţ fectuate ceva zugrăveli. Rit- cum ne relata unul dintre J
jutorul lunar pentru copii se Sin strădanii pe care populaţia servită de au­ i mul este însă ritm I I.R.E. locatari. Cu toate insistenţe- ţ
acordă de C.A.P. In luna In tobuze! autogării din acest oraş le apreciază cum 1 Deva refuză — zic autorită- le, liniorii n-au mai sosit la l
care unul din soţi a lucrat — se cuvne, şoferii, taxatoarele, întregul colectiv de 1 ţile locale — să facă ra_cor- faţa locului. Oficiul P.TJ.R. |
Constructorii s-au întrecut în măiestrie pentru a pune la dispoziţia oamenilor locuinţe mo-
aşa cum prevede art. 19 din deril*, confortabile. Imagine din strada Minerului, Deva. ţ dul pe motiv că instalaţia Haţeg solicită însă cu insis- \
statutul casei de pensii — muncă meritind toate laudele. Foto: VIRGIL ONOIU i interioară a fost executată tenţă achitarea taxelor tri- 1
cel puţin 15 zile şi a realizat 1 de cooperativa „Moţul" din mestriale în continuare deşi i
sarcinile de producţie în con­ ţ Brad. Sobele nu se instalea- deservirea e nulă. Oare e ,
formitate cu normele de J ză singure, fiindcă cei de la drept să procedaţi aşa, tova- l
muncă stabilite de adunarea l cooperativa „Mureşul“ din răşi de la P.T.T.R. ? ' )
generală. Dacă îndepliniţi a- Cu fccul nu e de glumit Restaurantul „Perla Cri- se află la reparat de 2 ani, Deva apreciază că un stagiu r_ * S
ceste condiţii, C.A.P. trebuie şului“ din Brad se pregă­ vreme în mare n-au reuşit ţ de 1 an între comandă şi e- După cum ne relata secre- \
să vă dea ajutorul cuvenit. teşte intens pentru primirea să se întoarcă pentru a-şi l xecuţie e prea puţin pentru tarul organizaţiei de partid i
Respeetajs măsurile de pază contra şi buna găzduire a turişti­ oferi serviciile sutelor de I seriozitatea firmei. Aşa că se din cadrul, şantierului, tova- 1
Maria Poienar — Mihă- lor ce vor poposi în acest consumatori ce ar lua loc răşul Vasile Gavrlluţiu, sala- \
leni. Nu aveţi dreptul. oraş. Dar, deocamdată, pre­ îrt grădină. Povestea gru­ 1 * mai aşteaptă rugaţi, riaţli sesizează mereu negii- l
ţ — In acest răstimp se pu-
I. Bratu — Brad. Aşa cum incendiilor în păduri gătirile se fac destul de pului sanitar al grădinii l tea construi o termocentrală iarea ţinerii, uneori cu luni- '
aţi citit In presă, urmează ca anevoie, conducerea între­ este mai scurtă, pentru că / de mărime mijlocie — conchi- le, a adunărilor de grupă \
la oraşe să ia fiinţă filiale, fagii şi ceilalţi copaci de pe zeşti, Veţel, Ghelar, Crişcior prinderii de Comerţ mixt pur şi simplu el n-a exis­ ) dea sec partea interesată in sindicală. Se ştie că acestea l
iar la sate cercuri ale cres­ Ziua de f aprilie a.c. va o suprafaţă de aproape 40 de şi Dobl-a. Incendiile din a- Brad acţionează încă necon­ tat încă, iar cea a motori­ i terminarea, odată şi odată, a constituie cadrul adecvat ex- )
cătorilor de păsări şi anima­ rămîne mulţi vreme o amin­ hectare S-au prăbuşit torţe ceste localităţi s-au produs vingător, cu încetinitorul. nei mai plină de haz. Zile | noii şcoli din Mintia. primării deschise a părerilor, i
le mici. Pentru orice relaţii tire tristă paitru oamenii din vii în cenuşă. tot din neglijenţa oamenilor. De fapt, patru probleme în şir lipseşte din bazinul probunerilor oamenilor mun- (j
în această privinţă vă puteţi satul Poiana Răchiţelei, lo­ Unii au fumat în pădure, al­ sînt de rezolvat cu maxi- bucătăriei, soba stă rece, cii legate de îndeplinirea sar- i
adresa Direcţiei agricole ju­ calitate ce-şi trage numele de Pe locul acela nu va mai ţii au făcut foc în locuri ne- ^ De pe şantierul clnilor de producţie (in ceea
deţene. la pădurea in preajma căre­ creşte o vreme nici un co­ \ de construcţii ce priveşte realizarea planu- ‘ ~ i
ia şi-au stabilit pentru tot­ pac. Va trebui să treacă permise. Şi l-au lăsat nesu­ lui trimestrial de investiţii, ţ
Bădeanu — Hunedoara. deauna sălaşurile, iar ea le-a mulţi ani pentru ca pata ca pravegheat. „Perla Grişuioi“... nu-i perlă! \ nr. 3 Haţeg şantierul din Haţeg stă slab), (
Pentru a vă putea răspunde fost prieter sincer, la bine un semn de întrebare să Derulînd filmul fiecărui in­ unele probleme de ordin so- ,
vă rugăm să ne comunicaţi şi la rău. 0 văpaie roşiatică poată fi ştearsă de coroanele cendiu in parte izbucnit în In magazia şantierului de cial. )
adresa exactă. s-a furişat în această zi arborilor şi apoi din amin­ această primăvară, se poate construcţii nr. 3 din Haţeg Un caz recent a adus faţă
Nan Leontin — Cerbăl. Da­ printre lăstarii, crengile şi tirea oamenilor. Evident, Sze­ trage concluzia că locuitorii mă promptitudine la acest mîncărurile se fac pe unde se odihneşte, din decembrie în faţă un grup de munci­
că puteţi să dovediţi cele a- arborii pădurii. Şi a rămas kely Micloş Mafian va su­ satelor care au terenuri sau local : grupul sanitar pen­ se apucă. Hazul începe a- 1971, in stare de totală „in­ tori cu inginerul şef al şan­
firmate, organele locale vă în ui-fna ei o pată cenuşie ca porta consecinţele drepte ale locuiesc în vecinătatea pădu­ tru grădina de vară, repu­ bia acum. In repetatele zile activitate“, un televizor, tierului pe motivul că norma-
vor ajuta. un semn. de întrebare. „De legii. Cu focul nu e de glu­ rilor nu respectă regulile de nerea în funcţiune a grăta­ cînd nu-i motorină, direc­ spre nemulţumirea salariaţi­ torul nu a calculat bine lu­
Nicolae Balosin — Pricaz ce ?" — li se pare oamenilor mit. Se ştie că el nu arde prevenire a incendiilor con­ rului electric, asigurarea torul comercial al întreprin­ lor cazaţi în dormitoarele co­ crarea executată în acord
Răspunsul la care vă refe­ că-i întreabă mirată pădurea. în piatră seacă. Putea fi evi­ sfinţite prin lege, creînd prin motorinei pentru soba de derii, Gheorghe Balczer, vi- mune, care în clipele de ră­ global. Pînă la urmă lucru- ţ
riţi este al Consiliului popu­ Oamenii îşi găsesc o ex­ tată această amintire tristă aceasta pagube mari fondului bucătărie şi a scaunelor âe în control pe la local. gaz sînt dornici să urmăreas- rile au luat o întorsătură ne- 1
lar judeţean, prin direcţia sa plicaţie ia întrebare: pădu­ dacă Szekely aprindea locul forestier. Grupul judeţean de pentru mesele din grădină. Ia lin cuţit ruginit şi rade ţ că o emisiune — sînt aiîtea prevăzută. Oare nu putea fi /
de specialitate. rea a ars dintr-o neglijenţă la o distanţă de cel puţin pompieri Hunedoara atrage Cu fiecare dintre acestea murdăria ce s-a aşezat pe interesante, instructive, edu­ evitat acest lucru ? Orqani- *
Avram N. Trufaş — Beriu. a unui om. Szekely Micloş 200 de. metri de liziera pă­ şi cu această ocazie atenţia este o poveste mai veche : soba rece. Mai bine ar tra­ cative —, un spectacol. Şi zatorii de grupă sindicală \
Raporturile dintre dv. în ca­ Marian, sătean de-al lor, a durii şi dacă nu-1 lăsa ne­ tuturor cetăţenilor, tineri şi Grătarul electric, care a ge la răspundere pe respon­ aceasta din pricina unei însă nu îşi fac datoria cu
litate de proprietar şi coope­ aprins un foc, pentru a arde supravegheat. vîrstnici, să vegheze cu stric­ costat peste 6 700 lei, stă sabilul localului pentru lip­ 1 lămpi arse. De mai multe responsabilitate. Se impune
rativa de consum, în calitate cîteva braţe de resturi vege­ Din nefericire astfel de ca­ teţe, cu răspunderea cuveni­ ruginit şi amăi-ît ca vai de sa unei curăţenii exempla­ i ori s-a făcut apel la comite- intervenţia Consiliului orăşe­
de chiriaş, se pot soluţiona tale, şi a plecat lăsîndu-1 ne­ zuri triste s-au petrecut şi tă la âpărarea pădurilor dfe re şi să se ocupe de rezol­ I tul sindicatului din şantier nesc Haţeg al sindicatelor. ţ
cu sprijinul consiliului popu­ supravegheat. Apoi a venit în alte aşezări din judeţ. In foc, ştiut fiind că prin aceas­ el, într-o magazie. Stă de varea problemelor ridicate __ ______ j
lar sau al instanţelor de ju­ vîntul, şi-a alergat cu el pî- satele comunelor Baia de ta ne achităm de o înaltă peste 3 ani ! 130 de scaune mai sus. 1
decată. nă la pădure. Brazii, alunii, Criş, Burjuc, Bucureşci, Bul- îndatorire patriotică.