Page 49 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 49
Prolefarl din toate tarile, unlil-vă!
I L NI
l-A PRIMII Pf
TOVARĂŞUL XUAN ÏHUY
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, porului vietnamez, sub con
secretar general al Partidu ducerea Partidului celor ce
lui Comunist Român, pre Muncesc din Vietnam, spriji
şedintele Consiliului de Stat nului acordat de toate ţările
al Republicii Socialiste Româ socialiste, partidele comunis
nia, l-a primit, în cursul zilei te, de forţele antiimperialis-
de sîmbătă, pe tovarăşul te, exprimîndu-şi convingerea
Xuan Thuy, secretar al Co că încheierea acordului de la
mitetului Central al Partidu Paris va crea condiţii pentru
lui celor ce Muncesc din instaurarea unei păci traini
Vietnam, ministru, conducă ce în Indochina, astfel ca po
torul delegaţiei R.D. Vietnam poarele din această regiune
aataaaaawKanBataBfc uagMBMgdgE^aaauaBiiBB la Conferinţa de la Paris in să-şi poată soluţiona proble
problema Vietnamului, care, mele dezvoltării lor viitoare
Nr. 5 680 DUMINICĂ 15 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
îa invitaţia C.C. al P.C.R., fa fără nici un amestec din a-
ce o vizită de prietenie în ţa fară, corespunzător voinţei
ra noastră. lor.
La primire au participat to Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
varăşii Cornel Burtică, mem a exprimat, ca şi în alte îm
v
pgf§gp¡p§ . '~ ~ bru supleant al Comitetului prejurări, solidaritatea mili
Sárcírtilé iriulMi t973-realizate integral OAMENII MilHCII HUHEDOHEHI Executiv, secretar al C.C. al tantă faţă de eroicul popor
P.C.R., Andrei Ştefan, secre vietnamez, asigurlndu-l de tot
tar al C.C. al P.C.R., Dumi sprijinul Partidului Comunist
tru Turcuş, adjunct de. şef de Român, Republicii Socialiste
România, şi al poporului ro
iNTiMPINA ZIUA DE 1 MAI secţie la C.C. al P.C.R., Nico mân. Secretarul general al
Ghenea,
general
secretar
lae
în Ministerul Afacerilor Ex partidului a urat poporului
terne. vietnamez noi succese în
munca şi lupta sa, pusă în
Au fost de faţă Nguyen slujba construirii unei patrii
I N I Ţ I 1 T I V E L E CU REZULTATE UE PREST» Dang D. Hanh, ambasadorul libere şi prospere, a edifică
R.
şi
Lam
Vietnam,
rii societăţii socialiste în R.D.
Van Luu, ambasadorul Repu
dezvoltarea
blicii Vietnamului de Sud la Vietnam, pentru Vietnamul de
în
democratică
Producţie suplimentară de 75 000 lei_ Bucureşti. prilejul întrevederii, sud, pentru reunificarea pa
colectivităţlor - tovarăşul Xuan Thuy a ex triei, o dată cu dorinţa de
Cu
a dezvolta o largă colabora
sentimentele
de
primat
pro
ORAŞTIE. De la începutul anului, în cadrul între
prinderii de industrie locală Orăştie a fost luată mă fundă gratitudine partidului, re între partidele, guvernele
şi popoarele noastre.
român,
poporului
sura debitării centralizate a laminatelor şi profilelor cu guvernului, tovarăşului Nicolac In cursul convorbirii a fost
personal
utilaje de înaltă productivitate. Comasarea utilajelor de
puternică foiţă debitat — ferăstraie semiautomate circulare şi alter Ceauşescu, pentru sprijinul relevată cu satisfacţie evolu
ţia mereu ascendentă a rela
ajutorul
perma
multilateral,
native — a fost făcută în scopul reducerii adausurilor
de prelucrare, prin aplicarea celor mai optime teh nent şi solidaritatea cu po ţiilor de prietenie dintre
cele două partide, popoare şi
nologii şi degrevarea altor maşini de aceste operaţii porul vietnamez în lupta Şi ţări, subliniindu-se că ele au
pentru sporirea producţiei. Astfel, numai prin eliberarea cauza sa dreaptă. cunoscut o nouă şi importan
a 2 strunguri universale şi folosirea lor in operaţiile de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tă dezvoltare după vizita to
„Dirigenţia muncitorească“ - strunjire propriu-zisă, a fost obţinută pe trimestrul I a mulţumit, în numele con varăşului Nicolae Ceauşescu
ducerii
guver
de
a.c. o producţie suplimentară de 75 000 lei. In cinstea
partid şi
în R.D. Vietnam. A fost ex
zilei de 1 Mai, colectivul întreprinderii s-a angajat să nului, al poporului român, şi primată dorinţa de a extinde
pe terenul siderurgiştilor obţină noi succese in depăşirea sarcinilor de plan. a exprimat încă o dată satis şi diversifica, pe mai depar
facţia pentru victoria obţinu
te, în toate domeniile, aceste
Preparatorii se angajează tă de poporul vietnamez în raporturi de colaborare şi so
lupta pentru libertatea şi in
De fapt, „Dirigenţia lor două secţii de furie, dependenţa patriei, pentru lidaritate, de a întări şi a-
muncitorească" —iniţiativă „Dirigenţia muncitoreas“ PETRILA. La secţia Petrila, din cadrul Exploatării de încheierea acordului de la dînci prietenia româno-vietna-
deosebit de valoroasă — este prezentă acum şi a preparaţii Coroeşti, se depun strădanii susţinute pentru Paris cu privire la încetarea meză, In interesul celor două
s-a născut pe terenul căr oţelării, la laminoare, a ca rodul muncii minerilor — cărbunele — să primească războiului şi restabilirea pă popoare, al cauzei socialismu
bunelui — în galeriile mi fabricile de aglomerareşi cele mai ¡nalte valenţe calitative. In întimpinarea zilei cii în Vietnam. lui şi păcii. a decurs în-
întrevederea
nei Lonea. Puterea ei de la uzina cocsochimică, n de 1 Mai, comunistul Lupa Ladislau, împreună cu bri Conducătorul partidului şi tr-o atmosferă cordială, de
acţiune, însă, şi rezultatele majoritatea secţiilor ci- gada pe care o conduce, s-a angajat să respecte cu statului nostru a apreciat că caldă prietenie ce caracteri
Ia care a condus au făcut-o binatului. maximă stricteţe procesul tehnologic, să reducă sub aceasta este un mare succes zează relaţiile dintre partide
repede cunoscută în judeţ Cum se organizează stanţial conţinutul de cenuşă, să realizeze cea mai bună care se datoreşte luptei po- le, popoarele şi ţările noastre.
şi chiar în ţară, fiind pre cum acţionează aici. în;- calitate de cărbune la sortul bloc. Rezultatele din prima
tatea siderurgiştilor ? S- iii !
luată de majoritatea co plu şi eficient : odatăie decadă a lunii aprilie dau certitudine că harnicii pre
lectivelor de mineri din săptămînă — de obiceii- paratori petrileni işi vor respecta cuvîntul.
Valea Jiului. Sideritrgişlil nerea — maiştrii de sclub H PAGINA A H-A PAGINA A III-A
îşi adună oamenii şi iu Economii de combustibil convenţional
hunedoreni au preluat-o şi
de vorbă sincer, desis, I.a atelierul metrologic din cadrul U.U.M. Petroşani au fost
ei cu încredere şi o apli
obiectiv, de la inimila realizate prin autodotarc două ştanduri de verificare a aparate MINTIA. In preocupările colectivului întreprinderii 9 Perfecţionarea continuă
că avantajos, la condiţiile inimă. Se analizează c- lor electrice. RITMURI HUNEDORENE
In imagine cei patru realiza lori, Francisc Gydfi, Ştefan electrocentrale Mintia stă permanent găsirea celor mai a conducerii şi organi
concrete ale activităţii lor. Horkoi, Miliai Csizmadla şi Iosif Kiss. eficiente căi şi mijloace pentru obţinerea de economii 9 Festivalul brigăzilor ar
Foto: VIllGIL ONOIU zării activităţii econo
După ce a făcut ocolul ce (Contînuare In pag. a 2) la combustibilul convenţional necesar producerii ener tistice de agita(ie pe
giei electrice. La sfîrşitul trimestrului I a.c., întreprinde mice — în dezbaterea
rea a înregistrat o economie de 2 530 tone de combus comuniştilor scena clubului „Side-
tibil convenţional, prin reducerea pierderilor din cir 9 Aprovizionarea, buna rurgistul" din Hune
cuitul termic apă-abur, funcţionarea în regim apropiat servire şi calificarea doara
„Un lingou lamiiat metri fără reparaţie capita de încărcarea nominală, menţinerea unei funcţionări co lucrătorilor — factori 9 „Intre două l u m i “
Iniţiativa „150 000 de kilo
recte a instalaţiilor de condensare. „Cămara" cu tonele
lă“ lansată cu aproape un
de combustibil economisit va fi mereu încărcată pe vii
an in urmă la autobaza T.A. tor — îşi exprimă convingerea energeticienii. Spre cin importanţi in realiza (Fragment din romanul
rea
unei
alimentaţii
Brad a găsit un cimp larg stea întregului colectiv de muncă şi in folosul econo publice la nivelul ce „Treptele Diotimei")
in 40 de- conducători auto ie miei noastre naţionale I rinţelor 9 Rubrica: Cartea — Sce
de acţiune. In prezent, peste
na - Discul - Ecranul
apropie de cifra de 150 000
kilometri parcurşi fără vreo
Alcătuit din oameni de rii pentru traducerean via In vederea, .extinderii ini reparaţie capitală. Mulţi în 9 Interviul nostru: Cu
nădejde, muncitori cu înal ţă a hotărîrilor centei ţiativei, comuniştii acţio să au trecut de această „ba Stela Popescu despre
tă calificare şi responsabi Plenare a C.C. alP.C.R. nează cu perseverenţă. Cup- rieră“. Printre ei se numără teatru, revistă şi tele
litate, schimbul condus de Astfel, ei au lansatiniţia- torarii Dragomir Vlad şi Petru Petric (306 mii km), CWilft agrícola de primăvară viziune
tehnicianul Ioan Dragota tiva ca „Fiecare schib să Tralan Costa, laminatorii Iosif Cara (203 mii km), Au
este de mai multă vreme lamineze peste plail zil Laurenţiu Suciu, Adrian rel Jurj (180 mii km), Avram
fruntaş al secţiei laminor nic cîte un lingou c oţel“. Domişan. Ioan Pavel, fini-
„800" de la C.S. Hunedoa — Valoarea iniţiatei este satorii Teodor Cristoreanu,
ra. Numai în primul tri deosebită — ne-a iclarat Dumitru Bimbirică. lăcătu Activitate susţinută la pregătirea
mestru, pe baza creşterii tehnicianul Dragota. Prin şii şi electricienii Gheorghe La ferma din Lăpuşnic
indicelui de utilizare cii generalizarea ei, vo reuşi Rădos, Ioan Peto, Ioan Su
3,05 la sută, acest colectiv ca pe ansamblul sqiei să ciu, Viorel Ioan şi Wilhelm
a laminat peste plan 800 producem lunar pee plan Slovik depun strădanii deo terenului pentru semănatul porumbului a I.A.S. Mintia
tone de oţel de calitate su cel puţin 270 tonede la sebite pentru alimentarea
perioară. minate. Prin aceaa vom ritmică cu lingouri calde a
Pe baza rezultatelor de putea aduce o coiribuţie laminorului, respectarea teh- S-a realizat 30 la
prestigiu dobîndite, comu sporită la îndeplinea e- ■ MECANIZATORII DE LA S.M.A. DEVA AU ARAT IN A- tămîna viitoare se va trece
niştii din cadrul schimbu xemplară a planuii pe AL. VALERIU CEASTA PRIMĂVARA 1 625 HA, AU PREGĂTIT PENTRU SEMĂ la insămînţarea lor. Arături sută din producţia
lui fruntaş au hotărît să 1973 şi a cincinaluii îna NAT APROAPE 1 000 HA Şl AU INSAMINTAT CU CULTURI DIN le făcute vor fi încheiate —
dea un nou impuls întrece inte de termen. (Continuare în pag, a 2-a) PRIMA EPOCĂ O SUPRAFAŢA DE 652 HÂ. ne spuneau interlocutorii —
pînă la 18 aprilie şi se va medie anuală
■ UNITĂŢI CARE AU TERMINAT INSĂMINTAREA CULTU lucra în continuare cu toate
RILOR DIN PRIMA EPOCA. forţele numai la pregătirea de lapte
„Să lucrăm o zi pe lună ■ LA C.A.P. ŞOIMUŞ Şl BEJAN TREBUIE URGENTATA terenului şi semănat.
PLANTAREA CARTOFILOR Insămînţarea culturilor din
I prima epocă s-a încheiat şi Transpunerea în viaţă a
cu electrozi eonomisiţi“ Insămînţarea culturilor din 652 ha cu culturi din prima la C.A.P. Căstău pe întrea sarcinilor stabilite de par
tid privind obţinerea unor
de
ga
.suprafaţă
planificată
Cristea (160 mii km), Iosif prima epocă, cu excepţia a epocă. 90 hectare, din care 40 ha producţii ridicate cu chel
25 ha cartofi, s-a încheiat şi
mai
cît
tuieli
în
reduse
De cele mai multe ori, rodnicia iniţia utikarea completă a electrozilor la ope Cristea (157 mii km), Con in unităţile agricole socialis Activitatea mecanizatorilor cartofi şi 20 ha sfeclă de za întreprinderile agricole de
tivelor muncitoreşti se măsoară în tone, raţie de sudură. stantin Onea (153 mii km) şi te din cadrul consiliului in- este concentrată în aceste hăr. încheierea cu succes şi stat constituie o preocupa
zile la executarea arăturilor •
in condiţii agrotehnice supe
kilometri, metri cubi sau în bani. Dar e- -înainte de iniţiativă — îşi aminteş alţii. tercooperatist Deva. Au fost re de căpetenie a lucrăto
xistă destul de des şi situaţii cînd pen te îg. Ioan Cîndea, directorul întreprin Aceste rezultate înregistra semănate 205 ha sfeclă de şi pregătirea terenului. Pînă rioare a însămînţărilor la a- rilor din cadrul fermei
ceste culturi, ne spunea Ioan
tru rezultatele acestor însufleţitoare che deri — era „plină" curtea cu bucăţi de te la bordul autovehiculelor zahăr, 55 ha păioase de pri în prezent s-a arat o supra
mări de masă nu avem unităţi de măsu elecrozi nefolosite. In prezent sînt eco- se datorează, in primul rind, măvară, 51 ha sfeclă furaje faţă de 1 265 ha şi s-au pre N. BADIU din Lăpuşnic a I.A.S. Min
gătit 891 hectare. Pentru cul
ră, fizice sau valorice. Şi, totuşi, efectul nonisite, lunar, 250 kg electrozi. Ceea ce modului în care au fost res ră, 47 ha plante furajere a- tia. Avînd în structura ac
lor este incorporat în succesele genera conribuie efectiv, alături de celelalte re- pectate procesele tehnologi nuale, 163 ha trifoliene şi tura porumbului sînt pregă tivităţii şi sector zootehnic
le obţinute, în ascendenţa producţiei, zulite, la creşterea eficienţei economice. ce de exploatare, colaborării s-au plantat 131 ha cu cartofi tite aproape 600 ha şi de săp- (Continuara în pag. a 2-a) reprezentat prin 280 bovi
însă nu le puteri? separa. Ceea ce merită Eudent, punerea la punct a iniţiativei cu echipele de întreţinere. de toamnă. Tovarăşii Aurel ne, această fermă oferă
subliniat, în acest caz, ca şi în primul, cu toate detaliile, modul de urmărire a Secretul este ca autovehicu Chirilă, directorul S.M.A. un model demn de urmat
este creşterea simţitoare a conştiinţei maerializării ei au constituit unul din lele să nu aibă uzuri pre Deva şi ing. Liviu Gîrbea, în ceea ce priveşte îngri-
făuritorilor de bunuri, care determină în obictivele centrale ale activităţii orga- mature, să fie urmărit zi de preşedintele consiliului inter- • jirea animalelor şi produc
ultimă instanţă faptele lor materiale, mo nizţiei de partid a secţiei — forţa mo- zi modul de comportare a cooperatist — ne relatau că ţia obţinută.
dul de gîndire şi acţiune în folosul so trie a microcolectivităţii. „După lansa motorului şi a celorlalte or din cele 161 ha prevăzute a Astfel, producţia medie
cietăţii. gane. se planta cu cartofi s-a reu de lapte realizată în pri
rea iniţiativei — ne declara Eugen Chi-
Acesta ni s-a părut a fi elementul ca rilă şeful secţiei — au fost luate mă Am cerut părerea citorva şit să se realizeze pînă acum mul trimestru depăşeşte
racteristic, esenţial şi al colectivului de suri de popularizare prin afişe, grafice, dintre recordmeni. 131 hectare. Mecanizatorii Ni 850 1 pe cap de vacă, echi-
muncă din întreprinderea de industrie loziici. Comuniştii Ioan Roşia, Ioan An- Iosif Cristea — şofer, „Am colae Lupuţ şi Pamfil Cepă- valînd cu 30 la sută din
locală Orăştie. Există în această unitate dreiiu şi bineînţeles Şendrescu s-au si preluat autobuzul direct din lău au plantat ieri cartofii cantitatea anuală planifica
economică o luptă susţinută cu cifrele şi tua în fruntea acţiunii şi ei au fost ur fabrică, căutînd ca de la în pe ultimele suprafeţe la tă — 2 900 litri pe cap de
indicatorii de plan, cu toate faţetele de mai cu convingere de toţi ceilalţi mun ceput să efectuez toate re C.A.P. Hărău — 25 ha, şi vacă. Deşi întregul efectiv
diamant pe care le întruchipează mun citei. Valoric, economiile lunare nu sînt viziile, făcînd la timp micile C.A.P. Bîrsău — 11 ha. Din se află la prima lactaţie,
ca. Dinamica ascendentă a producţiei tot prei mari. Doar cei cinci mii de lei. Dar remedieri". cele 7 cooperative care au în aceste zile producţia
mai larg diversificată, angajamentul co Constantin Onea — şofer. plan la cultura cartofului au i medie ajunge la 10-11 litri
lectivului de a realiza cincinalul în trei acesta înseamnă într-un an vreo 60 000 „Lucrez în brigadă cu Her- terminat plantatul cinci. Mai '• i' ■ ' ! pe cap de vacă. fapt ce
ani şi nouă luni vorbesc de la sine de lei, bani care intră în contul de econo ţeg Carol. Executăm la timp sînt de plantat 20 ha din cele evidenţiază grija deosebită
spre aceste fapte, le argumentează pu mii al întreprinderii. Tocmai de aceea, întreţinerea zilnică. Schim 40 planificate la C.A.P. Şoi-
ternic. noi ne mîndrim cu rezultatele obţinute". băm cînd trebuie uleiul, res muş şi 5. la C.A.P. Bejan. Se ce s-a acordat îngrijirii tine
In sprijinul obiectivelor majore care In baza iniţiativei de folosire eficien pectăm vitezele legale, rea- impun măsuri care să asigu retului femei de reproduc
.....
stau în faţa unităţii pe acest an vine şi tă s electrozilor de sudură, pentru fieca V. RUDA r:- i, : . * '< ţie, fructificării eficiente a
> -
iniţiativa lansată aici de circa 3 luni. La re tomandă ce intră în secţie se resti corespondent re, în cîteva zile, terminarea
secţia confecţii metalice, comunistul Tra- tuie magaziei o cantitate de electrozi din lucrării şi în aceste unităţi.
ian Şendrescu, sudor, a chemat pe tova necesarul înscris în normele de consum. In total, în cadrul consiliu
răşii săi de profesie să lucreze o zi pe (Continuare in pag. a 2-a) lui intercooperatist Deva s-a C.A.P. Beriu. Mecanizatorul Ion Trosan plantează cartofi pe (Continuar* In pag. a 2-a)
lună cu electrozi economisiţi. C u m ? Prin MARIN NEGOIŢA o suprafaţă de 40 ha.
însăminţat o suprafaţă de
—
Casnica
pentru
pentru
OASPEŢII premiul I tinărului secţia autoservire, va fi profilat pe eficienţă ridicată, precum frumoase în excursii Astfel, dinţi, Caraş-Severin, Gorj,
magazinul
la
locomotive
ute-
vacanţă.
elevii
şi
modul de organizare a
şi
Bihor.
MUNCITOARELOR cist Valentin Eberth şl Modern, confecţii femei, activităţii in scopul rea in zilele de 18—19 aprilie Alba — in care Spectaco
folclorul
lele
pentru secţia vagoane, lui confecţii bărbaţi, se va lizării unor randamente se va pleca pe itinerarul zonelor reprezentate au
Ansamblul artistic „Ha- Romulus Zaharte. Dc ase trece pe scară largă la maxime pe fiecare ma Deva — Brad — Ţebea — dat un colorit aparte pro
ţegana“, din Hunedoara, menea, au fost premiale prezentarea şi desfacerea şină. Dr. Petru Groza — Peş gramelor, — s-au bucurat
a prezentat un aplaudat lucrările lui Simion Ci- deschisă prin înlocuirea tera Meziad — Băile Fe- de o caldă primire din
program de muzică popu bian, Viorel Serafinccanu mobilierului cu un altul MATERIALE partea publicului hunedo-
lară în faţa muncitoare — ucenic Ia locul de mun adecvat acestui scop. lix — Oradea — Deva, iar rean.
lor de Ia secţia de covoa că — şi a altor tineri. DE CONSTRUCŢII in 20—21 aprilie pe tra
re din Hunedoara, secţie Concursul a constituit o INSTRUCTAJ PE TEMA seul Deva — Haţeg — Ca
aparţinătoare Fabricii „Vi excelentă verificare a po IERBICIDARII I.a depozitul dc mate ransebeş — Hcrculane —
Severin
dra“ Orăştie. tenţialului creator al tutu PORUMBULUI riale de construcţii al Drobeta Turnu Petroşani — VREMEA
Tg.
—
Jiu
—
Programul, care s-a des ror celor care au luat O.C.L. produse Industriale Deva.
Deva, au sosit ieri şi s-au
făşurat direct în secţie, a parte la întrecere. Ieri, la S.M.A. Haţeg a pus în vînzare 40 000 bu Pentru 24 ore
fost îndelung aplaudat de avut ioc un instructaj
cele peste 100 de munci FORME MODERNE practic pe tema folosirii căţi ţiglă. Depozitul mai SPECTACOLE PENTRU Vremea va fi rece, cu
dispoziţia
toare prezente. DE DESFACERE IN ierbicidelor la cultura po pune la ferestre cu cumpă MICI Şl MARI cerul mai mult noros, fa
rătorilor
două
MAGAZINELE DEVENE rumbului. Participanţii — şi trei canaturi, ipsos, Opt localităţi din jude vorabil precipitaţiilor sub
„CEL MAI BUN specialişti şi şefi ai sec humă şi alte materiale de ţul nostru — Deva, Hu formă dc ploaie şi la
STRUNGAR" Săptămînă care urmea ţiilor de mecanizare din construcţii. nedoara, Orăştie, Călan, munte sub formă de nin
ză va marca o trecere pe staţiunile pentru mecani Gurabarza, lila, Dobra şi soare. Vintul va sufla slab
agriculturii
—
au
Din numărul mare de scară largă la forme mo zarea prilejul să urmăreas EXCURSII DE VACANŢA Sarmizegetusa — au găz din vest. Temperaturile
avut
participanţi la concursul derne de desfacere în cî că felul în care se reglea duit, zilele trecute, spec minime vor fi cuprinse în
Secţia mase plastice a I.I.L. Deva. Printre lucrătoarele frun „Cel mai bun strungar“ — teva magazine devene. ză debitul, asigurarea con Comitetul municipal De tacole ale unor ansam
taşe ale secţiei se numără şi comunista Maria Cătană, care-şl organizat la I.M.M.R. Si- Astfel, sectorul de chi va al U.T.C. organizează bluri artistice pioniereşti tre » şl 2 grade, iar ma
depăşeşte lună de lună sarcinile de plan cu >6 la sută, realizind meria — Juriul a decernat micale al magazinului diţiilor pentru a obţine o săptămina viitoare două din judeţele Timiş, Mehe ximele Intre t şl s grade.
produse de cea mai hună caii tate.