Page 50 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 50
DRUMUL SOCIALISILUl © Nr. 5 680 @ DUMINICĂ 15 APRILIE 1973
Perfecţionarea continua a aducerii şi organizar»
activitate economice — in «baterea comun
Mai puţine şedinţe şi mai scurte, planul anual de construc-
Adunarea activului de ţii-montaj.
de
la
Şantierul
partid
mai mult timp muncii cu oamenii T.C.M M. Petroşani — în Cadru corespizător Printre măsurile ce ur
care s-a dezbătut cu com mează a se lua figurează :
Comitetul nostru orăşe re şl să se refere la ceea Reducerea numărului de petenţă şi responsabilitate centralizarea producţiei se
nesc are în centrul preocu ce este strict necesar pen şedinţe, scurtarea duratei modul de aplicare a măsli cundare (confecţii metalice,
părilor sale perfecţionarea tru a se pune în dezbatere, lor creează posibilitatea de C.C .al P.C.R. din februa pentru intensifica ritmului balastiere etc.) într-o sin
Plenara
nilor
de
adoptate
muncii organizatorice, de să prezinte propuneri con a consacra mai mult timp gură platformă capabilă să
care, considerăm noi, depin crete menite să sprijine îm activităţii vii cu oamenii, a- rie—martie a.c. privind per alimenteze prompt şi ritmic
de îmbunătăţirea şi a celor bunătăţirea muncii. In ca cordării unui sprijin mai e- Inginerul Viorel Boanlă, şe fecţionarea organizării şi locurile de muncă, simpli
lalte domenii ale activităţii. zul domeniilor în care am fecliv organelor şi organi ful sectorului I de la mina conducerii activităţii econo ficarea formularisticilor de
aflat
organizator,
Bun
In primul rînd acţionăm cu luat mai înainte hotărîri şi, zaţiilor de partid şi de masă, Gonea. în mijlocul minerilor, mice, noul mecanism pro de execuţie pi şantiere evidenţă centralizată şi pri
mereu
hotărîre pentru reducerea deci, analizăm doar stadiul conducerilor unităţilor. De Îşi aduce o contribuţie sub ductiv, funcţional şi de con mară, repartizarea unor
numărului de şedinţe la îndeplinirii lor, nu mai venim asemenea, prin aceasta şi stanţială Ia rezolvarea opera ducere alcătuit în lumina membri de partid şi cadre
de
problemelor
strictul necesar pentru a le cu alte hotărîri sau planuri membrilor de partid — pen tivă a soarta producţiei. care Decretului privind stabilirea de specialitate la locurile
depinde
De
scurta durata şi a le da un de măsuri, ci doar cu unele tru că şedinţele se fac cu Ia începutul anului şi pînă în lum de muncă inutilă — a- „înţi" în dosare cu acte. de muncă unde treburile
conţinut mai concret, de lu completări, cu cîteva obiec oameni şi de multe ori me- prezent, sectorul pe care ÎI normelor unitare de struc răta şeful şantierului. In In pozite, de asemenea, merg anevoios etc.
cru. tive care se impun în plus reau aceiaşi — le creăm conduce a extras peste preve tură pentru unităţile econo prezent, aceleaşi atribuţi- 'eraimobilizaţi muncitori Pentru realizarea tuturor
deri aproape 1 000 tone căr
mice — a constituit un bun
Organizăm şedinţe comu pentru transpunerea lor în ■ condiţii de a afecta mai bune. prilej de reafirmare a ho unl funcţionale sînt înde cu lificări superioare ca aspectelor discutate în adu
re ocupau cu încărcarea
ne ale biroului şi comitetu continuare în viaţă. Deci, mult timp pregătirii lor, fa- Foto: VIRG1L ONOIU tărârii constructorilor pen plinite numai de 81 de per — şcărcarea materialelor. narea activului nostru de
lui executiv al consiliului urmărim să punem în dez milei. tru urgentarea ritmului de soane, comasate doar în 2 partid —■ arăta inginerul
popular în probleme de a- batere materiale practice, IOAN COSMA execuţie la noile obiective servicii principale în loc de Ac aceştia au întărit e- Constantin Stanciu, şeful
provizionare şi deservire a fără introduceri şi fără în prim-secretar al Comitetului miniere în vederea punerii 6 servicii existente anterior. chle productive, iar rea- serviciului tehnic-producţie
populaţiei, gospodărire, o- cheieri cu generalităţi. orăşenesc de partid Brad Act de înaltă conştiinţă acestora în funcţiune la ter Tehnicianul topograf Eu lize înregistrate pînă în — dispunem, în urma apli
crotire a sănătăţii, Invăţă- men şi în devans. gen Catrina sublinia că în prpt confirmă justeţea cării Decretului, de un nou
mînt, cultură şi în alte do şi profund umanitarism lumina acestor mutaţii ca mrilor luate. cadru organizatoric, suplu
menii. S-a indicat, de ase Atenţie sporită Informînd adunarea acti litative, cadrele tehnice nu Comasarea unor loturi, şi eficient, şi-mi exprim sa
Cru
de
menea, ca unele şedinţe ale ce SIMERIA. de Comisia întreprinderea vului de partid din şantier mai sînt imobilizate în ac cujs-a produs de fapt şi tisfacţia că modificările sur
roşie
la
sindicatelor să se organize educării noilor membri material rulant Simbria, spri despre semnificaţia măsuri tivităţi inutile, sînt mai a- cosarea loturilor din Li- venite au fost înţelese de
ze în comun cu comitetele jinită de conducerea între lor prevăzute în Decretul proape de miezul producţi veii şi Petrila — arăta toţi salariaţii noştri. Este
organizat
vineri,
prinderii,
a
oamenilor muncii, mai ales de partid 13 aprilie, o nouă donare o- Consiliului de Stat, tovară ei, îşi aduc o contribuţie m(rul Ioan Săninoiu — esenţial — arăta vorbitorul
în problemele legate de des norifieă de sînge. Cu aceas şul inginer Ioan Lăsat, şe substanţială la creşterea a iUS în fruntea noilor — ca fiecare dintre noi să
făşurarea întrecerii socialis tă ocazie an donat sînge un ful şantierului, a arătat că productivităţii muncii, la foaţiuni cadrele de spe- muncească mai mult şi
comitetu
îndrumarea
te, asigurarea condiţiilor de lui Sub orăşenesc, organizaţiile lie şi societate. Periodic, număr de 10(1 muncitori, ingi aplicarea acestora a deter- rezolvarea unor probleme ciţate, care încă din pri- mai bine, să-şi întărească
din
şi
neri
tehnicieni
între
locuit, activitatea cantine organizăm întîlniri ale mem prindere, printre care Ion | minat o substanţială depla acute de care depinde ac mzi au trecut la întoc- responsabilitatea faţă dc
lor, calificarea şi ridicarea de partid de pe raza oraşu brilor biroului comitetului Suşabă, Anton Meştcrcagă, sare de forţe spre activita celerarea ritmului de execu ma de grafice concrete soarta obiectivelor de inves
Orăştie
au
lui
îmbunătăţit
calificării, propaganda teh orăşenesc cu cei nou pri Elbcrt Petdr, ing, Ovidiu Mu- tea direct productivă, o ţie. peu recuperarea rămîne- tiţii, să depună eforturi
ing.
reşan,
Bădilă,
l.iviu
Lu-
nică etc. La fel, se organi în acest an munca de pri miţi, în cadrul cărora li se creţia Irinca, Gheorghe Mă- simplificare evidentă a flu — Faptul că noi, ingine ril în urmă şi pentru ur- susţinute pentru încadrarea
zează şedinţe comune ale mire în partid. Există, ast vorbeşte acestora despre gureanu, Inochentie Suciţi şi xului informaţional şi de rii, am trecut în conduce gearea execuţiei la cele- în termenele de execuţie în
fel, o preocupare susţinută preocupările actuale ale or alţii. decizie — fapt însoţit încă
consiliului orăşenesc al pentru conducerea acestei ganizaţiei orăşeneşti de par O contribuţie deosebită la rea operativă a loturilor — lal obiective. vederea finalizării optime
Frontului Unităţii Socialis activităţi la uzina chimică, tid, conţinutul noilor docu recrutarea şi mobilizarea do din primele zile de la a- arăta inginerul electrome pă ce a reliefat preo- a fiecărui obiectiv.
te, comitetului orăşenesc al întreprinderea de industrie mente ale partidului, al natorilor onorifici au adus to plicarea Decretului de sal canic Constantin Dincă — curile conducerii şantie- Adunarea comuniştilor
Inochentie
varăşii
ing.
June,
U.T.C., comitetului orăşe locală, fabrica „Vidra" şi în noilor legi, despre îndatori preşedintele comisie) de Cru turi considerabile în nivelul a generat luarea unor mă ru pentru pregătirea pro- Şantierului T.C.M.M. Petro
nesc al femeilor, consiliul alte unităţi. De la începutul rile care stau în faţa comu ce roşie din întreprindere, şi producţiei şi al eficienţei suri eficiente care vor per fenală a celor trecuţi in şani a dovedit capacitatea
orăşenesc al sindicatelor, anului organizaţiile de ba niştilor în actuala etapă. doctor Ervin Ilcrman, medic întregii activităţi. mite pe viitor încadrarea prucţie. inginerul şef Teo- de mobilizare a acestora, a
dc circumscripţie.
cînd se analizează, de pil ză au primit peste 70 noi In munca de primire în Cumulînd rezultatele acestei — Deşi în perioada care strictă în graficele de exe doNichita a expus sarci- oferit garanţia fermă a în
dă, acţiunile de gospodărire membri de partid, dintre partid şi de educaţie avem acţiuni cu ale celor similare a trecut de la Congresul al cuţie. Personal — arăta nildeosebito ce revin con- deplinirii cu succes a tutu
de
24
organizate
şi înfrumuseţare a oraşului care peste 30 numai în lu şi unele rămîneri în urmă, încoace numărul la celor martie X-lea al partidului şi re vorbitorul — simt o satis strtorilor din şantier pen- ror hotărîrilor partidului,
care
sau activitatea de populari na martie. de exemplu, in sectorul fo au răspuns la acest act de centa plenară, aparatul facţie deosebită că în pre trilndepljnirea ireproşabi
zare a legilor. Paralel cu primirea In restier, la şantierul de con înaltă conştiinţă se ridică în nostru funcţional a fost zent dispunem de achizi lă planului pe trimestrul angajarea plenară la reali
oraşul Simeria la 277 persoa
Ne preocupă, după cum partid acordăm toată aten strucţii, în cooperaţia de ne. simplificat cu 68 de per tori de materiale compe II anului, astfel ca la zarea cu succes a prevede
rilor pe acest an şi întregul
am arătat, şi scurtarea du ţia educării şi formării noi consum. Biroul comitetului ROMULUS TIMAR soane, acesta se menţinea tenţi care se ocupă efectiv fin? semestrului să se
ratei şedinţelor. Am ajuns lor comunişti. Pentru a- orăşenesc va acorda în con preşedintele comisiei orăşe încă supradimensionat, con- do problemele aprovizionă poi raporta îndeplinirea cincinal.
ca o plenară de comitet sau ceasta ei au fost repartizaţi tinuare organizaţiilor de neşti de Cruce roşie centrînd un însemnat vo- rii, fără să stea în birouri a puţin 50 la sută din ILIE COJOCARU
o sesiune a consiliului popu pe lingă membri de partid partid din aceste sectoare
lar să dureze două-două ore cu experienţă care au pri un sprijin mai mare în in
şi jumătate, faţă de 4-5 ore mit sarcina de a-i ajuta în tensificarea activităţii edu Aşadar, în combinatul hu-
cit durau înainte. Cum s-a toate privinţele, adică şi în cative. „Un lingou laminat nedorean s-a născut o nouă A
realizat acest lucru ? Ne pregătirea politică^-.şi în cea IOAN BORZA „Dirigenfia iniţiativă de valoare. îm - Am venit la Hunedoa- tone dd oţel peste sarcinile
străduim ca materialele pre profesională, şi in proble locţiitor al secretarului Comite brăţişarea ei de către cele rcu gindul de a face ce- de plan, a fost îmbrăţişată
zentate să intre direct în mele de comportament la tului orăşenesc de partid w li peste pianul lalte colective de lamina- i bun in viaţă. Am urmat şi de celelalte echipe, a gă
problemele puse în dezbate- locurile de muncă, în fami- Orăştie muncitorească tori, după specificul locului csuriie şcolii profesionale sit, deci, cîmp larg dc ac
zilnic in fiecare de muncă, se va solda in d, califieîndu-mă în me ţiune şi dă garanţia unor
(Urmare din pag. 1) acest an cu un volum spo sia de oţelar. Practica am rezultate bune, angajamen
rit de laminate de calitate fut-o în combinat. Parcă tul pe anul 1973 fiind îm
zultatele bune obţinute
învâfômïntul de partid de la safe de-a lungul săptămânii, se schimb“ superioară. 7? văd la început de bunătăţit considerabil.
— De cînd lucraţi ca şef
discută lipsurile, se com dm, cînd prima zi mi
bat unele stări de lucruri, (Urmare din pag. 1) S‘ părut fără sfîrşit, cînd de echipă ce satisfacţii a-
Corigenţi la... disciplina se fac propuneri, antici „150000 de tal era atît de complicat veţi ?
pări pentru săptămîna vii nologiei de laminare, des şigreu de descifrat. Dar — Satisfacţiile mi le dau
toare, se stabilesc unele făşurarea normală a lucru kilometri tară onenii de aici mi-au îm- munca. oamenii cu care
Marţi, orele 19, la C.A.P. camdată, corigenţi la capi întîmplător pe acolo şi măsuri. lui în ajustaj, întreţinerea ptăşit din experienţa lor, lucrez: rezultatele noastre
Bîrsău, urmau să aibă loc tolul disciplină. cînd erau întrebaţi de ce — Dacă este aplicată sis corectă a tuturor agregate urau acordat încredere — sînt oglinda activităţii des-
convorbirile finale şi odată Cei de faţă căutau însă nu veniseră mai repede ri tematic, cu tact şi răbdare lor şi instalaţiilor. reparafie
cu acestea închiderea învă- să ne convingă că e pentru dicau din umeri miraţi că din partea „diriginţilor", a-
—
are
în
nu
ţămîntului de partid desfă prima dată cînd se întîm- ,,nu le-a spus nimeni'f.-. De ceastă interesantă formă a vedere Iniţiativa cantitatea —
numai
şurat, timp de un an, în plă un asemenea lucru. Re fapt, însuşi secretarul or muncii politice de masă dă ne-a spus şeful de echipă capitală“ Aşa gândeşte
organizaţia de bază din sat. dăm şi părerea secretarului ganizaţiei de partid a a- rezultate dintre cele mai Teodor Florea, secretarul
Datorită însă prezenţei unui organizaţiei de partid din juns cu o jumătate de oră bune. Pînă acum şi-a ară comitetului de partid din (Urmare din pag. 1)
număr mic de cursanţi, dis cadrul cooperativei, tovară mai tîrziu. tat din plin roadele în co secţie. Oamenii noştri ur
cuţiile s-au amînat pentru şul Aron Cornea : „Oame Dată fiind această stare lectivele noastre de mun
data de 23 aprilie a.c. Se nii sînt la lucru. Dar se de fapt e necesar ca tova că. măresc să asigure o scoa lizăm economii de combus jţelarul comunist
pare că unii cooperatori, strîng ei". răşii din Comitetul comunal Aprecierea a fost făcută tere optimă de metal din tibil, anvelope^ înainte de
printre care Maria Lugojan de partid Hărău să intervi de secretarii comitetelor de lingourile turnate cu praf plecarea în cursă verificăm
N-am înţeles ce înseamnă exoterm, prin care se va
şl Remus Irlmie, Viorica acel ,,se strîng ei", că nici nă pentru înlăturarea unor partid Arcadie Schwartz, reduce consumul de metal întotdeauna starea tehnică a aşiîşi începe dialogul Ioan făşurate. Intre noi e o în
Nelega, Lenuţa Mariş, ■■ Sil la orele 20,45 nu se adu astfel de manifestări, pentru secţia I furnale. Victor Pe- cu circa 50 kg pe tona de maşinii. Astfel, printr-o în Bccescu, şef de echipă la ţelegere deplină, sîntem o
troiesc,
II,
O.S.M.
Gheor
via Barbu, lulia Gabor, Lu- naseră mai mult de 12 (din ca disciplina să fie repusă ghe Şerban, bluming-semi- laminate. De asemenea, ei grijire atentă a maşinii reu cuorul tineretului de la familie unită, dornici de
40), în majoritate femei. Or, în drepturile ei în rînduri- se preocupă de reducerea şim să-i prelungim durata
creţia şi Petru Hăncilă, Pe le unor membri de partid fabricate, Teodor Florea, de funcţionare în condiţii de OM. II. realizări frumoase.
data şi ora, stabilite di rebuturilor, laminarea unor J
tru Giţ, Trufaş Vichente nainte, se ştiau. Mai erau din organizaţia de bază de laminor 800 mm, Nicolae profile fără defecţiuni şi siguranţă deplină a circula In 1964, păşeaţi timid Aşa gîndeşte tînărul ro
au rămas, cel puţin, deo însă şi unii care dădeau la C.A.P. Bîrsău. Avramescu, oţelăria elec asigurarea unui grad supe ţiei rutiere. peiorţile combinatului. A- munist Băncescu. Ii plac
trică, din cadrul C.Ş. Hu Lazăr Mihai — şef de e- cui ce ne puteţi spune ? muzica, lectura, plimbările
nedoara. rior de finisare a lamina - Fără modestie, vă spun în aer liber. Rădăcinile lui
telor. chipă mecanici. „Lucrez îm că,după părerea mea, şi s-au înfipt adine în pămin
preună cu 6 mecanici şi un
electrician. Am întărit exi ere că nu-i numai a mea, tul Hunedoarei. pe care
n-ar mai putea s-o pără
maria de oţelar e una din
Activitate susţinută la genţa faţă de munca fiecă celimai frumoase. Mici nu sească. Are familie, un bă
ruia. De la noi nu pleacă nici
un autobuz cu vreo defecţiu băniţi cum sîni nopţiile iat, căruia ii dedică aproa
ne. Acest lucru a permis ex la ura oţelăriei, această pe în exclusivitate tjrnpv.'
pregătirea terenului pentru cluderea oricăror defecţiuni iniri de oţel ce pulsează liber şi pe care, probabil,
de natură tehnică. fard contenire. Spectacolul, lot oţelar îl i-a face. Vor
pe are numai aici îl poţi beşte cu emoţie de Tome
Gheorghe Berindei — mais
semănatul porumbului tru, secretarul comitetului vecii te face să fii alt om. Bulgarii, de Nicolae Motd"
de partid. ,,S-au format în Ninv nu-i mai plăcut ca van, de Constantin Drago
ultimul timp două brigăzi atur.i cînd ştii că tu îm- mir. de mulţi alţii.
metalul
blîneşH
Cuvinte de apreciere la
incandes
(Urmară din pag. 1) cupării manifestate pentru specializate pentru revizii de cent rînd ştii c-ai investit adresa t’r.qruţiii a r r-tit
n
buna organizare a muncii, gradul I în flux şi de gradul apvfdin tine în şarja de sectteţ arul rom t etulu.i
:
II în puncte fixe. Se lucrea
Iurian, inginerul şef al s-a reuşit ca toate culturile ză pe bază de grafic respec oţelI partid ve O.S.M. II. Iova
C.A.P., se datoreşte muncii din prima epocă să fie lnsă- tat cu rigurozitate. Am întărit —Vreţi să ne vorbiţi răşul Victor Petroiesc :
rodnice desfăşurate de meca mînţate la timp şi în condi exigenţa la recepţie, s-a ridi desţe iniţiativa lansetă de — K unul clin oamenii dr
nizatorii Ion Lăscoi, Alexan ţii agrotehnice corespunză cat astfel calitatea reparaţi clv. p cadrul adunării gru- bază ai cuptorului tinpretu
dru Rusu, Ion Ciorîţă, Ilie toare. Lucrările de arături şi ilor şi reviziilor". tmi indicale ne luna mar lui. Gradul de mo.t”'-bnri‘
Turdăşan şi Romulus Demian. pregătire a terenului polari La volanul maşinilor, con tie 7Ce v-a . determinat s-o politică l-a făcu să qîn
4
De asemenea, se evidenţiază zează acum atenţia ţăranilor ducătorii auto caută să se a- facej? gească si să a "ti'"'''—' ca v"
1
cooperatorii Ilie Samoilă, A- cooperatori şi mecanizatori — Rc~vi(atelc bune obţi adevărat comun’s‘ F.şte v'
lexe Zaharie, Ioana Bunea, lor. O contribuţie deosebită propie de baremul impus de nute',pînă în prezept. con caracter intearu. formal 1~
Elena Grămescu, Maria Teo- la obţinerea de rezultate po iniţiativă sau chiar să-l cler diţii de lucru şi în pri şcoala muncii. scoală rpn
tesc, Ioana Gabor, brigadie zitive şi-au adus-o Viorica păşească. In ateliere, meca mul -îmi oamenii minunaţi delatoare de caractere, crea
rii de cîmp Maria Bota şi E- Marcu, preşedintele C.A.P., nicii, echipele de întreţinere cu drp lucrez, animaţi de toare de onmoni modeşti,
lena Demian. Acum mecani Maria Baciu, inginer şef, le dau tot concursul. Şi re dorine de a face mai mult. ambiţioşi, cinstiţi.
zatorii lucrează cu toate for Hermina Murar, brigadier de zultatele sînt din cele mai hiiţi&ivn. intitulată Fiecare
ţele ia pregătirea terenului. cîmp, Maria Creţu şi Lucre- Studenţii anului I electrom ecanicft, dc la Institutul de sub ingineri Hunedoara, urmăresc cu bune. Numărul celor cu ech'rj.de oţelari să produ Dialon conictnnat <ţe
Sînt gata '60 ha şi de săptă ţia Olaru, şefe de echipă, toţi atenţie şl interes noţiunile noi aduşe de cursul de mecanică şi rezistenţă, care îşi vor găsi In 150 000 km la bord, fără nici că în fiecare zi cel puţin 2 VIORICA CIORRAGIU
mîna viitoare se începe semă cooperatorii. Merite deosebi curînd aplicarea în orele de pr actică productivă . o reparaţie capitală, va creş
natul porumbului. te revin mecanizatorilor Cor te mereu.
Şi în cooperativa agricolă nel Niculescu şi Gheorghe
din Tîmpa, ne informează to Birtom, ale căror eforturi sînt
varăşul Emil Creţu, secreta concentrate acum la pregăti
rul organizaţiei de partid din rea terenului pentru cultura
Aprovizionare!, Ana servire şi calificarea hăţurilor
această unitate, datorită preo- porumbului.
La ferma din Lăpuşnic
materia factori importanţi in realizarea unei alimentaţii publice la nivelnl cerinţelor
(Urmare din pag. 1) sporirea producţiei de lapte
îl are cointeresarea
potenţialului productiv al a- lă a îngrijitorilor, respectiv
nimalelor. Depăşirea cantită retribuirea lor In acord, în
ţii medii de lapte prevăzute funcţie de rezultatele obţi In anul 1972, Trustul de a-' nici un caz de păgubire a a- limentaţie publică". dreptat, astăzi nu mai să- fost diclaraţi fruntaşi pe Pentru toţi salariaţii T.A.P.L.
şe reflectă favorabil în pro nute. Pentru fiecare hectoli limentaţie publică locală din vuţiei obşteşti, calitatea ser Elena Moga, şefa biroului per vîrşesc abateri". trust. Cum am muncit ? Am Hunedoara este o cinste dc a
ducţia marfă care, pînă la tru de lapte se plătesc în Hunedoara a obţinut cele virii s-a îmbunătăţit, clien sonal. „Socotesc că preocupă Ioan Coşei, şeful serviciu făcut ţ bună aprovizionare, se fi clasat primii pc judeţ,
începutul lunii aprilie a.c., grijitorilor cîte 40 lei, iar mai bune rezultate, ocupînd tela este mai bine primită, se rile noastre pentru ridicarea lui administrativ: „In 1972 o servire promptă, civilizată, de a fi situat trustul lor pe
a fost cu 8 500 litri mai ma pentru un viţel cuantumul locul I în cadrul întrecerii manifestă în general mulţu gradului de pregătire politică am dotat, modernizat, igieni am diversificat listele de me locul întîi. Succesele obţinute
re decît cea planificată. Care retribuţiei este de 100 lei. In dintre organizaţiile comercia mită de modul în care o ser şi de cultură generală cit şi zat şi intimizat un număr niu, am eliminat mare par în 1972 sînt incontestabile.
sînt factorii ce au determi acest fel, cunoscînd ce pro le de alimentaţie publică din vim. îndeplinirea planului de profesională a majorităţii lu mare de unităţi, care primesc te din deficienţe. Salariaţii Dar ei nu uită un moment
nat înregistrarea unor ase ducţii trebuie să realizeze şi judeţ, cu un procent global desfacere la toţi indicatorii a crătorilor au avut o influen clienţii mai bine". au înţeles că este nevoie că mai există neajunsuri csre
menea rezultate ? ce retribuţie li se cuvine, lu de realizare a indicatorilor de fost o altă problemă în aten ţă însemnată în obţinerea re Elena Verigă, bucătăreasă de muncă, de multă străda duc la nemulţumirea unor
In primul rînd este de re crătorii din zootehnie se plan de 103 la sută. Consem- ţie. Fiecare membru din bi zultatelor frumoase în anul şefă la restaurantul „Dună nie în tot ce fac. Astăzi sîn consumatori, şi care trebuie
ţinut că s-a acordat o grijă străduiesc să înregistreze ran nînd cu satisfacţie acest fru roul organizaţiei de partid a trecut". rea" : „Aici, Ia Hunedoara, tem căutaţi de consumatori, înlăturate. Pentru eliminarea
mos succes, am căutat să a-
sporită asigurării unei baze damente superioare.. Ca În flăm cum s-a muncit concret răspuns de activitatea cîtor- Maria Opriţa, ospătar, loc- noi ne-am constituit într-o desfacem un mare volum de acestora, comuniştii, toţi sa
furajere corespunzătoare, ceea grijitori lucrează oameni cu va unităţi, informînd. în faţa producţie proprie, localul lariaţii au datoria să acţio
ce a permis ca raţiile să fie experienţă, care de 5-10 ani pentru dobîndirea lui. Parti adunării generale despre şi-a schimbat faţa. Eu con neze zi de zi, să ia poziţie
cipanţii l discuţia noastră au
a
alcătuite din cantităţi sufi se ocupă cu tragere de ini vorbit de experienţa bună a munca concretă desfăşurată. MASĂ ROTUNDĂ sider însă că abia am făcut fermă împotriva celor care
ciente de nutreţuri, din sor mă de creşterea animalelor. muncii lor, s-au referit la Orice deficienţe au fost a- primul pas bun...“ îşi mai nesocotesc obligaţiile
timente variate şi de calita Iosif Bolojan, Vasile Horşa activitatea din domeniile de nalizate pe loc, s-au luat mă Costică Fotache, şeful ser faţă de consumatori. Tnce-
te. Pe lingă fibroase (4-5 kg şi Vasile Strîmbeanu. îm care răspund. suri. Cei 82 de comunişti din viciului comercial ţ" Comite pînd cu bufetele şi terminînd
fin pe zi), în componenţa ra preună cu soţiile, dovedesc organizaţia noastră, care ţiitorul secretarului organiza filială a asociaţiei bucătari tul oamenilor muncii a ac cu localurile de categoria I,
ţiilor o pondere însemnată hărnicie, pricepere şi dăruire Eduard Ştefănescu, respon muncesc în locurile cheie, au ţiei U.T.C. „In faţa tinerilor lor şi cofetarilor. In cadrul ţionat unitar şi ferm pen ştacheta bunei serviri sc cere
ca unităţi nutritive revine în profesarea meseriei ce sabilul restaurantului „Gam- acţionat hotărît pentru înde din organizaţia noastră au ei ne consultăm ce-am putea tru mobilizarea tuturor re ridicată tot mai sus. Partici
suculentelor — respectiv si şi-au ales-o. brinus“, secretarul organiza plinirea sarcinilor ce le-au a- stat mereu probleme ca : în face mai mult şi mai bun surselor la îndeplinirea şi panţii la discuţia noastră
ţiei de partid : „Buna servi
lozului de porumb —, din O problemă căreia se im re, aprovizionarea unităţilor, vut, pentru ca trustul să-şi deplinirea planului la toţi in pentru consumatori, ne con depăşirea sarcinilor de plan, s-au angajat în acest sens.
care se administrează fiecă pune să i se acorde perma apărarea avutului obştesc, îndeplinească indicatorii pla dicatorii, promovarea unei sultăm cu clienţii, cu gospo Se poate spune deci că mun
rui animal cîte 30 kg pe zi. nent atenţie este reducerea respectarea regulilor genera nului economic. Acum, cu serviri ireproşabile, a respec dinele care sînt abonate la pentru îndreptarea întregii ca grea de apărare şi întări
cinstei
şi
corectitudinii
In unele perioade se folo preţului de cost pe unitatea le de comerţ, a igienei şi cu toţii ne dăm seama că începe tului, relaţiile cu consumatorii. bucătăria noastră. Aşa vom unităţi pe un făgaş bun. re a prestigiului cîştigat a în
în
o muncă şi mai grea pentru
sesc şi tăiţeii de sfeclă. In de produs, capitol la care nu răţeniei, ridicarea nivelului noi. Ne-am cîştigat un pres Tineri ca Gheorghe Şăndula- acţiona şi în acest an şi în Rezultatele obţinute demon ceput. Publicul consumator,
ceea ce priveşte concentrate sînt epuizate toate rezervele. de conştiinţă a salariaţilor tigiu şi avem obligaţia nu che, Monica Sîrbu, Susana viitor". strează că am lucrat bine, acest sever examinator, aş
le, se asigură cîte 2 kg zil Pe această cale ferma din sînt probleme ce au stat în numai să-l apărăm, ci să-l Lazăr au fost puşi în discu Ioan Pantiloiu, şeful resta dar că putem face mai mult teaptă confirmarea exigenţe
nic, din care 1.4 kg tărîţe şi Lăpuşnic a I.A.S. Mintia îşi permanenţă în atenţia birou întărim necontenit. Vrem să ţie şi criticaţi pentru abateri. urantului „Corvinul“ : „Cînd lor sale faţă de un T.A.P.L.
0,6 kg şroturi de floarea soa va înscrie întreaga activita lui organizaţiei de partid, a ocupăm un loc de frunte şi Primul nu s-a încadrat în am preluat eu unitatea, în în toate privinţele. însuşi fap fruntaş.
1971, era în impas. Nu se
relui. te a sectorului zootehnic pe tuturor comuniştilor şi con în întrecerea pe ţară, între disciplina noastră şi i s-a realiza planul nici pe depar tul că ne-am clasat pe pri
Inginerul Elena Omotă ne coordonatele unei eficienţe ducerii trustului. Drept ur cere ce se desfăşoară între desfăcut contractul de mun te. Servirea era slabă, cli mul loc pe judeţ obligă Masă roiundă realizată de
spunea că un rol decisiv în economice tot mai ridicate. mare, în 1972 nu am avut organizaţiile comerciale de a- că, ultimele două s-au în- enţii ne ocoleau. In 1972 am enorm." GH. I. NEGREA