Page 51 - Drumul_socialismului_1973_04

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 680 ® DUMINICĂ 15 APRILIE 1973 3
—WUaBMBBBBBf

Pomii amintesc
ţ D E B U T
t
de tinereţea noastră \ ţ
\ \
Cîţi pomi are oraşul nos­ strada principală plină de ţ Cîte drumuri \
tru, Hunedoara ? Iată un lu- praf vara şi de noroi toam­
gru greu de aflat. Pentru na, cu steagul brigăzii în \
că, fiecare parc, stradă şi faţă. In fiecare primăvară, \ Cite drumuri plecară de-aici,
fiecare bulevard are zeci şi dimineaţa sau după-amiaza, Pe toate-nainte de mine
sute de pomi. Unele străzi la terminarea schimbului, t Trecură străbuni'' în opinci, i
pe care pomii s-au plantat tinerii aceia plecau spre o- t Cu sîngele aprig in vine. \
cu peste două decenii în ur­ raşul muncitoresc — care
mă. sînt literalmente inun­ pe atunci avea o singură \ Pe drumuri plecate de-aici, ţ
date de verdele proaspăt al stradă ! — să planteze pomi. ţ Izvorîte ca apa din stîncă, \
pomilor. Mai înainte de a începe \ Cu furci şi cu coase-voinici \
Cîţi pomi are oraşul nos­ construcţia unui bloc, a u- Bătură la porţi să le-nfrîngă.
tru ? Cine se mai gîndeşte nei case, se plantau pomi... \ t
să-i numere acum cînd a- Cîţi pomi are acum oraşul l Pe drumuri ce pleacă de-aici,
ceştia au înflorit formînd i- nostru? Cine poate şti? Dar, ţ Din inima ţării de piatră,
maginea unui uriaş covor dealtfel nu acesta este lu­ Străbunele doruri adinei (Fragmentul surprinde cut o remarcă doar pentru ea sinuau în toată casa, dinspre — Cam tot ceea ce se poa­
policrom. Văzînd în aceas­ crul esenţial. Important este ţ In suflet speranţele-mi poartă. ţ un moment din anii de însăşi : teritoriile Maicăi, arome sub­ te face cu un pistol, zîmbi el.
tă primăvară sutele de ti­ faptul că plimbîndu-te pe tristă amintire ai infiltră­ — Excesul de forţă e un tile de aluaturi cu mirodenii. Dar tocmai asta e că în afa­
neri săpînd gropi şi plan- străzile sale auzi cum cîn- Cîte drumuri se-ncarcă de-aici, rii fascismului in Româ­ simptom al deficitului de in­ — Spune-mi ce se petrece ră de sforăială cu biruinţa şi
tînd pomii firavi, pe aleile tă vîntul printre crengile Răsfrînte prin mine se duc, nia, in timpul regimului teligenţă. Polifem nu e în cu Alexandru, îl întrebă ea arhanghelii şi trăirea, nimeni
şi străzile noilor cartiere înflorite. Şi-apoi, pomii a- ţ Şi-n locurile acestea de vis burghezo-moşieresc). ultimă instanţă decît un im­ direct. Eşti cu el toată ziua nu ştie concret ce au de gînd.
ale oraşului, mi-am adus ceştia care au crescut înalţi \ Puterea luminii ne-aduc ! t becil penibil pe care Ulise la şcoală, poate ştii mai mul­ Se zice că e o mişcare de
aminte de primii brigadieri şi viguroşi amintesc de ti­ \ Pe măsură ce Alexandru îl va pune întotdeauna la te decît mine. coloratură fascistă. Aici A-
veniţi aici cu un sfert de nereţea noastră... ţ SORIN NISTOR se entuziasma, Roxana Şi A- locul lui... Pe urmă, ca o Dc pe marginea fotoliului drian ridică sprîncenele a
veac în urmă. ţ Deva drian constatau cu stupoare concluzie, cu sinceră îngrijo­ său, Adrian făcu un gest de perplexitate : Fascism 1 Ce e
...Mergeau încolonaţi pe MIRCEA NEAGU \ că el făcea în fond un fel rare : Nu ştiu ce se petrece neputinţă cu palmele în lă­ asta ? Ştie cineva precis cum
ţ de apologie a războiului. cu tine, Alexandru... Văd că turi : arată ? E ceva nou, încă o
— Stai puţin... stai aşa, in­ mai nou sorbi ceaiul. Face — Se petrece cu mulţi, binefacere cu care ne-a pro­
terveni Adrian. Părea con­ şi asta parte din noile tale nu numai cu el. E aşa... un copsit războiul. Dar n-are
INTERVIUL NOSTRU sternat şi avea aerul că nu A trecut, n-are tradiţie, nu ştii
înţelege nimic. Am impre­ de unde să-l apuci...
sia, spuse el metodic, ca în — Comunismul are tradi­
faţa unei probleme, că pe Intre două lumi ţie ?
Cu Stela Popescu, despre teatru, tine eventualitatea unui răz­ o convingere care pe ea o
Răspunse cu o mîndrie şi
boi te entuziasmează...
Dar bineînţeles că mă
—
entuziasmează. Războiul e făcură să zîmbească imper­
ceptibil :
singura noastră salvare... Da­ — Are. Comunarzii ce sînt?
revistă şi că vom crede în cruce şi în Fragment din romanul — Tu eşti comunist ?
Eşti ceea ce gîndeşti,
spadă,
răzbunării
arhanghelii
—
vor fi cu noi 1... „Treptele Diotimei“ făcu el cu un fel de regret,
— Mă uluieşti, murmură lăsîndu-şi ochii în jos. E la
afirmă totuşi că Stela Popes­ multe direcţii : joc în piesa Adrian. La şcoală n-am dis­ mine mai mult un ataşa­
cu este astăzi o... vedetă a lui Ion Băieşu, „Preşul'', ca­ cutat niciodată în amănunt al scriitorului RADU CIOBANU ment afectiv. Ştiu încă prea
televiziunii. E destul să ne re se bucură de mare succes despre lucrurile astea. Nu puţine despre comunism ca
reamintim spectacolul de re­ datorită problematicii ei ac­ bănuiam că... ştiu eu... în să-l pqţ gîndi. Deci nu sînt.
velion unde aţi fost Rita Pa- tuale ; repet pentru filmul, sfîrşit... că ai avansat atîta... vederi ? fel de curent, ei susţin că Cel puţin deocamdată... Tata
vone, Josephine Backer, Ju- cu titlul provizoriu, „Ferici­ Alexandru rîse cu superio­ Intr-adevăr îşi bea ceaiul sînt adepţii unei noi filozofii, da, el este. de la el mai aflu
liette Greco. Sandy Shaw... rea" al regizorului Mişu ritate : cu sorbituri sonore şi, de alt­ dar nici ei nu cred că ştiu cîte ceva.
— îmi place să joc la te­ Constantineşcu, unde deţin — Stai că ăsta e abia în­ fel, in ultimul timp; împru­ prea bine ce vor: unii vor­ — Să-mi spui şî mie ce
leviziune. Aici totul se pe­ rolul unei soţii de muncitor, ceputul. Abia ne organizăm. mutase o atitudine zgomotoa­ besc de filozofia disperării, afli. Vreau să mă limpe­
trece foarte rapid, totul se şi unde vor mai apărea cu­ Dacă vrei, mai discutăm. să, păşea tare, trîntea uşi, iz­ alţii de filozofia trăirii... în zesc. Mă simt cam dezorien­
filmează de la început la noscuţii actori Ion Carami- M-aş bucura să intri şi tu in bea lacîmurile dc masă, vor­ orice caz toată povestea asta tată între tine şi Alexandru.
sfîrşit. Se repetă puţin, se tru, Colea Răutu, Ernest legiune. bea Şi rîdea cu intensitate nu mă convinge, mi se pare L-am auzit vorbind despre
imprimă în goană, nu ai Maftei : repet şi pentru vii­ — Nu cred totuşi... ştii... nu ostentativă, avea gesturi bruş­ şi ceva nedemn nu ştiu de lucrurile astea şi pe arhitec­
timp să răsufli. Acest iureş toarea premieră a Teatrului e genul meu... te, închipuindu-şi că astfel ce... Am observat că-i îngro­ tul Pretorian, astă vară,
se datorează faptului că ac­ de comedie, „Volpone". Şi, — Nu cred nici eu. Eşti trăieşte cu adevărat în cul­ zeşte şi-i întărită ideea posi­ cînd ne-a ridicat casa la
torii sînt toţi ocupaţi în tea­ fireşte, televiziune prea moale. Noi sînteni toţi tul forţei. Preceptele celor bilităţii diferenţei de opinie. Runc. Vorbea foarte frumos.
tre, la cinematografie, în — Cu predilecţie comedia... tari. Ne închinăm forţei. Spe­ şapte ani de acasă erau însă Asta-i un semn de slăbiciune El susţinea că e comunist şi
spectacole de revistă şi nu­ — Părerea mea este că răm în moarte şi pînă în a- prea înrădăcinate în el pen­ sau, în cel mai bun caz, de mereu polemiza cu bunicul.
mai în pauze sau timpul li­ dintre toate genurile drama­ cea clipă a mîntuirii nu gîn- tru ca ultima observaţie a nesiguranţă. Le-am spus-o şi Adrian a privit atent :
ber fug la televiziune. De tice comedia este cea mai dim, ci trăim. Viitorul este Iloxanei, făcută încă în pre­ lor, chiar ieri, se afla şi A- — Iţi place arhitectul Pre­
exemplu, pentru programul educativă. al forţei. zenţa lui Adrian, să n-o sim­ lexandru de faţă şi de aceea torian ?
de revelion, filmările le-am — După un prim specta­ Roxana nici nu se atinse­ tă ca o palmă. II înecă furia, îmi poartă pică, cred că mai — Da, spuse fără şovăială. E
început în noiembrie, dar col la Deva, care vg sîijt im­ se de mîncarb. Stătea acolo, îşi promise în gînd să i-o de mult nu mă înghiţeau ca un erou de roman, exact
lqcrurile s-au întins îneît presiile despre teatrul devean pe marginea patului, cu coa­ întoarcă. Disimulă rînjind : pentru că niciodată nu i-am cum le place fetelor : şi fru­
pînă la urmă, tot în., patru de estradă ? tele sprijinite de genunchi şi — Porumbeilor, v-aţi soli­ luat în serios. Mă purtam mos şi îndrăzneţ şi cu ima­
zile l-am realizat! — La prima mea colabo­ cu faţa în palme şi îl pri­ darizat împotriva mea, căla­ faţă de ei cum te porţi tu ginaţie. Chiar şi sărac. Şi
Cele mai mari emoţii le rare cu acest colectiv artis­ vea pe Alexandru ca şi cînd re amîndoi pe mîrţoaga u- faţă de Alexandru... aşa... la asta-i dă farmec, rîse ea. 11
am la spectacolele televizate tic am rămas surprinsă de atunci l-ar fi văzut pentru manismului. Mă tem că o să modul ironic... Nu cred că e cunoşti ?
unde participă şi publicul. calitatea trupei. I-am mai prima dată. crape şi o să vă lase-n drum, bine. Ar trebui lotuşi să-i — Oarecum, răspunse A-
Nu ştii niciodată ce se poa­ văzut dealtfel şi la Bucu­ — Nu cred. Gîndirea a su­ o să vedeţi cît de curînd... luăm în serios. Nu mă refer drian întristat. L-am auzit
te întîmpla. Iată, acum vin reşti cu ocazia turneului lor. pus şi va supune întotdeauna Aşadar, Alexandru o luă numai la noi, ci în general, vorbind la o întrunire. Eram
de la Oradea şi Aleşd, unde In mod special l-am remar­ forţa, răspunse Adrian şi razna — medita ea atunci şi la toată lumea... cu tata. Vorbeşte frumos în-
s-a filmat cu public, Este cat pe actorul Lucian Radu- glasul lui sună neobişnuit de pe urmă, după plecarea lui Roxana se aşeză pe covor, tr-adevăr.
vorba de spectacolul inclus lian şi pe balerinul Tică ferm, chiar cu o nuanţă im­ Adrian, cînd rămase singură la picioarele lui şi de data ■ Tăcură apoi îndelung, ca şi
în programul de duminică Hanea. Ultimul este într-a- perceptibilă de îndîrjire. în odaia ei. Luase la înce­ asta el nu protestă, ca şi cînd cum fiecare ar fi simţit ne­
seara (Azi, ora 20,30 n.n). devăr extraordinar !... — Gîndirea, ascultă-mă pe put totul drept o copilărie, n-ar fi observat. Adăugă a- voia să rămînă un timp sin­
Cînd am ajuns la jumătatea Aici, Stela Popescu, actriţa mine, şi-a trăit traiul ; e o dar lucrurile păreau mult proape în şoaptă, cu un aer gur cu gîndurile lui. Umbra
spectacolului, ni s-a comuni­ deţinătoare a unui optimism chestie verificată de istorie, mai serioase de vreme ce' fă­ foarte grav, parcă ar fi răs­ lui Pretorian stăruia între ei.
cat de la Bucureşti că... nu scenic molipsitor, ne-a pără­ forţa e totul. Toată istoria cea parte din acea organi­ puns unor nelinişti pe care Roxana se rezemase cu u-
— înainte de a bato la uşa meii frumoase, cochete. Cît s-a putut înregistra nimic (I!) sit deoarece trebuia să intre nu e altceva decît succesiu­ zaţie, aşa cum ieşise la ivea­ numai el le-ar fi ştiut: mărul de fotoliul lui Adrian
revistei am fost timp de trei despre actorul-total, asta e Aşa că a trebuit să reluăm în spectacol. Nu înainte de a nea unor forţe. Forţa e sin­ lă. îşi aminti de discuţia din­ — Cred că greşim cu toţii şi privea fulgii de dincolo de
ani actriţă la Teatrul de dra­ obligatoriu. Chiar un trage­ totul de la început. oferi cu amabilitatea-i cunos­ gurul lucru care contează... tre Titus şi Corioian pe care şi mă tem că vom descoperi geam. Se afla foarte aproape
mă din Braşov — ne-a măr­ dian trebuie să ştie să cîn- Spectatorii au fost foarte cută un autograf cititorilor Uitaţi-vă la Napoleon : nu o auzise fără să vrea, astă- asta cînd va fi prea tîrziu. de el, îi auzea şi-i simţea
turisit Stela” Popescu, cu; pri­ te, să'danseze-;----------- înţelegători... ziarului nostru. l-au învins decît frigul, ză­ vară, la Runc. Şi bătrînul — Ce crezi că se poate în­ respiraţia în păr şi îi venea
lejul participării sale în spec­ — Ajungînd starul nr. 1 al — La ce lucraţi acum ? pada şi foamea, adică nişte privise atunci cu neîncrede­ tîmpla ? Ce pot să facă ? Am să închidă ochii şi să-şi lase
tacolul „Sus cortina la ceta­ revistei noastre, deci tpapaţ — Sînt ocupată în mai C. DROZD forţe mai puternice decît el, re toată povestea cu legiunea văzut la Alexandru un pistol. capul pe genunchii lui.
te" al Teatrului de estradă intr-un domeniu unde stele­ dar pînă aici a dat peste cap şi ţinea minte că spusese
din Deva. Am jucat Ofelia, le sînt mai repede căzătoare toată lumea de carton a Eu­ chiar că un partid cu un a-
Anna Karenina, „Chiriţa în decît oriunde, după şapte ani • a • ropei I semgnea nume nu putea fi I T E R A R A
Ochii lui Adrian se aprin­
provincie“... de succese aţi revenit la tea­ seră iar, ca şi cînd se a- ceva serios. Ar fi vrut să P O S T T A r L
— Şi dintr-odată aţi optat tru. fla In faţa unei probleme ma­ vorbească şi să-i ceară sfatul Edy lusio — Hunedoara. cută, dar şi acum „Acasă"
Iui Adrian, el poate ar fi
pentru revistă. — Da, la Teatrul de come­ tematice : ştiut mai multe, dar nu mai Poezia este scrisă bine, de abundă în expresii mult
— Da. Timp de şapte ani die Bucureşti. Surpriza dis­ — Da, îl întrerupse el, dar avuseseră ocazia să rămînă o corectitudine ireproşabi­ prea uzate (poveştile au
la „Tănase". Dar ca să ajung tribuirii mele în piesa lui frigul, foamea şi zăpada nu singuri Nu ştia unde locu­ lă. Versurilor însă le lip­ adormit, frunze-n vînt, a-
la revistă, am învăţat singu­ Brecht, „Dispariţia lui Galy- l-ar fi putut învinge dacă ieşte căci ar fi fost în stare seşte sufletul. Adevărata murg blajin/, iar „Singu­
Gay“, chiar i-a făcut pe unii
ră totul. Nu e chiar uşor. să se întrebe : „Ce, asta ştie şi-ar fi dat seama că e tras să se ducă la el, deşi era durere cînd face versuri, rătate", cu tot echivocul
Aici mi-a folosit foarte mult să spună şi vorbe ?". Cu ei înspre ele de Kutuzov, adică conştientă că ea, ca fată, nu dă vorbelor o impunătoa­ finalului („îmi vine limpe­
experienţa din teatru. Re­ d^că ar fi gîndit. Şi l-a tras putea face aşa ceva fără să re solemnitate, o particu­ de în auz scîrţîitul vechii
(Şi Stela Popescu, la fel lară mlădiere şi armonie, porţi/ şi parcă o văd zîm-
darea unui cuplet, de pildă, cum a irumpt pe scena re­ înspre ele nu forţa, ci capul comită totodată o necuviinţă.
este foarte dificilă, chiar da­ vistei, adică datorită talen­ lui Kutuzov. Omul ăsta poa­ O ajută — într-un fel şi că numaidecît te simţi stă- bind“) este o „încercare de
că nu se vede. Şi nu se pri­ tului şi muncii perseverente, te s-a îndoit, poate a luptat pînă la un punct — şansa. pînit de prestigiul cuvin­ tristeţe" cum scrie orice
cep chiar toţi. Da noi, doar a ştiut „să spună şi vorbe". împotriva descurajării şi a Data următoare cînd veni A- telor ca de o putere nevă­ om cînd îl ajunge dragos­
zută,
puterea
Stroe şi Radu Zaharescu. Dovadă stau succesele obţi­ neîncrederii şi a laşităţii şi drlan, Alexandru era iarăşi frumuseţea cea emisă de tea... In „Vis senin" doar
titlul este de nu l iţă'' op­
nepieritoa­
stupidităţii celor din jur, dar
plecat şi ea îl invită din nou
— Se spune despre dum­ nute în toate rolurile jucate a crezut în capul lui. Forţa să-l* aştepte în camera ei. re a poeziei. Deci, picuraţi timistă.
neavoastră că sînteţi o actri­ pe scena teatrului de come­ a' fost învinsă de inteligenţă Mai erau doar vreo două zile mai multă căldură şi sim­ Dar noi, optimişti fiind,
ţă totală, iar în revistă aţi die). şi asta înseamnă că pînă la pînă la Crăciun. Iminenta so­ şi descifrînd cîteva haruri
impus genul personajului ce­ — Cu toate că în ultima urmă, poate în ciuda unor sire a lui Tiberiu şi chiar a ţire în versuri. poetice în versurile dv. vă
rut de cuplet... vreme circulă părerea că ve­ aparenţe, istoria o decid cei lui Tăvi îi atenua îngrijoră­ Nicolae Albu — Hune­ sfătuim să mai trimiteţi.
— Şi nu genul „Stela deta e depăşită, mitul trans- ce obişnuiesc să gîndească ! rile prin acea nelinişte agrea­ doara. Două dintre poezii
Popescu". Pare ciudat, dar formîndu-se în anti-mit şi că Roxana adăugă încet, gîn- bilă pe care o dă bucuria ni le-aţi trimis şi data tre- Red.
nu-mi place să joc rolul fe­ la modă sînt anti-vedeteie, se ditoare, ca şi cînd ar fi fă­ aşteptării. Pe sub uşi, se in­
' v >

f i l m „Cupa gloriei“
Editoriale Festivalul brigăzilor artistice de agitaţie pe scena

Iată un film documentar replay-ul unor faze devenite Ş Din ediţia de „Scrieri"
care va suscita un interes celebre, la reluarea — poşte ale" lui Ion Pas a apărut
general, film despre care ni­ din alt unghi de filmare — a de curînd, în editura Mi-
meni nu va putea spune că situaţiilor palpitante, decît prin nerva, volumul al Vl-lea — clubului „Siderurgistul“ din Hunedoara
nu merge să-l vadă pentru neînchipuita vitalitate a spor­ „Carte despre vremuri
că subiectul investigat nu-1 tului cu balonul rotund ? De­ multe“.
interesează. Cine ar putea, sigur, majoritatea spectatori­ • Criticul Cornel Reg- De o mare amploare artis- tenţat (prin lipsa binevenite­ brigăzi. S-a manifestat ace­ bulei ca motiv central, a a- ne-a relevat încă o dată ne­
deci, să ridice mina, spu- lor care ocupă fotoliile cine­ măn semnează un intere­ I tică, susţinut de aproximativ lor exemple concrete), briga­ laşi simţ satiric împotriva runcat superbele „pilule" a- bănuitul curaj în a critica
nînd : „Nu mă interesează matografului, au mai vizio­ sant studiu — „Agârbicea- j 20 formaţii ale municipiului da spitalului unificat „Sa- vînzătoarelor ce pun sub tej­ supra celor ce sustrag mate­ ce e rău, a aprecia ce e bi­
fotbalul, ca atare nu mă duc nat meciurile reluate în fil­ nu şi demonii". Urmărind I Hunedoara, festivalul brigă- tiro-terapia" ne-a introdus în ghea programul de radio sau rialele din avutul statului, a- ne, ne-a dezvăluit gîndirea
să văd filmul consacrat ma­ mul lui Tony Maylam, aca­ stabilirea unei tipologii li­ : zilor artistice de agitaţie a lumea glumelor usturătoare „Flacăra", împotriva servi­ supra celor ce se „gudură pe creatoare a regizorilor şi in­
rii bătălii pentru celebra, să, în halat şi în papuci, în terare predominante în o- fost unul din evenimentele cu „comprimate şi tratamen­ ciului de telefoane şi telegra­ lîngă şef ", „asupra celui ce terpreţilor neprofesionişti.
adulata cupă mondială Jules faţa micului ecran. Este alt­ pera scriitorului Ion Agâr- i culturale dintre cele mai in- te curative", fuga de vacci­ me de multe ori atît de fură din timp ca dintr-un Spiritul major întru care au
Rimei“. Chiar dacă s-ar găsi ceva, însă, ecranul mare, pe­ biceanu, noua lucrare cu­ j teresante din săptămîna care nare, nevoia de penicilină, „defect“, împotriva acelor sac interminabil“. „Cum se fost concepute brigăzile aces­
vreun spectator de cinema licula color, ambianţa de prinde referinţe la princi­ i a trecut. de „coşul plin cu situaţii", funcţionare care uită de cel face economia" e întrebarea tui festival ne îndeamnă să
care nu este implicit şi un spectacol cinematografic, ca­ palele şale romane, nuvele S-a făcut o trecere în re- de asistentele frumuşele care ce cere un formular de tele­ urgentă ce se pune pentru a credem că ele au un rol im­
adorator al balonului rotund, re reproduc atmosfera tribu­ şi povestiri. : vistă a brigăzilor din C.S.H. nu-şi uită obiceiul de a-şi gramă... ajunge la „mai iute, mai portant (atît ca semnificaţie
acesta n-ar fi, fireşte, edifi­ nei. j şi I.C.S.H., dar şi a celpr de sorbi zilnic cafeluţa... etc. O brigadă interesantă, o eficient, mai bine“. Progra­ cît şi conţinut) în a educa
cator pentru masa enormă Cum este normal, Maylam I la spitalul unificat, coope- Educaţia sanitară a fost fă­ interpretare nuanţată, o mon­ mul s-a terminat solemn prin tineretul, oamenii, în spiri­
de oameni, îndrăgostiţi de preferă spectaculozitatea pla­ Pentru melomani j rativa „Drum nou", Intre- cută în cursul de „Sport şi tare scenică deosebită a a- frumoasa comparaţie „fieca­ tul înaltelor idealuri ale so­
superbele traiectorii ale ba­ nurilor totale. Aceste total- | prinderea de comerţ cu pro- suprarenală", un text bine vut cealaltă brigadă de la re om e o stea". cietăţii noastre socialiste.
lonului rotund. Pentru că e- planuri arată atît de bine, • EDC-10291 este primul j duse industriale, I.G.C.L., făcut, dublat de un motiv „Drum nou“. „Muzica con­
xistenţa acestui film se jus­ îneît uităm de un defect al disc imprimat de formaţia | P.T.T. Hunedoara şi altele. muzical excelent. A fost una cretă" ne-a adus în prim In concluzie, festivalul bri­ Prof. ANA POP SIRBU
tifică, în primul rînd, prin peliculei, anume de acela că de muzică uşoară „Dentes" Ca o notă generală se poa- dintre cele mai bine jucate plan pe Petru Ţenea „şpri- găzilor artistice de agitaţie Hunedoara
extraordinara fascinaţie exer­ lipsesc prim-planurile care şi cuprinde : „Rapsodii de | te remarca faptul că spre brigăzi, o regie elevată, dar ţar-croitor", pe Tudoriţa Tu-
citată asupra milioanelor de descifrează chipul omenesc toamnă", ..Iarna pe uliţă", 1 deosebire de anii trecuţi, lipsită total de „exemplele dor cu „mult diluata ei cro­
oameni de către evoluţia ce­ într-un moment de maximă „Cîntece de leagăn“ şi „Ce : cînd brigăzile combinatului concrete“. ială“. Ce a impresionat şi
lor douăzeci şi doi de magi­ încordare. Ce studiu psiho­ te legeni, codrule“. So­ j erau cele mai incisive şi mai Brigada I.G.C.Ii. ni l-a re­ mai mult a fost turnura fol­
cieni pe gazonul de smarald. logic, vizualizat ar fi putut lişti : Ionel Sabău, Marian j cuprinzătoare ca program, levat pe Stănişor şi prea fru­ clorică a .brigăzii, de unde
Filmul reportaj al lui fi filmarea fizionomiei porta­ Costache şi Adrian Covaci. | anul acesta brigăzile din afa- moasele buruieni ale indolen­ se poate trage concluzia unei
Tony Maylan se justifică, în­ rului, în momentul în care I ra combinatului au avut o ţei : Vasile Lăcătuş „care şi-a multiple valorificări a folclo­
să, şi prin valenţele intrinse­ punctul decisiv marchează ţ pondere calitativă considera- părăsit cuibul" — metafora rului nostru.
ci ale unui sport pe bună destinaţia cupei „Jules Ri- Spectacole : bilă (şi ca formă artistică) cu bobocul a sugerat foarte Din brigăzile combinatului
dreptate îndrăgit de toată met". Sau cît de interesant I dezvăluindu-ne maturitatea bine situaţia în sine, Nico­ şi I.C.S.H.-ului pe care le-am
populaţia planetei. Fotbalul ar fi fost jucătorul, privit • Ansamblul „Ciprian : lor creativă. lae Popescu, reprezentat su­ consemnat şi cu altă ocazie,
este, poate, singurul sport prin prisma hiperbolizantă a Porumbescu" din Suceava : Brigada cooperativei „Drum gestiv prin copacul ce pro­ am remarcat ca deosebite prin
care reuşeşte să mobilizeze teleobiectivului, în momentul oferă azi spectatorilor din ! nou“ pe baza unui ingenios duce „mărul discordiei" şi particularităţile lor distincte,
toate resorturile afective ale în care mingea este răpită Lupeni şi Uricani un pro­ ! „Dicţionar de terminologie" trăieşte din plantaţiile ce­ brigăzile : „Produse prefabri­
spectatorilor. Un psiholog in­ de adversarul mai dibaci. gram de cîntece şi dansuri 5 cu un prolog şi un epilog lorlalte colective. Ceea ce cate" şi „Bluming semifabri­
stalat în tribune — dacă nu Dar în pofida acestor scăderi intitulat „Suceava, mîndră i bine conturat ne-a adus în a uimit a fost mobilitatea cate". Prima a adus un fru­
cade cumva victimă aceluiaşi — altminteri deloc inerente, grădină". | prim plan pe „cei ce nu-şi punerii în scenă 1 intrările şi mos omagiu Hunedoarei con­
miraj — ar putea consemna de cînd există rafinamentul ®Tot azi, la orele 17, I reglează ceasul de muncă", ieşirile bine programate au temporane „cu marile ei dan­
reacţii unice, nişte reacţii u- transfocatorului — „Cupa Eala „Arta" din Deva va ; „conducerea care se poartă dat spectacolului un caracter telării de oţel“, cu „eroii ei
mane care cuprind întregul gloriei“ este un spectacol de găzdui faza finală a ştafe­ ; prea cu mănuşi“, „pe argo- unitar, plin de viaţă şi erţer- minunaţi“. Partea a doua a
evantai al trăirilor afective. excepţie, pledînd pentru un tei folclorice „Căutătorii ! nauţii care construiesc pleu gie. brigăzii a fost o critică se­
Din „Cupa gloriei" aflăm, spectacol sportiv, în care de comori“, cuprinzînd se- j curat" ; dar brigada a adus Brigada P.T.T. prin alter­ veră adusă întîrzierilor de la
O nouS premieră de succes a formaţiei de teatru a Casei de
mai întîi, că fotbalul deţine miraculosul balon rotund, cu lecţiuni din creaţiile popu­ j şi un imn de laudă muncii nanţa vioaie între personajul serviciu, a comenzilor execu­ cultură din Petroaşni : comedia „D’ale Carnavalului“ de Ion
şi acum primul loc pe agen­ capriciile şi graţiile sal'', joa­ lare ale văii Mureşului şi I competente şi pline de res- evocator şi scenele ce le e- tate ce nu corespund proiec­ Luca Caragiale. In imagine, patru dintre talentaţii protago­
da de deconectare a publicu­ că rolul principal. din zona Brad. | ponsabilitate. voca ne-a sugerat o foarte tării etp. nişti ai piesei : Gei e Negraru, Glteorghe Sereş, Richard Bus-
’
neag şi Ion Codrea.
lui. Cum' altfel s-ar putea ex­ Âbordînd o tematică inte- ingenioasă modalitate de pu­ Brigada Bluming semifabri­
plica afluenţa spectatorilor la AL. COVACI 5 resantă dar tratată prea po­ nere în scenă a unei atari cate, folosind procedeul fa­