Page 53 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 53
Proletari din toate fărlle, uniji-va
Din activitatea bunătăţirea navigaţiei pe
întreprinderilor Nilul Superior.
de comerţ exterior Noi produse
ale creatorilor
In intervalul 1 ianuarie—
15 aprilie, întreprinderea de de instrumente
comerţ exterior „Contran- muzicale
simex“, din cadrul Minis
terului Transporturilor şi Creatorii instrumentelor
Telecomunicaţiilor, a înche
iat contracte cu parteneri muzicale de la Fabrica
„Doina" au adăugat recent,
străini, a căror valoare de celor 60 de sortimente pro
păşeşte de 2,5 ori pe cea duse pînă acum — piane,
realizată In întreg anul pianine, chitare electrice,
1972. instrumente de suflat şi de
După Uzina mecanică de percuţie, acordeoane, ampli
material rulant din Craio
va, care prestează, la ce ficatori — noi prototipuri.
rere, lucrări pentru repara Intre altele, a fost realizat
ANUL XXV Nr. 5 681 MARTI 17 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţia capitală a motoarelor un nou tip de clavinet —
cu care slnt echipate loco cu sunete obţinute prin
ciupirea unor tonuri şi o
motivele Diesel electrice
\\ importate din ţara noastră întindere de 5 octave. El
de Administraţia poloneză dispune de un sistem elec
tronic îmbunătăţit, de am
de căi ferate, alte uzine plificare.
OAMENII MUNCII HUNEDORENI recţie au încheiat contrac Colectivul secţiei de apa
în
această
specializate
di
193000 lei te cu diferite societăţi fe rate electrice este autorul
prototipului
am
nou
unui
roviare. Aşa, de pildă, U-
ÎNTÎMPINĂ ZIUA DE 1 MAI venituri peste zina de reparaţii auto din plificator „Sigma“ de 60 W.
Se află in pregătire un alt
în
boxpalete
livrează
Iaşi
amplificator de 100 W.
R.F. Germania. De aseme
nea, întreprinderile româ Din familia pianinelor a
plan din neşti exportă în Elveţia di fost reproiectat tipul „Bo
CU REZULTATE DE PRESTIGIU ferite instalaţii de dirijare lero", care dispune acum
zootehnie a circulaţiei feroviare. La de calităţi acustice superi
oare. Se află in fază de
ei,
întreprinderea
rîndul
„Teleconstrucţia" a achizi proiect prototipul unei pia
BOZ. Colectivul fermei zo
Fronturi noi în otehnice de la C.A.P. Boz, ţionat o serie de lucrări nine cu 7 octave şi un
Constructorii datorită depăşirii prevederilor privind dezvoltarea şi mo sfert. Un nou model de
de plan pe trimestrul I la li dernizarea sistemului tele pian cu coadă scurtă —
feroviari lucrează bătălia pentru cocs vrările de carne la export şi fonic In Bulgaria, o altă lungime de 1,45 m — placat
intern, a producţiei de lapte,
cu furnire estetice şi adap
unitate de specialitate acor
a reuşit să realizeze 193 000
prea
nu
lei venituri peste plan. In to
intens tal, in trimestrul I, s-au reali dă asistenţă tehnică şi efec tat interioarele peste puţin
mari,
va
tuează prestaţii de mecani
sta,
PETROŞANI. Colectivul De mai bine de 14 ani, cumentele recentei Plenare zat din sectorul' zootehnic că auto în unele localităţi timp, la dispoziţia cumpă
320 000 lei. O contribuţie
Şantierului nr. 71 Petro bateria de cocsificare nr. 3 a C.C. al P.C.R., privind u- deosebită la obţinerea aces vest-germane, iar Institutul rătorilor. Noul model va fi
şani este antrenat în ma funcţionează fără răgaz, tilizarea cu randament ma tui succes şi-au adus-o ingri- de proiectări pentru trans inclus în listele de export,
rea bătălie pentru termi producînd pentru furnale xim a capacităţilor de pro jitorii-mulgători Păscuţa Mir- porturile auto, navale şi dat fiind că fabrica furni
narea construcţiei ultime cantităţi de cocs de ordinul ducţie şi sporirea eficien za, Maria Cizmaş, llie Dodoc,
lor polate de protecţie îm milioanelor de tone. Ajunsă tei. Loghin Ursa, Cornel Cirnea- aeriene s-a angajat să fur zează pieţei externe mai
potriva căderilor de stînci acum in pragul îmbătrînirii — Menţinerea în bună lâ şi alţii, iar de la creşte In secţia sculărie a Uzinei Chimice Orăştie. Muncitorii Vili nizeze beneficiarilor suda bine de 90 la sută din pro
pe defileul Jiului, respec fireşti, bateria este pe ca stare a bateriei nr. 3 — rea şi ingrâşarea tineretului Bărbăcaru şi Paraschiva Lăptucă discută despre modul de lucru nezi un studiu pentru îm- ducţia de piane.
la maşina de Injectat Interior.
tiv între km 103 + 500 şi le să fie oprită, demolată spunea şeful de echipă An taurin, Elena Cozma, Cătăli Foto: ION LEHOCZKY
111 + 700. Această lucrare, pînă în temelii, refăcută drei Petresc — este obiec na Crişan şi Miron Tamaş
conform angajamentului, din nou şi modernizată. Dar tivul nostru central. Dar nu
va fi terminată cu 15 zile pînă atunci ? singurul. Da bateriile cele Aceste succese se datoresc
înainte de termen. — Pînă atunci, bateria lalte, atenţia se concentrea în cea mai mare parte res La Liceul din Haţeg se extinde o valoroasă iniţiativă r h
pectării întocmai a progra
Tot aici, pe porţiunea ce trebuie să meargă din plin ză spre folosirea la maxi mului de lucru, îngrijirii cu
lui de al doilea tronson — afirma inginerul Cor mum a capacităţii cuptoare toată atenţia a animalelor In ziarul de azi
Băieşti-Pui-Băniţa-Livezeni nel Gherghel. Şi, spre lor. Apoi, pentru a asigura
şi pe porţiunea Livezeni- mindria cocsarilor noştri, un cocs cu rezistenţă înal aflate in grijă, furajării lor ® Interes major faţă
Valea Sadului, continuă trebuie să spun că, la ora tă şi constantă am întărit după regulile zootehnice. Şi in CATEDRA OBŞTEASCĂ
intens lucrările de plantare actuală, deşi foarte bătrînă, autocontrolul pe faze, iar viitor ei vor acorda toată a- de cuvîntarea tovarăşului
şi echipare a stîlpilor pen bateria produce lunar pe pentru reducerea consumu tenţia creşterii producţiei a- Nicolae Ceauşescu, rosti
tru tracţiunea electrică. ste 20000 tone de cocs. lui specific am luat măsuri tă cu prilejul aniversării a
Brigăzile de constructori O afirmaţie lapidară, In de gospodărire judicioasă a nimaliere, veniturilor reali pentru pregătirea tehnico- 80 de ani de la crearea
feroviari de la tunelul Bă- spatele căreia se ascunde cărbunilor, dozarea corectă, zate din zootehnie. partidului politic al clasei
niţa execută betonarea şi unul din fronturile pe care reducerea la minimum a In cinstea zilei de 1 Mai,
conturarea acestuia pe ul se desfăşoară ofensiva coc numărului de spargeri la colectivul fermei zootehnice muncitoare (Dezbateri în
timii metri. sarilor hunedoreni pentru piloţi şi respectarea regimu şi-a propus să întregească a- productivăa elevilor învăţămintul de partid, cu
sporirea producţiei de cocs lui tehnic. cadrele didactice, agitato
C. AOANEI AL. VALERIU ceste realizări cu altele tot
şi îmbunătăţirea calităţii a- Măsurile stabilite de se interes şi drept urmare re mînt şi-n mod deosebit a le rii şi propagandiştii, cu
corespondent cestuia. pentru îndeplinirea atit de valoroase. cretariatul Comitetului ju zultatele au fost şi pînă a- cetăţenii)
sarcinilor izvorîte din do (Continuare in pag. a 2-a) deţean de partid, în ianuarie cum meritorii. E suficient, gării acestuia de activităţile
practice. La I.I.L. Haţeg am
a.c., cu privire la pregătirea credem, să precizăm că nu stat de vorbă cu Vasilica Ro • Perfecţionarea conti
tehnico-productivă a elevilor, ; mai în cel de-al doilea tri tam — şefă de tură în sec
prind viaţă şi la Haţeg. De mestru al actualului an şco ţia confecţii textile şi res nuă a conducerii şi orga
curînd, în cadrul liceului lar, cei 228 de elevi ai cursu ponsabilă C.T.C. „Nu fac nizării activităţii economi
de cultură generală a fost lui general din clasele complimente — ne-a spus a- ce — in dezbaterea comu
creată o microîntreprindere, V-X şi cei 297 din anii ceasta — dar nici nu vreau niştilor
iar. mai mulţi specialişti şi I—IV liceu au executat să ştirbesc meritele, de aceea
muncitori cu înaltă califica- în orele de activităţi prac afirm că elevele maistrei in
¿•e ai' unităţilor.. patrona toa-.. tice diferite- ---obiecte şi structor Cornelia Stegărescu O Şantiere gospodăreşti
re — întreprinderea de in lucrări artizanale de înaltă execută lucrări ireproşabile.
dustrie locală şi Cooperativa ţinută. Aşa de pildă, de o ca Le cunosc pentru că au fost (pagina a II~a)
de artă populară şi meşte litate ireproşabilă au fost de repetate ori aici la noi,
şuguri artistice „Haţegana" — cele 700 de bucăţi de presoa- şi de trei ori m-am dus eu
preluînd iniţiativa de la şcoa re M 6 livrate la I.A.S. Ha la atelierul liceului !“. Coo @ SPORT — Corvinul
perativa
„Haţegana"
şi-a
O necesitate imperioasă pe cale de Am luat cunoştinţă, zilele la generală din ş Orăştie au ţeg : cele 105 rochiţe de pla plasat 2 războaie de ţesut ar Hunedoara - C.F.R. Arad
într-o
cuprinşi
fost
inedită
- 2-0
jă şi 100 şorţuri de unifor-j
Valoarea unui minut trecute, la secţia 4e prepa catedră obştească. me şcolare — livrate la tizanal, la care lucrează cinci
rare a cărbunelui Coroeşti
VULCAN. Intr-un minut, a deveni realitate despre cîteva aspecte ale Mi-am propus să relatez I.I.L. ; 2 400 hamburghere cooperatoare, chiar In ate O Mureşul Deva a cîşti-
la mina Vulcan'se pot ex modului de folosire a insta cîteva amănunte despre cea pentru dulapuri, 5 mese tej lierul şcolii unde elevele gat fără emoţii
trage din subteran nici mai laţiilor de preparare şi de de-a doua trăsătură a dezi ghele portar, 15 banchete maistrei Laura Tabacu le
mult nici mai puţin decît fabricaţie a brichetelor din deratului şcoală-producţie : simple, 8 panouri afişier, 66 pot urmări cum lucrează ori- • Campionatul jude
375 kilograme cărbune. joc corni" cărbune produse aici. Din catedra obştească. Liceul din schelete metalice pentru po cînd. ţean
Dacă luăm în calcul orele discuţia cu muncitorul de Haţeg dispune de 5- ateliere diumuri şi măsuţe de grădi Şi numai aceste două e-
nelucrate din cauza absen înaltă calificare Gonczi Si- (lăcătuşerie şi electrotehnică, niţe — trimise tot la I.I.L. : xemple sînt destule spre a O Handbal, popice
ţelor nemotivate în primul gismund, şeful unei echipe tîmplărie, croitorie, ţesătorie precum şi 16 ii cu motive ne convinge că strîngerea le
trimestru al acestui an, se de la întreţineri şi repara- artizanală, croitorie artizana naţionale şi 3 carpete „Dor- găturii între şcoală şi uni 9 Ştafeta folclorică
ajunge la concluzia că în in itilizarea maşinilor-unelte lă) care au ca maiştri-in- na“ — lucrate pentru coope tăţile patronatoare, între e-
această perioadă s-au pier structori pe tovarăşii Gavrilă rativa „Haţegana“. levi şi specialiştii ori mun „Căutătorii de comori"
dut mii de tone cărbune. Buna întreţinere a Olab, Ioan Guşiţă, Cornelia Acest „inventar", care de citorii cu înaltă calificare,
Ce au de spus comitetul Stegărescu. Laura Tabacii şi fapt ar putea fi completat şi Luna teatrului de a-
oamenilor muncii, organi Pentru colectivul între dimineaţa. Acum, la toate Ana Munteanu. Atelierele cu alte exemple, dovedeşte PETRE FARCAŞIU matori
zaţiile de partid, de sin prinderii de utilaj minier cele 28 de strunguri pe care utilajului sînt bine dotatei, unităţile pa- eficienţa politicii partidului
dicat şi U.T.C. 7 Crişcior (fostele ateliere le avem, se lucrează din tronatoare dovedesc un viu nostru cu privire la învăţă- (Continuare In pag. a 2-a) (pagina a IlI-a)
centrale) utilizarea cu in plin în trei schimburi. Cum ţii, am aflat despre preocu
Metal recuperat pentru dici înalţi a maşinilor-unel- se spune, se munceşte „cu pările sale şi ale celor 13
te reprezintă o problemă foc continuu“. Aşa am reu
producţie vitală, de care depinde ho- şit să sporim mult produc oameni din subordine
tărîtor îndeplinirea cincina ţia de piese şi repere, să — Gradul de uzură al in
ORAŞTIE. Echipa de lă lului înainte de termen. A- creăm condiţii ca şi cele- ■ stalaţiei de spălare, de e- CAMPANIA AGRICOLA PRIMĂVARĂ
cătuşi condusă de Ioan ceasta cu atî-t mai mult, cu lalte ateliere, mai ales lăcă- xemplu, este foarte mare —
Cristea, din cadrul secţiei cit la recenta plenară a C.C. tu.şeria, să mărească pro ne spunea muncitorul Gönc-
confecţii metalice a între al P.C.R. s-a subliniat cu ducţia de utilaje şi suban zi Sigismund. Lucrăm zilnic
prinderii de industrie loca tărie necesitatea ca fiecare sambluri. acolo unde este mai mare
lă Orăştie, utilizează în maşină, utilaj, instalaţie, Generalizarea schimbului nevoie.
producerea armăturilor me toate capacităţile producti II şi extinderea schimbului Faptele de pînă acum de Pregătirea terenului şi semănatul—
talice materiale recupera ve să fie folosite cu maxi III — acţiune asupra că monstrează pe deplin că a-
te printr-o mai bună gos mum de randament şi efi reia conducerea partidului ceastă preocupare este ma
podărire, în scopul realiză cienţă. insistă In mod deosebit — terializată zi de zi. La ben
rii de economii. Astfel, nu In legătură cu aceasta, îşi face efectul pozitiv şi a- zile transportoare, care a- în timp optim şi de calitate
mai pe trimestrul I a.c., strungarii Ion Dobîrcău şi supra altor ateliere şi ca veau o pantă la intrarea în
harnicii lăcătuşi au econo Sabin Litra, doi dintre re pacităţi de producţie din buncăre de peste 30 grade,
misit peste 4,5 tone metal, putaţii meseriaşi ai între întreprindere. fiind astfel suprasolicitate
executind, totodată, lucrări prinderii, ne-au spus : — In primul trimestru la maximum motoarele de încheierea, în următoarele ® Plantarea cartofilor trebuie grabnic Valentin Cruceru, directorul
de bună calitate. — La noi in atelier se lu acţionare, echipa lui Qönczi zile, a plantării cartofilor dl unităţii — se prezintă bine.
cra pînă nu de mult doar (Continuare In pag. a 2-a) e adus o modificare. toamnă In unităţile agricole încheiată în toate unităţile agricole socialiste. Mai sînt de arat numai 170
socialiste care mai au unele ha din cele 1 770 prevăzute
1 lî restanţe trebuie să consti © Toate forţele şi mijloacele — folosite în planul de cultură al coo
agricole
anul
6141 RECLAMÂ ... îngrijirea combine! nu-! un amănunt ! tuie principala preocupare a cu maximum de randament la pregătirea te perativelor Mecanizatorii pe Dănilă
tuturor factorilor de răspun
1973.
BIRCEA. Un maldăr de fiare, aducind dodr pe de Orizontul 400 al minei mai mult cu 21 ml decit dere. Suprafeţele neplantate renului pentru a se asigura front larg de lu Roman, Cornel Ungur, Ion Jol-
parte a utilaj, zace de multă vreme în atelierul mecanic Lupeni trebuie să intre in prevedea planul. nu sînt mari. Lucrarea se dea, Petru Petraşca, Gheor-
al I.P.B. Bircea. El poartă numărul de inventar 6141. Zi- exploatare la 1 ianuarie. — Prin ce metode ? poate termina în 2—3 zile. cru la semănatul porumbului. ghe Vasiu, Trandafir Groza,
ce-se că aceste ferotenii au fost cindva — şi trebuie 1974. Intre brigăzile care — Prin priceperea şi Este necesar însă ca unităţi Remus Bolea şi alţii, care
să fie, după scripte —- un autostivuitor. Apt de func dau bătălia aici se numă hărnicia oamenilor, prin le rămase in urmă să solu s-au evidenţiat la însămînţa-
ţionare. ră şi cea condusă de Ba- folosirea la randament su ţioneze cît mai urgent pro respectiv 5 ha). Asemenea plantarea de urgenţă a ulti rea culturilor din prima e-
Starea jalnică a utilajului nu vine însă de la o prea lint Albert de la sectorul perior a combinei PK 7 blema procurării seminţei, suprafeţe mici mai sînt de melor suprafeţe cu cartofi de pocă, muncesc cu hărnicie la
mare folosire în deservirea producţiei. Vine de la „folo 4. Stăm de vorbă cu bri cu care lucrăm. Dacă o care constituie de fapt cauza plantat şi în alte cooperati toamnă. pregătirea terenului şi sînt
sirea" lui drept... rezervă de piese de schimb pentru gadierul. îngrijim cu atenţie, dacă o neterminării plantatului car ve, precum şi în unele fer Lucrările de arături şi pre gata, îndată ce timpul va
celelalte 4 autostivultoare. Cu alte cuvinte, in loc să — Cum merg treburile ? revizuim la timp şi o fo tofilor. Trebuie plantate toa me ale I.A.S. gătirea terenului, în vederea permite, pentru începerea în-
găsească soluţii pentru procurarea sau producerea pie — Bine. De la începutul losim cu grijă, combina ne te suprafeţele planificate. In Ploaia şi ninsoarea căzute asigurării unui front larg de sămînţării porumbului. Si
selor de schimb necesare, specialiştii mecanici de la anului ne-am realizat lună ascultă, avansînd in două această privinţă nu se admi sîmbătă şi duminică au îm lucru pentru semănatul po mecanizatorii de la S.M.A.
I.P.B. Bircea au recurs cu uşurinţă la „soluţia“ dezmem de lună sarcinile de plan. ore mai mult de 5 metri, te nici un fel de abatere. piedicat desfăşurarea lucrări rumbului, sînt prioritare şi Dobra, între care s-au evi
brării unul utilaj valoros. In martie am înregistrat Intre unităţile agricole so lor de pregătire a terenului la ordinea zilei pentru toate denţiat Viorel Todea, Traian
Pe cind schimbarea acestei optici ? Pe cînd o reîn chiar un record : o avan îngrijirea combinei nu-i un cialiste care mai au de plan şi plantare a cartofilor In unităţile agricole socialiste Marcu. Ilie Dumitraş, Octa
cadrare a autostivuitorului nr. 6141 în drepturile sale? sare in cărbune de 141 ml, amănunt. tat cartofi se numără cele din aceste zile. Se impune însă, vian Crişan, Iosif Duca, Ma
Gurasada, Cîmpuri-Surduc, din judeţ. Situaţia acestor lu
■ Boz, Leşnic (27 ha) şi cele pentru recuperarea timpului crări în unităţile din raza xim Bădău, Gheorghe Go-
din Sălciva şi Lăpuşnic (15 şi pierdut, ca să se treacă la S.M.A. Ilia — ne spunea ing.
(Continuare in pag. a 2-a)
CINSTIRE MUNCH Cadariu şi cîştigat de tî- tulul de primăvară. După mat în maniere variate şi SERILE TINERETULUI
nărtti manevrant Mircea cum ne informează tova interesante. complex S.M.A. care este
Sala clubului „Siderur- Gavrilă. răşul Viorel Popa, direc PETROŞANEAN prevăzut cu atelier de re
paraţii şi bază pentru car
gistul“ din Hunedoara a Nu a lipsit programul torul căminului cultural CONSFĂTUIRE buranţi. Zilele acestea, con
Comitetul
al
municipal
găzduit sîmbătă o seară brigăzii artistice de agi din Dîncu Mare — s-au U.T.C. Petroşani a iniţiat, structorul — şantierul din
de odihnă, intitulată „Cin taţie din secţie, cu textul remarcat prin ţinuta in DE LUCRU Brad al Trustului de con
stire muncii“, organizată „Una caldă, una rece“. terpretativei Ioan Cînrlroi incepind de ieri, un nou strucţii Deva — a început
de comitetul sindical in (solist dansator), Leontina La fermele zootehnice ciclu educativ-distractiv de turnarea bctoanelor la
colaborare cu comitetul FESTIVALUL „ALAIUL Cîndroi, Ion Cîndroi, Cor de la Bircea Mare ale seri pentru tineret. O da fundaţia noului obiectiv.
tă pe lună, tinerii invitaţi
U.T.C. de la secţia blu- nelia Telman, Cornelia I.A.S. Simeria a avut loc. din toate unităţile econo
Arca şi alţi artişti amatori
ming - semifabricate din PRIMĂVERII" duminică, o consfătuire la
C.S.H. Au participat un care au cules aplauze la care au participat peste mice şi au instituţiile muni VREMEA
prilejul
petre
cipiului
număr mare de lamina- Sîmbătă şi duminică, scenă deschisă. 80 de salariaţi. Au fost cerii unei seri bogate şi
tori cu familiile, printre grupul folcloric al cămi prelucrate uncie prevederi plăcute, al intîlnirii cu Pentru 24 ore
care am notat pe Viorel nului cultural din Dîncu EXPOZIJIE DE GRAFICA ale noului Cod al mun
Neag, Evghenia Tătaru, Mare, comuna Mărtineşti, cii, intrat în vigoare la personalităţi ale vieţii e- Vreme schimbătoare cu
şi
social-cultura-
Eugenia Tîrzlu, Elena Cio- a reprezentat judeţul Hu Zilele trecute s-a des 1 martie a.c. Apoi, pre conomice antrenantelor clipe
al
le,
rogar, Ludovic Andrica, nedoara la festivalul ar chis, în holul Casei de şedintele comitetului sin de dans şi surprize în cerul temporar noros. Lo
loan Barbu, Constantin tistic „Alaiul primăverii“, cultură a sindicatelor din dicatului de la I.A.S. Si cal se vor semnala averse
Păduraru, loan Rusu şi organizat la Reşiţa de Co Petroşani. expoziţia de meria, Ioan Scridon, a compania orchestrei de slabe de ploaie. Vintul va
alţii. mitetul judeţean pentru grafică a pictorului sce prezentat un referat pe muzică uşoară a casei de
cultură.
Tot cu această ocazie cultură şi educaţie socia nograf de la Teatrul de tema păstrării avutului sufla potrivit din est şl
35
Caraş-Sevcrin.
Cei
Vlrgil
exem
ilustrat
s-a desfăşurat un reuşit listă membri ai ansamblului Stat „Valea în Jiului“, aprilie, obştesc, pozitive şi cu negative COMPLEX S.M.A. sud-est. Temperaturile mi
de
Pînă
Popa.
25
ple
pentru cu noua Daierle ne cocs de Ia Uzina „Victoria“ din concurs gen „Cine ştie, din Dîncu Mare au repre din activitatea unităţii. IN CONSTRUCŢIE nime vor fi cuprinse In
Călan să fie pusă in funcţiune la termenul planificat efortul, e- cîştigă“ pe tema : „Lami zentat cu succes folclorul publicul spectator are pri Acţiunea s-a bucurat de tre zero şl 4 grade, iar
Qjtipei de lăcătuşi conduse de Ioan Tacoi nu este deloc precu narea şi tehnologia ei“, local prin obiceiul „Popel- lejul intîlnirii cu un bo apreciere în rîndul parti
peţit. Destoinica echipă montează in prezent construcţia meta condus de ing. Dumitru nicul“, simbol al Incepu- gat univers tematic expri cipanţilor. La Baia de Criş se a- cele maxime între 18 şl 15
lica la noua baterie. Foto : V. ONOIU fiă în construcţie un nou grade.