Page 54 - Drumul_socialismului_1973_04

BHWMPWB——
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 681 © MARTI 17 APRILIE 1973

Interes major lată de cuvîntarea tovarăşului COMPETENŢELE SPORITE LA TOATE

fficolae Ceauşescu, rostită cu prilejul
NIVELURILE—ORIENTATE

aniversării a 80 de ani de la crearea

partidului politic al clasei muncitoare PRIORITAR SPRE CREŞTEREA

Preţiosul document al is­ dlci, propagandişti la învă- cadrul cabinetului de ştiin­ PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE
toriei mişcării comuniste şi ţămîntul Ideologic, dezba­ ţe sociale de la liceul din
muncitoreşti din ţara noas­ terile s-au bucurat — după această localitate.
tră, cuprins în ampla expu­ cum ne informează tovară­
nere a secretarului general şul Ion Ionescu, directorul ★ Informarea prezentată In urmărirea producţiei, a re­ cunoştinţele de specialitate, — Pentru ca producţia de
al partidului, tovarăşul Cabinetului orăşenesc de Propagandiştii de la c cadrul adunării generale lăr­ marcat că elaborarea şi apli­ să rezolve din proprie iniţia­ cărbune să facă rapid impor­
Nicolae Ceauşescu, cu pri­ partid Brad — de o largă cursul de istorie a Partidu­ gite a comuniştilor de la carea normelor vini tare de tivă o serie de probleme cu tanţi paşi înainte este ne­
lejul împlinirii a 80 de ani şl vie participare. lui Comunist Român şi a Centrala cărbunelui Petro­ structură pentru unităţile e- care se confruntă la locurile cesar să promovăm cu curaj
de la crearea partidului po­ k mişcării muncitoreşti, de In cadru! atelierului «o fri- şani, de către tovarăşul Kar- conomice dau împlinire unui de muncă, fără a aştepta me­ şi responsabilitate tehnologi­
litic al clasei muncitoare pe lîngă Cabinetul munici­ ne automate al secţiei vagoa­ pinecz Ioan, şeful serviciului deziderat mai vechi, dar reu ajutor, indicaţii, reco-, ile moderne de extracţie, să
ne,
Slmeria,
lucrea­
I.M.M.R.
din România, continuă să La staţia de radioficare pal de partid din Petroşani, ză cu hărnicie şl comunistul personal — salarizare, a scos deosebit de necesar privind mandări. Să manifestăm mai utilizăm deplin capacităţile
facă obiectul unor dezbateri din Ilia — ne informează au participat la o discuţie Nicolae Belea. în evidenţă importanţa mă­ centralizarea unor activităţi multă răspundere şi autoexi­ de producţie şi timpul de
şi acţiuni întreprinse de or­ tovarăşul Bujorel Marcu, colectivă, organizată pe surilor privind stabilirea nor­ ce se desfăşurau paralel şi genţă, să ne cunoaştem mai lucru, să ne îngrijim perma­
ganizaţiile de partid şi de locţiitor al secretarului co- marginea cuvîntării tovară­ melor unitare de structură greoi. bine atribuţiunile şi să ni le nent de bunul mers al lu­
masă de pe cuprinsul jude­ şului Nicolae Ceauşescu, pentru unităţile economice, — Deja se observă o re­ facem aşa cum se cere. crărilor de investiţii şi pre­
ţului nostru. rostită cu prilejul împlinirii modul în care au fost aplica­ ducere a formularisticii, a Reluînd ideea antevorbito­ gătiri miniere. Ideile aces­
•Ar Dezbaterl fn fnvăţămîntul a 80 de ani de la crearea te în această puternică uni­ birocratismului — a remarcat rului, minerul şef de briga­ tea, exprimate de ing. Du­
politic
partidului
clasei
al
începuturile organizării muncitoare. Organizată Ia Bătălia pentru tate de extracţie şi prelucra­ contabilul şef Iosif Bîrsan. dă Constantin Scutaru, din, mitru Popeanăş, şeful servi­
clasei muncitoare, ale răs- de partid, cu cadrele cabinetul de ştiinţe sociale re a cărbunelui, rezultatele Noi am trecut la aplicarea u- sectorul condus de ing. ciului programare — pregăti­
pîndirii marxismului în — ne informează tovarăşul pozitive care s-au înregis­ nor măsuri concrete, prin ca­ Victor Ghioancă, a relevat rea şi urmărirea producţiei
România, crearea partidului didactice, agitatorii şi Teodor Rusu, directorul Ca­ trat deja. Prin aplicarea De­ re am redus o serie de do­ că adesea se discută cam — aeraj şi protecţia muncii,
politic revoluţionar al pro­ binetului municipal de par­ cocs cretului a fost restrîns con­ cumente şi formulare, am mult, se fac promisiuni au fost întregite de directorul
letariatului cu opt decenii propagandiştii, cu cetăţenii tid Petroşani — dezbaterea siderabil numărul mare de general adjunct al C.C. Pe­
în urmă şi transformarea a- a stăruit îndeosebi asupra compartimente care diluau troşani, ing. Vasile Ogherlaci :
cestuia în partid comunist, refacerii unităţii organiza­ (Urmare din pag. 1) răspunderea personală şi — Faptul că exploatarea
dezvoltarea impetuoasă a mitetului comunal de partid torice şi politice a clasei frînau operativitatea în lua­
din
ţară
întreaga
României socialiste a fost — profesorul Silviu Cercea, muncitoare, crearea partidu­ Autorii şi susţinătorii bă­ rea unor decizii, s-a simpli­ cărbunelui subordonată Centralei
a
fost
tema unei fructuoase dez­ lui unic marxist-lcninist — tăliei pentru a da furnale­ ficat sistemul informaţional
bateri ce a avut loc la Brad. director adjunct al Liceului moment hotărîtor în lupta lor cocs mai mult, de cali­ complicat şl greoi, s-au redus simplificat unele verigi inter­ optimiste, dar ajutorul con­ cărbunelui Petroşani dove­
din
a
Ilia,
propagandist,
Acţiunea, organizată de Co­ victorioasă pentru cucerirea tate sînt, fireşte, toţi coc- treptele ierarhice, verigile in­ mediare de evidenţă, stu­ cret întîrzie. „Eu aş zice că deşte aprecierea de care se
asupra
prezentat
sinteză
mitetul orăşenesc de partid tezelor şi o ideilor cuprinse puterii politice şi edificarea sarii. Dar cei mai prezenţi termediare, s-au întărit sec­ diem în continuare posibili­ trebuie să vorbim mai puţin bucură din partea conducerii
Brad, a avut ca participanţi socialismului în România, toarele productive. La unită­ tăţile de prelucrare automa­ şi să muncim mai mult — de partid şi de stat mineri­
la discuţii cadrele didactice în expunerea tovarăşului precum şi asupra obiective­ pe noile fronturi sînt co­ ţile miniere din Valea Jiu­ tă a informaţiilor, de auto­ era de părere Constantin tul din Valea Jiului şi oa­
de
muniştii,
frun­
oamenii
cuprinse în învăţămîntul Nicolae Ceauşescu la cea lor actuale ale partidului în lui, personalul de conducere matizare a calculului salari­ Scutaru —, să fim mai bine menii harnici de aici. Dar a-
ideologic de pe raza oraşu­ de-a 80-a aniversare a con­ lupta pentru făurirea socie­ te ai uzinei cocsochimice. a fost redus de la 88 la 39, ilor, de stabilire a unor re­ aprovizionaţi cu materiale, cest lucru presupune şi o-
lui şi din comuna Crişcior. stituirii partidului politic al Andrei Petresc şi Ernest numărul serviciilor şi birou­ laţii directe între comparti­ vagoneţi, piese de schimb şi bligaţii sporite pentru noi.
Pe marginea referatelor clasei muncitoare. tăţii socialiste multilateral Velenski de- la pregătirea rilor este acum de numai 69 mentele centralei, între fur­ cu ajutorul efectiv al spe­ Este adevărat că urmările
prezentate de profesorii Ion Expunerea a fost afişată dezvoltate în patria noas­ cărbunelui, Roman Bota şi faţă de 157 cît era înainte, nizorii noştri de materiale şi cialiştilor noştri vom putea noii structuri organizatorice
Făgădaru şi Georgeta Bo- la biblioteca comunală şi în tră. Gheorghe Onase de pe ma­ beneficiarii producţiei de ridica sectorul II la un sînt bune, dar nici cea mai
şinile de şarjare, cuptorarii iar cel al sectoarelor de pro­ perfectă schemă de organi­
Gheorghe Călugăru şi Va- ducţie este, prin comasare, cărbune. alt nivel decît acela (ne­ zare şi conducere economică
sile Şerban, încălzitorul Ion de 66 în loc de 78. Au fost La fiecare exploatare mi­ satisfăcător) pe care se află nu va da roade dacă oame­
Renţea sau maistrul Mircea repartizaţi în producţie 491 nieră, in fiecare sector lu­ acum". nii care o compun nu vor
în
Breazu animă zi de zi, prin de salariaţi, care supradimen­ crează acum nemijlocit sporit a — Măsurile de structurare acţiona unitar, în deplină în­
număr
un
producţie
sionau
tehnico-ad-
aparatul
activităţii
economice,
puterea exemplului lor, în­
de
ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI trecerea socialistă. mlnistrativ, ingineri număr de de specialişti (ingineri, aprecia perfecţionare continuă a vie­ ţelegere şi întrajutorare, da­
teh­
unui
că nu vor pune în valoare
nicieni,
—
maiştri)
50
de
încredinţîn-
ţii noastre economice şi so­
— Deşi am lucrat în con­
diţii deosebite — a conchis du-li-se conducerea directă a ing. Gheorghe Mihuţ, director ciale — releva în cuvîntul întreaga capacitate intelectua­
lă şi organizatorică de care
tovarăşul Solomon Sălăjan, unor formaţii de lucru. cu dezvoltarea — al căror a- său tovarăşul Radu Lupaşcu, dispun. Terenul pe care am
secretarul comitetului de Din cuvintul participanţi­ port la organizarea muncii şi secretarul comitetului de par­ pornit este prielnic, deşi mai
Prima etapă a lucrări­ ce frumosul. Şi rezultatele ştesc şi care au drept scop partid de la uzina cocso- lor la discuţii s-a desprins realizarea producţiei este tid al minei Dîlja — s-au a- prezintă unele asperităţi. Să
muncii lor se văd. In alte să ridice gradul edilitar-gos- chimică — ne-am îndeplinit cu limpezime aprobarea de­ considerabil. Cu toate aces­ plicat, cu deplin temei la acordăm maximă atenţie lu­
părţi ale oraşului, însă, oa­ podăresc al tuturor localită­ onorabil planul şi angaja­ plină a ansamblului de mă­ tea, specialiştii din cadrul mina noastră, iar primele
lor — încheiată menii n-au prea ieşit la ţilor. Munca depusă pînă în mentele. Am dat de la în­ suri întreprinse de conduce­ centralei vor trebui să se de­ rezultate pozitive n-au in- crărilor de pregătiri, să de­
muncă. La blocul turn, zone­ prezent se concretizează în ceputul anului aproape 2 000 rea de partid şl de stat pri­ plaseze în mijlocul colective­ tîrziat. Mai sînt însă de pus clarăm bătălie deschisă pen­
le verzi sînt pline de gunoaie lucrări de reparaţii şi între­ de tone de cocs peste plan. vind perfecţionarea continuă lor de muncă — la exploa­ la punct unele lucruri. Mă tru creşterea productivităţii
Hunedoara. In municipiul aduse de vînt. In jurul blocu­ ţinere pe 12 km drumuri şi Rezistenţa medie a cocsului a conducerii şi organizării tări —, să urmărească mo­ refer în primul rînd la îm­ muncii — cale sigură şi deo­
Hunedoara s-a încheiat zile­ rilor 23—26 nu s-a făcut uliţe, săparea de şanţuri pe trimis furnaliştilor este de activităţii economice şi, în dul în care este condusă bunătăţirea stilului de mun­ sebit de importantă pentru
le trecute prima etapă a ac­ nici măcar curăţenie. In faţa marginea şoselei Boşorod-Că- 74,35 la sută. Acum, în zi­ raport direct, creşterea nive­ munca productivă. că al birourilor organizaţiilor sporirea producţiei de cărbu­
ne —, să acţionăm cu răs­
ţiunilor de gospodărire şi în­ clubului muncitoresc din Pe­ lan, pe o lungime de aproape lele premergătoare sărbăto­ lului de trai al întregului — Acest lucru este, fără în­ de partid, la întărirea disci­ pundere şi înţelegere în di­
frumuseţare, care a cuprins trila urmează să se amenaje­ 1,5 km, amenajarea a 200 mp rii de la 1 Mai întrecerea popor. Subliniind grija deo­ doială, necesar — a ţinut să plinei de producţie, la măsu­ recţia pregătirii muncitorilor,
lucrări de săpat, însămînţat, ze un mic părculeţ cu zone spaţii şi zone verzi şi multe cunoaşte noi impulsuri. sebită pe care partidul şi sta­ adauge ing. Victor Ghioancă, rile ce mai trebuie luate
plantat. In această perioadă verzi şi bănci, dar încă nu altele. In acest fel, din lucră­ Vrem să adăugăm noi suc­ tul o poartă minerilor, îmbu­ şeful- sectorului II al C.C.P. pentru recrutarea şi stabili­ a stabilizării lor în minerit,
au fost plantate peste 250 mii s-a făcut nimic. rile prevăzute a se executa cese rezultatelor de pînă nătăţirii condiţiilor lor de — mina Dîlja —, dar este zarea forţei de muncă, la e- să le oferim condiţii optime
flori pe străzi şi în parcuri. în acest an şi a căror valoa­ acum, să putem raporta la muncă şi de viaţă, ing. Otto de datoria fiecărui inginer, liminarea totală a atitudini­ de muncă şi de viaţă.
Au fost plantaţi 3 500 pomi E. DOBOŞ re se ridică la 1,3 milioane, finele anului un bilanţ de Abraham, şeful serviciului maistru, tehnician să-şi pună lor de birocratism şi forma­
fructiferi, 1 000 — ornamen­ P. GAINÂ s-au realizat pînă în prezent prestigiu în bătălia pentru planificare — organizare — deplin în valoare pregătirea, lism. DUMITRU GHEONEA
tali şl peste 10 000 arbuşti. corespondenţi lucrări în valoare de 870 000 acest valoros combustibil
De asemenea, au fost trans­ lei. care este cocsul.
portaţi din pădure în parcuri
peste 100 arbori mari. Muncă voluntar-pa-
Hunedorenii au încheiat
prima etapă a lucrărilor, In­ trioiică la înfrumuse-
să şi în continuare vor par­
ticipa, duminicile sau in du-
pă-amiezile libere, la acţiu­ ţarea comunei • ţ» r 11 n T
nile de gospodărire şi înfru­
museţare organizate, pentru
că vor să-şi facă oraşul me­ Cîrjiţl. Şi in satele comu­
reu mai curat şi frumos. nei Cîrjiţi, oamenii au pres­ pentru pregătirea tehnico
tat numeroase ore de muncă
voluntar-patriotică, avînd pî­
Oameni harnici şi alţii nă acum realizări frumoase
pe şantierele de gospodărire.
cîteva
— mai puţin... Amintim : doar comună, dintre
In
acestea
s-au
plantat peste 500 pomi fructi­ ivi a elevilor
feri, iar in satul Almaşu-Sec
Petrila. Din primele zile — peste 300 plopi ornamen­
ale primăverii, locuitorii ora­ tali. In satele Cîrjiţi, Popeşti şi
şului Petrila, mobilizaţi de Chergheş s-au săpat 150 de
comitetele de locatari şi res­ gropi pentru înlocuirea stîl- (Urmare din pag. 1) Principalul este că de am­
ponsabilii de scări, au ieşit pilor din lemn ai reţelei elec­ bele părţi se manifestă inte­
— cu mic, cu mare, în gru­ trice cu alţii din beton. In sînt suficiente pentru ca pre­ res şi preocupare faţă de
puri ia muncă patriotică pen­ Almăşu-Sec, Cîrjiţi, Cozia şi gătirea pentru viaţă a celor materializarea indicaţiilor da­
tru înfrumuseţarea oraşului. Chergheş s-au reparat 6 km dinţii să capete valenţe prac­ te do secretariatul Comitetu­
Astfel, în cartierul „7 Noiem­ de drum pe care s-au trans­ tice. Găsesc deosebit de sem­ lui judeţean de partid de­
brie“ s-a lucrat la curăţatul portat şi împrăştiat 200 mc nificative şi pline de conţi­ spre care am mai amintit.
zonelor verzi şi rigolelor, la piatră. In satul Popeşti s-au nut şi cuvintele strungarului Iată, concret, cîteva conside­
săparea terenurilor din jurul făcut lucrări de canalizare pe în metal Gheorghe Furcă de raţii culese chiar de la u-
blocurilor pentru crearea de o lungime de 450 ml. De a- la I.I.L., care mărturisea: nii din aceştia :
Maistrul Ioan Gălăţeanu, împreună cu ccliipa de lăcătuşi montorl condusă
de Ioan F.bner, execută montarea unei noi ma­
noi zone verzi. In cartierul semenea, s-au amenajat ron- şlni de frezat prin copiere adu să de curînd în cadrul atelicru lul mecanic de la U.U.M. Petro şanl. „Alegerea mea ca membru Prof. Ioan Groza — direc­
„8 Martie", locatarii blocului douri şi zone verzi în curtea Foto : VIRGII, ONOIU al catedrei obşteşti mă obli­ torul liceului-!. „Nu mă în­
nr. 37 au ieşit la muncă „în căminului cultural din Al­ gă să fiu prezent atunci cînd doiesc că metoda catedrei ob­
masă", fiecare familie din maşu-Sec. Sînt cîteva cifre e nevoie în mijlocul elevi­ şteşti va fi eficace. Prezenţa
cele 31 avînd cel puţin un re­ şi acţiuni ce dovedesc hăr­ lor care urmează la atelie­ specialiştilor şi a muncitori­
prezentant. La blocul nr. 9 nicia sătenilor din Cîrjiţi. rul de lăcătuşerie, să le arăt lor cu înaltă calificare şi
s-a lucrat la nivelarea pâ- „tainele" muncii în fier, să-i deci cu bogată experienţă va
mîntului şi pregătirea lui invit să vină la întreprinde­ da rezultate valoroase în ca-,
pentru semănat iarbă. Har­ Aproape de valoarea Manifestări ştiinţifice Foc continuu“ în utilizarea re să ne vadă cum lucrăm naiizarea orientării elevilor
nici au fost şi locatarii 55 şi-n felul acesta să-i fac să înspre meseriile şi ocupaţiile
blocurilor nr. 1 şi 11 din a- la căminele culturale îndrăgească o meserie de ca­ pe care mulţi din ei le vor
celaşi cartier. S-a lucrat mult planificată pe între­ re — datorită unei concepţii şi îmbrăţişa. Vom face totul
şi cu spor, dar de lucru mai La căminul cultural din Boholt, o brigadă ştiin­ greşite — mult timp liceenii pentru ea această catedră să-şi
este ; la centralele termice gul an ţifică din comuna Şoimuş a participat la o în- maşinilor-unelte s-au ferit !“. „Am avut la arate eficienţa, în orientarea
nr. 3 şi 4 sînt grămezi de zgu­ tîlnire cu locuitorii satului. Au răspuns la întrebările început lucrători care nu absolvenţilor clasei a X-a ge­
ră netransportată de aproa­ cetăţenilor medicii Eugen Caprini şi Aurel Bota, in­ ştiau ţine acul în mină — nerală şi a bacalaureaţilor
pe 3 săplămîni. Locatarii Boşorod. In acest an s-a ginerul Brutus Bocăniciu, iar prof. Vasile Găinaru a (Urmare din pag. 1) schimburi. Ce se întreprin­ ne mărturisea şi Aurel Şe- către producţie !".
1
blocurilor din jur, pe care ii prevăzut să se execute în sa­ făcut o succintă prezentare a vizitei oficiale a tova­ de în acest scop ? roni, şeful secţiei croitorie Aurora Ncgrilă — elevă a-
la
deranjează, ar vrea să ajute tele comunei Boşorod un ma­ răşului Nicolae Ceauşescu în Olanda. din acest an, s-a generali­ — Condiţia principală este artizanală — şi cooperativa nul III : „Cred că ar fi bine
în
scurt
..Haţegana"
la îndepărtarea ei, dar nu vi­ re volum de lucrări cu ca­ In localitatea Nojag. un grup de intelectuali din zat total schimbul II la a- asigurarea forţei dc muncă timp i-am pregătit, iar ncurn să folosim catedra obştească
racter edilitar - gospodăresc. Certeju de Sus — medicul Tudor Bulgarov, prof. Sa­ telierele forjă, sudură şi e- calificate — au afirmat şi-n sensul de-a ne asigura
ne nimeni de la I.G.C. să ia unii din ei au ajuns frun­
Toţi cetăţenii, în frunte cu bina Lazăr şi Zoia Manha — au realizat o „seară lectric. Se lucrează efectiv maiştrii Petru Tod şi Pavel posibilitatea să efectuăm în
iniţiativa. comuniştii şi deputaţii, parti­ de întrebări şi răspunsuri“. La ambele manifestări — pe 2 şi 3 schimburi la ma­ llurşan. Tocmai de aceea, taşii secţiei. Cu atît mai unităţile care na patronează
In cartierele amintite sînt cipă în mod activ la executa­ model (completate cu filme documentare) au luat şinile de frezat, rabotat, ne-am gîndit să deschidem mult, în cei patru ani şi mai o perioadă de practică. Aş
bine de şcoală, vom pregăti
oameni harnici, cărora le pla­ rea lucrărilor de interes ob- parte numeroşi cetăţeni, precum şi directorii aşeză­ rectificat şi alezat — ne-a un nou curs pentru califi­ pe elevii-meşteri şi chiar îi vrea apoi ca pregătirea prac­
mintelor culturale săteşti din judeţ. relatat inginerul loan To- carea a 60 de strungari, pre­ tică din anii de şcoală să ni
modan. Ca urmare, sîntem cum şi un număr de 15 for­ vom califica !". se ia în considerare şi deci
pe cale să îndeplinim în cel matori - turnători. Pentru Constituirea catedrei ob­ să se scurteze perioada de
mai scurt timp sarcina tra­ serie, desfăşurăm cursuri de şteşti a fost primită cu viu calificare pentru cei care
muncitorii mai noi în me­
sată de partid ca în acest
interes nu numai de cadrele
Campania agricola deprimâvarâ an, toate unităţile şi ate­ ridicare a calificării. didactice şi elevii liceului, ci vom merge fie la I.I.L., fie
„Haţegana“
la
Cooperativa
ri­
prelucrătoare
să
şi de oamenii care o consti­
lierele
—
Ce alte măsuri vizea-
dice indicele de utilizare a •ză dezvoltarea întreprinde­ tuie. La Haţeg ea e alcă­ după terminarea liceului !". :
Irig.
Gheorghe
Trandafir
maşinilor-unelte la cel pu­ rii şi folosirea integrală a tuită din ing. Gheorghe Tran­
„Vreau să completez pe ele­
ţin 85 la sută. Pe primele capacităţilor ? dafir şi muncitorii Aurel Ba- va Negrilă, susţinînd că prin
a
—
Pregătirea terenului şi Lucrări de îmbunătăţiri trei luni, acest indice la lucrări Prin finalizarea unor jura şi Gheorghe Furcă pen­ contribuţia catedrei obşteşti
vom
investiţii,
de
crescut
întreprindere
pe
tru
de
atelierul
lăcătuşerie;
sprijinul
patro­
şi
unităţilor
84 la sută, faţă de numai 80
ing. Elena Verde şi muncito­
de procente, cît a fost în pune în funcţiune o nouă rii Siminic Ştefoni şi Miron natoare, elevii se vor putea
hală unde vom începe fa­
califica chiar în timpul şco­
semănatul—în timp funciare anul trecut. bricarea vagoneţilor de mi­ Ghergan la atelierul de tim- lii. La finele anului IV să
nă — ne-a declarat ingine­
şi
Rotaru
plărie;
Vasilica
Dincolo de această creş­
tere — oglindită intr-un rul şef, Ioan Oprişa. Intră, Euzefina Barbescu la croito­ susţină apoi o lucrare sau
un examen practic, după ca­
salt al volumului produc­ de asemenea, în producţie rie ; Elisabeta Armioni şi re să primească certificatul
unei suprafeţe de 15 ha. La
che­
BAlŢA.
Răspunzînd
optim şi de calitate mării Conferinţei judeţene acţiunile iniţiate şi organi­ ţiei cu circa 5 milioane lei noua turnătorie de fontă, Florica Onoş la ţesătoria ar­ de calificare. Absolventul de
unde vom realiza chiar în
Aurel
a secretarilor comitetelor zate de comitetul comunal faţă de 1972 — utilizarea acest an circa 400 tone de tizanală ; artizanală. Şeroni la liceu va fi deci nu numai
maşinilor-unelte
deplină
a
Prezenţa
croitorie
comunale de partid şi pre­ de partid şi consiliul popu­ piese Dotarea cu maşini- acestora, alături de maiştrii un bacalaureat, ci — în a-
şedinţilor consiliilor popu­ lar pentru executarea lu­ a permis accentuarea pro­ unelte se va intensifica. celaşi timp — şi stăpînul u-
(Urmate din pag. 1) pentru încadrarea tuturor lu­ lare comunale, cetăţenii din crărilor amintite, au parti­ cesului de diversificare sor­ instructori. în atelierele şco­ nei meserii productive !“.
crărilor în epoca optimă, satele comunei Băiţa, mobi­ cipat peste 600 de cetăţeni. timentală a producţiei de Sîntem în faza punerii în lii. explicaţiile pe care le vor
vîrjan şi alţii şi-au concen­ prin organizarea muncii la lizaţi de comunişti şi de­ De asemenea, au fost tra­ piese şi repere, asimilarea funcţiune a unui borwerk şi da, îndrumările lor practice, •k
trat toate eforturile la exe­ executarea arăturilor şi pre­ putaţi, participă în masă la sate şi repartizate pe cetă­ şi introducerea în fabrica­ a unei mor teze, urmînd să valorificarea propriei expe­ Iniţiativa catedrei obşteşti
cutarea arăturilor şi pregăti­ gătirea terenului in schim­ executarea lucrărilor de îm­ ţeni lucrările pentru decol- ţie a unor utilaje cu tehni­ primim alte maşini, care să rienţe — vor duce implicit la capătă aşadar valenţe deose­
rea terenului. Do asemenea, buri prelungite. In acest fel bunătăţiri funciare. La matarea văilor Hărţăgani, citate sporită. Pe această li­ ne permită să asimilăm sudarea şi mai mult a pre­
la S.M.A. Baia de Criş — se poate asigura front de C.A.P. Sălişte, de exemplu, Trestia, Sălişte, Băiţa şi nie se înscrie, între altele, produse noi. în special va­ bite, contribuind la îmbună­
unde însăminţarea tuturor lucru corespunzător pentru unde alături de ţăranii coo­ Căinelu de Sus. Această ac­ realizarea integrală în uzi­ goneţi şi maşina de încăr­ gătirii teoretice de practica tăţirea şi mai mult a activi­
culturilor din prima epocă peratori au participat la ţiune este în curs de des­ nă a noului tip de perfora­ cat cu siloz propriu. vieţii productive, vor trezi tăţii de pregătire tehnico-
s-a încheiat in timp optim — semănatul porumbului. Toate muncă şi salariaţi de la u- făşurare. tor perfecţionat, utilaj de Pentru ca toate aceste ca­ interesul elevilor. Pe de altă prdductivă a elevilor la Li­
mecanizatorii, folosind cu forţele şi mijloacele de care nităţile economice şi insti­ mare utilitate pentru ex­ pacităţi să atingă la timp parte, prezenţa specialiştilor
şi
să
Pe agenda de lucru a co­
randament sporit tractoarele dispun S.M.A., I.A.S. şi tuţiile din comună, s-au să­ mitetului comunal de par­ ploatările miniere, precum parametrii proiectaţi randament şi-a muncitorilor cu înaltă ceul din Haţeg. Modul cum
cu
utilizate
fie
şi maşinile din dotare, au C.A.P. să fie folosite cu ma­ pat prin muncă patriotică tid şi a consiliului popular şi sporirea gamei pieselor maxim, am luat toate mă­ calificare de la Î.I.L. şi Coo­ acţionează unităţile patrona­
de schimb.
reuşit să facă arături pe o ximum de randament la exe­ 2 250 ml şanţuri pentru stau în continuare organiza­ surile tehnice care se im­ toare, tovarăşii cuprinşi în
scurgerea apelor din tar­ Extinderea activităţii în­ perativa „Haţegana" va aju­ catedra obştească, interesul
suprafaţă de 670 ha din ce­ cutarea acestor lucrări, asigu- laua Orhar. De asemenea, rea unor acţiuni care să se treprinderii, necesitatea va­ pun. Hotărîrea noastră este
le 840 planificate şi să pre­ rîndu-se însăminţarea la terenul din această tarla a concretizeze în rezolvarea lorificării tuturor rezervelor ca, prin obţinerea unor ta unităţile patronatoare să pe care-1 manifestă şi unii şi
înalţi indici de utilizare a
cuprinse
în
gătească pentru semănat po­ timp şi în condiţii agroteh­ fost curăţat de arboret şi obiectivelor Conferinţei jude­ existente impun însă mă­ capacităţilor, să producem cunoască greutăţile ateliere­ alţii promit mult, şi aceasta
chemarea
rumb 480 ha. nice superioare a porumbu­ alte resturi vegetale. In a- ţene a secretarilor comite­ suri hotărîte pentru ca ma­ un volum sporit şi diversi­ lor, ale maiştrilor-instructori, se va materializa încă înce-
Intîrzierile provocate de in­ lui pe toate suprafeţele pla­ ccst fel s-a asigurat reda­ telor comunale de parlid şi şinile şi utilajele să fie fo­ ficat de maşini şi- utilaje ale elevilor, ale şcolii. Şi-a- pind cu primele zile de curs
tunci ajutorul lor va fi o-
temperii trebuie recuperate nificate. rea în circuitul agricol a primarilor. losite în totalitate pe 3 pentru industria minieră. perativ şi oportun. ale celui de-al treilea tri­
mestru al anului şcolar.