Page 57 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 57
Proletari din toate fările, uniil-vă !
Şedinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 17 aprilie 1973 a avut loc lui Central şi de decretele Consiliului
şedinţa Comitetului Executiv al Comi de Stat, să se normeze activitatea în
tetului Central al P.C.R., prezidată de toate domeniile pentru a se ajunge la
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar structuri organizatorice raţionale, să se
general al Partidului Comunist Român. reducă substanţial numărul formulare
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae lor şi să se simplifice formularistica în
Ceauşescu a prezentat o informare cu vederea creşterii operativităţii şi îmbu
privire la aplicarea hotărîrii Plenarei nătăţirii calităţii activităţii în toate sec
Comitetului Central al P.C.R. din 28 toarele.
ezB februarie - 2 martie a.c. privind îmbu In continuare, Comitetul Executiv a
nătăţirea structurii organizatorice a mi aprobat structura Consiliului Suprem al
ANUL XXV Nr. 5 682 MIERCURI 18 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
nisterelor, celorlalte organe centrale şi Dezvoltării Economice şi Sociale a Ro
locale ale administraţiei de stat, pre mâniei.
cum şi a unităţilor subordonate. Avînd în vedere dorinţa exprimată de
Comitetul Executiv a constatat că mi unele colective de oameni ai muncii
nisterele, comitetele judeţene de partid din întreprinderi şi instituţii, Comitetul
«sarcinile anului realizate integral şi comitetele executive ale consiliilor Executiv a stabilit ca ziua de luni, 30
populare, unităţile economice au ac aprilie 1973, să fie zi nelucrătoare, ur-
ţionat ferm şi cu operativitate, realizind mînd a se lucra în ziua de 2 mai 1973.
RITMICITATE - CALITATE - EFICIENTA în termen scurt prevederile principale Această Hotărîre nu se aplică în uni
ale decretelor Consiliului de Stat care tăţile productive în care se desfăşoară
reglementează aceste probleme. procese continue de muncă, în unităţi
Personalul calificat din sectoarele le comerciale, de transport public şi în
Sporeşte volumul producţiei, tehnico-administrative, rămas disponibil locuri de muncă unde salariaţii, prin
alte unităţi de servire a populaţiei şi
după îmbunătăţirea structurilor organi
zatorice, a fost încadrat în activităţi natura serviciului, nu au ziua de dumi
productive, cu efecte pozitive atît pen nică zi de repaus.
tru producţia materială, cit şi pentru In ziua de 1 Mai vor avea loc adu
calitatea pieselor turnate cadrele în cauză. De asemenea, perso nări populare în centrele judeţene şi
nalul necalificat a fost îndrumat spre
municipiul Bucureşti, urmate de serbări
şcoli de calificare.
In secţia turnătorie I a această direcţie s-au făcut li anului, să reducă rebutul la Comitetul Executiv a stabilit să se cultural-artistice şi sportive.
U. V. Călan munca se des nii paşi înainte, dar nu în 6,4 şi 5,3 la sută. I-a amintit In încheiere, Comitetul Executiv a
făşoară cu aceeaşi intensita deajuns. Astfel, amestecul nu apoi pe loan A. Popa, loan acţioneze în continuare cu hotărîre
te lună de lună, zi de zi, pe se mai prepară manual, cu Lascu, Leontin Dumbuleu, pentru a se aplica pînă la capăt toate soluţionat unele probleme ale activită
toate cele trei schimburi. Sa sita, ci cu ajutorul unei sta loan Ţîţu — bine pregătiţi măsurile stabilite de Plenara Comitetu ţii curente.
lariaţii de aici au mereu în ţii speciale, bătutul umplu profesional, exemple de con
faţă deviza de a lucra mai turii se efectuează cu bătă ştiinciozitate in serviciu şi în
bine, mai eficient, de a rea toare pneumatice, la uscătoa- viaţa socială.
liza exemplar sarcinile a- rele pentru miezuri s-au adus — Intrucît lucrăm în a-
nului 1973, aşa cum a in unele perfecţionări, încît cord, sîntem interesaţi să
dicat secretarul general al munca ne este mai uşoară, dăm producţie sporită de ra
partidului nostru, tovarăşul mai spornică. La Plenara C.C. diatoare, sporindu-ne astfel
Nicolae Ceauşescu, aşa cum al P.C.R. din februarie-mar- şi cîştigul — continuă tînă-
prevăd documentele recentei tie a.c., tovarăşul Nicolae rul Victor Dănuţ. Dar asta
Plenare a C.C. al P.C.R. Ceauşescu sublinia cu preg nu în 1 detrimentul calităţii. Prima urgenţă în legumicultura
Am urmărit, în două schim nanţă că productivitatea Dimpotrivă, calitatea, re
buri, activitatea colectivului muncii va trebui să crească ducerea rebuturilor stau pe
de la sortimentul radiatoa nu prin intensificarea efor primul plan. Dacă în 1972 în Plantatul verzei timpurii
re, sortiment cu cea mai tului fizic, ci prin promova registram un rebut de 12 la In cadrul atelierului de me teorologie de Ia U.U.M. Petro
Carol.
calificare
de
mare pondere în secţie şi rea mai rapidă a progresu sută, în anul acesta l-am redus şani lucrează şi strungarul noi Înaltă ucenici, care Bialis califică El
deosebită
acordă
o
atenţie
lor
la
se
chiar în uzină. Oamenii de lui tehnic, prin extinderea plnă la 8 la sută. Şi nu ne locul de muncă. Obiectivul apa râtului de fotografiat l-a sur Legumicultorii sînt con turilor, precum şi fertilizarea de către toate unităţile culti
pun eforturi susţinute pentru mecanizării şi automatizării, vom opri aici. Avem şi fon prins în timp ce dădea unele indicaţii tinerei muncitoare Eli- fruntaţi în aceste zile cu lu suprafeţelor cuprinse în pro vatoare, evitînd astfel orice
a-şi îndeplini sarcinile de printr-o mai bună organiza tă mai bună şi nisip mai sabeta Şipoş. Foto: VIRGIL ONOIU crări hotărîtoare pentru soar gram. întîrziere.
plan, pentru a realiza piese re a producţiei şi a muncii. bun, aşa că trebuie să tur ta viitoarei recolte. Preocu- In aceste zile, locul priori In afară de încheierea
de calitate superioară. Aceste indicaţii sînt mereu năm elemente mai bune. tar pe agendă il deţine plan grabnică a plantării verzei
în atenţia noastră şi ne stră Ştim că trebuie să ne reali pîndu-se cu răspundere de
— Activitatea noastră — duim să le înfăptuim întoc zăm sarcinile ritmic, la nivel pregătirea temeinică a pro tatul în cîmp al verzei timpu timpurii, reclamă maximă
grea, migăloasă, dar impor mai. Avem oameni harnici ducţiei, pînă la începutul a- rii. Acţiunea se află în pli urgenţă şi alte acţiuni cum
superior. Pînă acum, de la
tantă — se desfăşoară pe şi pricepuţi, care-şi cunosc începutul anului, am depăşit cestei săptămîni In C.A.P. nă desfăşurare, pînă la jumă sînt: îngrijirea şi protejarea
multiple planuri — ne spu bine atribuţiunile, nu fac ra OAMENII MUNCI HUNEDORENI s-au însămînţat şi plantat cu tatea lunii aprilie a.c. plan răsadurilor, pregătirea tere
nea şeful de echipă Constan bat de la disciplina muncii. chiar prevederile planului, legume din diferite sorti tatul fiind realizat pe 25 de nului pentru plantatul şi se
tin Creţu, care lucrează aici Şi, pentru a-şi întări afir realizind la maşina cu cel mente mai mult de 300 hec hectare din cele 41 stabilite. mănatul culturilor din epoca
de aproape 25 de ani, însă maţia, şeful de echipă Con mai mare reper, în loc de 25 tare. La unele culturi — Rezultate mai bune au obţi următoare, precum şi pregăti
preocuparea principală este stantin Creţu a exemplificat tone de radiatoare pe lună, ÎNTlMPINĂ ZIUA DE 1 MAI ceapă uscată, rădăcinoase, nut cooperativele agricole din rea sistemelor de irigaţii.
şi
30
tone.
Aşa
35
chiar
asigurarea unei calităţi me cu cîţiva dintre cei mai buni transpunem noi în viaţă do ridichi, gulioare, verdeţuri de Geoagiu, Orăştie, Sîntandrei, Este o datorie de prim ordin
reu mai bune muncii noastre, muncitori de la sortimentul cumentele Plenarei C.C. al primăvară — planul s-a în Deva şi altele, unde s-au a organelor comunale de par
respectiv elementelor de ra radiatoare : Cristian Stanimi- P.C.R. din februarie-martie deplinit integral sau este a- plantat suprafeţe mai mari. tid şi de stat să urmărească
diatoare pe care le turnăm. Ferma legumicolă a C.A.P. cu întreaga răspundere efec
rescu, Miron Lăzărean, Vic a.c. : muncind mai mult şi proape de finalizare. Demn
Ne străduim să reducem la tor Petroşan, Constantin Z. mai bine, umăr la umăr cu CU REZULTATE DE PRESTIGIU de reţinut este şi faptul că Deva, de pildă, ieri a fina tuarea în condiţii ireproşa
lizat acţiunea pe cele 6 hec
bile a întregului volum de
minimum rebuturile, să gă Nicorici, loan Kolman, Vio- întregul popor. s-a terminat efectuarea ară- tare planificate. Exemplul a- lucrări care hotărăsc soarta
sim şi să aplicăm soluţii de rel Grigorescu — care au cestei ferme trebuie urmat viitoarei recolte de legume.
reducere a , efortului fizic. In reuşit ca, de la începutul DUMITRU GHEONEA
■ - . ...... f - Oţelarii şi-au sporit Lucrări de
:
In cultură —numai hibrizi
Economii şi beneficii suplimentare realizările ¡îmbunătăţiri funciare
Platforma cuptoarelor de — Am preluat iniţiativa BOŞOROD. Locuitorii sa valoroşi de porumb
mare capacitate de la oţelă- ortacilor noştri de la cup telor comunei Boşorod par Pe baza cercetărilor efec (Geoagiu, Turdaş, Pricaz, Os
Siderurgiştii de produse. Se im toria" Călan a re drumaţi cu com ria Martin nr. 2 din combi torul nr. 1 pentru că este ticipă cu toţii la executa tuate în ultimii 3 ani cu pri trov) s-a verificat modul de
la H u n e d o a r a pune precizarea dus cheltuielile petenţă de orga natul hunedorean cunoaşte deosebit de valoroasă şi prin rea lucrărilor de îmbună vire la modul de comporta comportare in diferite con
şi Călan întîmpi- că sporul de pro de producţie şi a nizaţiile de par la orice oră din zi şi noap aplicarea ei putem obţine tăţiri funciare Munca de- re a noilor creaţii, în condi diţii a celor mai noi hibrizi
nă sărbătoarea ducţie înregistrat obţinut cu 2 mi tid, furnalişlii, o- te aceeaşi atmosferă intensă un spor important de pro I pusă pînă acum s-a con ţiile pedoclimatice existente de porumb. Astfel, la C.A.P.
internaţională a s-a obţinut în lioane lei bene ţelarii şi lamina- de muncă. Am revenit aici ducţie. In plus, prin a- cretizat în săparea a 3 200 în judeţul nostru s-au evi Turdaş, s-a evidenţiat supe
oamenilor muncii condiţiile creşte ficii mai mult torii, lucrătorii de pentru a consemna noi fap ceasta r,e foloseşte mai bine ml canale şi şanţuri de denţiat ea valoroşi hibrizii rioritatea HD 220, realizind
cu succese de rii eficienţei eco docil avea prevă la aglomeratoare te din entuziasta întrecere capacitatea de producţie a scurgere a apelor, prin ca HS 105, HD 120 şi hibridul un spor de recoltă de 530
prestigiu. Ei au nomice. In pri zut. şi bateriile de pentru îndeplinirea cinci cuptoarelor, fapt care con re se elimină excesul de semitimpuriu HD 220, care kg la ha faţă de HD 101.
elaborat peste pre mul trimestru al Cifrele consem cocsificare acţio nalului înainte de termen, duce la îndeplinirea anga ; umiditate pe o suprafaţă de dau producţii cu peste 10 la
vederile de plan anului, Ia combi nate reflectă preg nează cu fermita pentru a dedica zilei de jamentelor. 150 ha, precum şi decol- sută mai mari faţă de HD Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN
aferente perioa natul siderurgic nant strădaniile te pe linia des 1 Mai succese importante. — Vă rog să amintiţi rea matarea unor văi şi albii 101.
dei care a trecut hunedorean s-au colectivelor de coperirii şi punerii In acest scop, toate for lizările la zi ale schimbu de pîrîuri pe o lungime de Pentru a sprijini unităţile cercetător principal
de la începutul realizat 2 milioa muncă din cele în valoare de noi maţiile de lucru de la cup lui din care faceţi parte. 800 ml. De asemenea, pen agricole în stabilirea celor la Staţiunea experimentală
anului mai mult ne lei economii două mari unităţi rezerve, urmărind toare au preluat iniţiativa — In dorinţa de a întîm- tru consolidarea malurilor mai valoroşi hibrizi ce ur Geoagiu
de 8 000 tone fon la preţul de cost metalurgice pen un scop final co ca fiecare echipă să elabo pina apropiata sărbătoare Văii Luncanilor s-au plan mează a fi cultivaţi, cu aju
tă şi 12 800 tone şi 4 milioane Iei tru crearea unor mun: ridicarea la reze în fiecare zi cel puţin de la 1 Mai cu realizări tat 2 000 bucăţi sălcii. torul a o serie de cooperati
oţel, au dat in beneficii supli cantităţi tot mai cote superioare a 2 tone de oţel peste sarci importante. oţelarii din ve agricole de producţie (Continuare în pag. a 2-a) !
mari de bunuri nile de plan. Semnificaţia schimbul nostru au elabo-
plus însemnate mentare. Colecti materiale cu chel activităţii écono acestei iniţiative ne-a fost
cantităţi de alte vul Uzinei „Vic tuieli reduse. In- mico-productive. sugerată de tovarăşul Barbu MIRCEA NEAGU
Iordache, prim-topitor la
cuptorul nr. 5. (Continuare in pag. a 2-a)
a
Pomi fructiferi pe j
i......................................................... marginea drumului |
Legile privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe,
Realizări în Cooperatorii din Birtin i I
i au materializat în această ;
I alimentarea cu administrarea şi închirierea fondului locativ de stat primăvară o valoroasă ini- ;
ţiativă. Pe marginea dru- :
| energie electrică Cu participarea cîtorva fac creditare pentru construirea gurarea locuinţei pot alege care-1 deţin în altă localita mului care leagă satele I
tori de specialitate, ne propu de locuinţe. Statul acordă cei care şi-au construit o ca te cu- titlu de proprietate Birtin de Tătărăşti s-au ;
I In cursul acestui an, a- nem să explicăm pentru credite tuturor cetăţenilor ca să într-o localitate, alta dc- poate fi supus normării şi în . plantat 860 pomi care, ;
cit cea în care fac serviciul,
chirierii. .
re vor să-şi construiască sau
i variile Ia instalaţiile elcc- dumneavoastră, stimaţi citi să-şi cumpere locuinţe din cu scopul de a se retrage Ia — Construirea de locuinţă bine îngrijiţi, vor răsplăti i
: trice de pe raza de activi- tori, unele situaţii create cele puse în vînzare din fon pensie în respectiva locali proprietate personală este o prin roadele lor eforturile j
j tate a Centrului de distri- prin intrarea în vigoare a le dul de stat. Nu pot totuşi tate ? obligaţie pentru cetăţenii cu făcute de cooperatori. :
î buţie a energiei electrice gilor de curînd votate, pri un venit mai mare de 1100 lei
Hunedoara au scăzut cu 60 vind dezvoltarea construcţiei pe fiecare membru de fami ...............................-J
şi
administrarea
la sută, iar deranjamente de locuniţe, fondului locativ lie ?
închirierea
le cu 20 Ia sută. — Nu, nu este o obligaţie.
I Pînă în prezent s-au ter- proprietate de stat, vînzarea Pot să-şi construiască sau să-şi
de locuinţe din acest fond.
î minat 70 la sută din revi- Ne răspunde la primele în SPECIALIŞTII EXPLICĂ cumpere o locuinţă numai
| zlile la liniile de alimen trebări tovarăşul inginer dacă doresc. In cazul că nu In numărul de azi
tare cu energie electrică, Stelian Popescu, vicepreşe doresc aceasta, şi ocupă deja
j iar 30 la sută din postu- dinte al Comitetului executiv o locuinţă proprietate de stat,
j rile de alimentare au fost al Consiliului popular jude o pot folosi în continuare VIAŢA DE PARTID DE CALIFICARE. CE MESE
j verificate. In prezent, con- beneficia de credite şi nu-şi — Aceştia, dacă doresc plătind chirie în condiţiile
j tinuă acţiunea de schim- ţean. pot construi o casă cei care să-şi construiască o casă în Legii privind închirierea fon RIE ÎŢI ALEGI, TINERE AB
! bare a izolatorilor, acţiune — Prin acordare de credi deja au în proprietate o lo localitatea în care fac servi dului locativ de stat, iar după înfăptuirea măsurilor SOLVENT ?
• la care s-au realizat eco- te, statul sprijină pe cetă cuinţă. ciul, pot vinde casa construi doi ani de la aplicarea legii ADOPTATE NECESITĂ O
i nomii în valoare de peste ţeni în realizarea dorinţei lor — Ce se înţelege prin „a tă anterior şi pot primi cre uimind să plătească o chirie ÎN OBIECTIVUL CRITICII
| 50 000 Iei. de a-şi construi locuinţă pro aven o locuinţă?". dit de la stat în scopul con majorată, care nu poate de CONTINUĂ INSISTENŢA DIN — CONDAMNABILA PRAC
[ La aceste realizări şi-au prietate personală. Există ce — Ceea ce se precizează şi struirii noii case. Dacă nu do păşi, însă, 20 la sută din sa PARTEA ORGANELOR CO
j adus o contribuţie de sea- tăţeni care sînt exceptaţi de prin lege, adică a avea în resc să vîndă pe cea ante lariu MUNALE TICĂ DE A PURTA OAMENII
j mă comuniştii Traian Lu- la acest sprijin ? Vă rog să proprietate un spaţiu locuibil rior construită şi ocupă deja PE DRUMURI
proprietate
de
un
apartament
de una sau mai multe came
: căci, Aurel Popa, loan Po vă referiţi Ia astfel de si re, care asigură funcţionali- stat îl pot menţine în conti Discuţie consemnată de ECONOMIA JUDEŢULUI O-
pa, Artenie Botoşan, Vlo- tuaţii. tăţile necesare unui astfel de nuare închiriat, în condiţiile ION CIOCLEI CARTEA SCENA DISCUL
; rel Scurtu. — In principiu nu există FERA LARGI POSIBILITĂŢI ECRANUL
cetăţeni exceptaţi de la aju scop. prevăzute de lege. In cazul
i torul acordat de stat prin — Ce soluţie pentru asi acesta, spaţiul locuibil pe (Continuare în pag. a 3-a)
"'N
IN FINISARE LA ORAŞ- fost finalul şedinţei, în cinematografic, cu tema curi de muncă, conduce „MUREŞ, PE MARGI cinematografic pc margi
căreia
cadrul
rulat
Diversificarea producţiei—în TIE UN PUNCT filmul de scurt a metraj „Oameni de seamă ai şti rea Liceului industrial mi NEA TA" nea filmului românesc
inţei româneşti“.
nier din Deva a organizat
COMERCIAL „Regrete tîrzii“, consacrat pentru elevi numeroase „Puterea şi Adevărul“.
pazei contra incendiilor „ZIUA FETELOR“ excursii de studii. In ex In cadrul primei zile a
In cartierul cu blocuri din locuinţe şi un alt cursiile făcute ia I. M. festivalului cultural-artis
centrul preocupărilor muncitoreşti ridicat nu oraşul film, pe şantierele trustu va, o dezbatere cu tema : Barza, mina Deva, turnă tic „Mureş, pe marginea VREMEA
Ieri, a avut loc, la De
realizat
din
„pe
recent,
viu“,
Orăştie
s-a
de
„Cum ne realizăm în via
mult în roşu şi sc află lui, cu concursul cincclu- ţă ?“. Organizată de Co toriile de la U. V. Călan, ta“, desfăşurat în raza co Pentru 24 ore
une
la
Petroşani,
U.U.M.
a
munei
lila,
avut
loc,
Deva,
Din discuţia pe care am purtat-o zilele trecute cu to acum în finisare un punct bului din muncii în despre mitetul municipal Deva al le exploatări din Valea duminică, pe lingă o bo Vreme frumoasă şi re
protecţia
comercial prevăzut cu ma
con
urmărit
lativ
călduroasă,
varăşul Pa vel Cara, directorul I.I.L Hunedoara, a reieşit gazin alimentar, magazin strucţii. U.T.C. în colaborare cu Jiului, elevii au noi cu gată etapă, a „Lunii tea mai mult senin. cu cerul
utilajele
aparatura,
Tempera
un
fe
că de la începutul anului colectivul de aici a depăşit industrial şi de marochi- Ultimul film va fi pre comitetul în municipal al acţiunii care sînt dotate unităţile trului de „Cine amatori“, cîşti- tura minimă va fi cuprin
concurs
ştie,
cadrul
meilor,
tehnolo
procesele
planul la producţia globală cu peste 250 000 lei. In acest nărie, centru de pîine, tu zentat, în zilele unv&toa- „Ziua fetelor“, dezbaterea, vizitate, folosite, metodele noi gă“ cu tema „Societatea să între 3 şi 6 grade, iar
re, şi pe şantiere s : Io
cofetărie,
bufet,
tungerie,
gice
an a crescut cu 20 la sută producţia de covoare, reali- legume şl fructe, o cofe turi, în faţa multora din la care au participat tine aplicate pentru sporirea socialistă multilateral dez cea maximă între 11 şi 20
grade. Vînt slab din sud-
voltată — societate a pro
zîndu-sc lunar peste 200 mp. Se urmăreşte mărirea numă tărie. tre „protagoniştii“ şi „fi re neîncadrate în produc productivităţii, condiţiile gresului, civilizaţiei şi bu est.
ţie, a avut un profund rol
rului de modele, calitatea acestora. Şi o noutate : s-a în FINALUL A STIRNIT guranţii“ săi. educativ. Dialogul dintre de muncă şi de viaţă ale năstării întregului popor“.
cîştigă-
fiinţat o secţie de plapume pentru copii, unde lucrează INTERES SIMPOZION organizatori şi participan muncitorilor. Vizitele în a- S-au impus drept Marieta Pentru următoarele
te a stăruit, mai cu sea
tori
utecistele
în prezent peste 40 de femei. CINEMATOGRAFIC mă, spre dorinţa de în ceste întreprinderi au con Drăgan de la Liceul din două zile
Avînd în vedere că se apropie sezonul estival, colec- In cadrul Trustului de cadrare în viaţa socială stituit, pentru elevii Li Ilia, Angelica Josan de ia
construcţii Hunedoara-De- prin muncă. spitalul din localitate şi Vremea se menţine fru
t tivul se preocupă de diversificarea gamei de băuturi ră- va s-a făcut analiza acti Peste 500 de elevi ai ceului industrial minier Mariana Dorea de la Şcoa moasă şi călduroasă. Tem
vităţii de pază contra in şcolilor generale din Hu EXCURSII DE STUDII din Deva, ' lecţii practice la de şoferi profesionişti
î coritoare. Un nou produs a şi fost omologat: cofebinul, nedoara au participat în peratura — în creştere u-
cendiilor. Ceea ce a stîr- sala casei de cultură la Pentru a face cunoş de o reală valoare educa Ilia. Luni, festivalul a şoară. Vînt slab din est şi
j băutură aromată, răcoritoare. nit cel mal viu interes a un interesant simpozion tinţă cu viitoarele lo tivă. continuat cu simpozionul sud-est. Izolat — ceaţă.
I
e ________ __________ --------------------------. - ■ --------- -----—