Page 58 - Drumul_socialismului_1973_04

2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 682 © MIERCURI 18 APRILIE 1973

n
vorbă cu oamenii explicîn- este munca de convingere cu lar. Ele şi-au găsit soluţio­ dintre C.A.P. şi organele sil­
I VlAj® DE BARTID du-se importanţa lor, li s-a omul. Pentru impulsionarea narea. De asemenea, consi­ vice referitor la o păşune. Nu OAMENII MUNCII HMNEDORENI
Intr-o
singură
cerut
părerea.
şi
nici
măcar
rezolvat
acţiunii, îndeosebi a contrac­
liul popular a venit în întîm-
s-a
zi, la 1 aprilie, s-au executat tărilor de porci, s-a întocmit pinarea unor probleme ridi­ nu s-a dat răspuns celor ca­
lucrări de desecare pe 40 ha. o expunere cu calcule demon­ cate de ani de zile de cetă­ re au ridicat problema în a-
Comitetele de partid şi tovarăşul Aurel Pele, secreta­
consiliile populare comuna­ rul comitetului de partid, pri­ Comitetul comunal de par­ strative asupra avantajelor ţeni : stabilirea unui ampla­ dunare pentru că consiliul ÎWTlMPIHĂ ZIUA DE 1 MAI
le au adoptat, în adunările marul comunei — am urmă­ tid s-a preocupat, de aseme­ de care beneficiază producă­ sament pentru magazinul să­ popular nu a intervenit.
de activ care au precedat rit în teren, prin membrii nea, stăruitor pentru genera­ torii la contractări. Acţiunea tesc din Bălata, pentru un — Păşunea în cauză este
conferinţa judeţeană a secre­ biroului şi ai comitetului e- lizarea acordului global la a demarat, contractîndu-se cămin cultural şi un dispen­ împădurită, plină cu tufe
cultura mare şi în zootehnie
tarilor şi primarilor, planuri xecutiv, modul cum se în­ pînă zilele trecute peste 50 sar uman la Sulighete, ame­ mari de mărăcini, ne trebuie
de acţiune comune, pentru făptuiesc cele prevăzute, a- la loturile cu producţie de la sută din numărul de porci najarea atelierului şcolii din 8—10 oameni ca să poată CU REZULTATE DE PRESTISIO
Avantajele
acordului
lapte.
întregul an, privind toate la­ cordînd ajutor la realizarea global au fost dezbătute în prevăzut. acest sat, extinderea electri­ defrişa o singură tufă —
turile activităţii economice, lor cît şi a noilor probleme învăţămîntul de partid, în a- Comitetul comunal de par­ ficării la Bejan. spunea tovarăşul Viorel On-
edilitar-gospodăreşti, politice care au intervenit. Vreau să dunările pe brigăzi şi, în tid, consiliul popular au cău­ In comuna Veţel, problema coş, primarul comunei.
şi cultural-educative de la spun că am căutat să ne plus, inginerii au explicat tat să rezolve şi alte proble­ cea mai mult discutată în Să le lăsăm, deci, să mai
sate. Majoritatea acestor pla­ concentrăm atenţia, într-o pe- modul în care se aplică acest me ridicate de cetăţeni sau adunarea activului de partid crească... Oielarii şi-au sporit realizările
de dezvoltarea edilitar-gospo-
nuri se caracterizează prin a fost asigurarea condiţiilor In orice caz, la C.A.P. Leş­
acţiuni şi măsuri concrete, nic problema bazei furajere
cu termene şi responsabili­ este foarte acută şi iarna şi (Urmare din pag. 1) dorinţa întregului colectiv
tăţi care vizează mobilizarea vara. Cooperativa a ajuns în de a îndeplini prevederile
mai activă a tuturor factori­ înfăptuirea măsurilor adeptele necesită o situaţia de a cumpăra fîn rat peste sarcinile de plan de plan înainte de termen,
lor locali, a întregii mase doar atît cît să asigure în­ la zi mai mult de 3 000 to­ am reuşit ca de la începu­
de comunişti şi de cetăţeni. treţinerea animalelor nu şi ne de oţel. tul anului să elaborăm pe­
Cum sînt ele transpuse în producţia de lapte planificată. Generalizarea acestei ini­ ste prevederi mai mult de
viaţă, cum s-a organizat a- tă este necesar să fie acorda­ ţiative la toate schimburi­ 9 500 tone de oţel. supli­
O preocupare mai susţinu­
producţie
—
Ce
tru campania agricolă de pri­ continuă insistentă din partea organelor comunale realizarea exemplară atît a mentară se va realiza pînă
ceasta, ţlnînd seama de fap­
le din oţelărie a condus la
tă îndeplinirii celor prevăzu­
tul că între timp au mai in­
la 1 Mai ?
te la contractări şi achiziţii.
tervenit şi alte planuri (pen­
sarcinilor de plan cît şi a
nesatisfăcătoare
Dorinţa
este
noastră
—
la
to­
la
îndeosebi
măvară, îmbunătăţiri funcia­ Situaţia este contractările de angajamentelor, De Petroiesc, ca pînă la sărbătoarea oa­
Victor
varăşul
re, dezvoltarea pomiculturii bovine adulte şi porci. Or, în maistru principal la blocul menilor muncii de pretu­
etc.) ? raza comunei sînt sate in ca­ 2 de cuptoare, secretarul tindeni să sporim cantita­
Biroul Comitetului comunal rioadă sau alta, asupra a una pentru dezvoltarea zootehniei re principala ocupaţie a ce­ comitetului de partid pe tea de oţel realizată peste
de partid Şoimuş şi comite­ sau două acţiuni, pentru a le Cum se materializează chemarea Conferin­ şi cu deosebire a păşunilor. tăţenilor o constituie creşte­ secţie, am aflat sporul de plan la 10 000 tone.
tul executiv al consiliului rezolva, fiindcă, altfel, am ţei judeţene a secretarilor comitetelor comu­ Planul de acţiune adoptat a rea vitelor. producţie realizat în aceas­ Este un angajament ce
popular au reuşit să concen­ fi făcut din toate doar cîte prevăzut măsuri foarte con­ Din compararea rezultate­ tă oţelărie. face cinste colectivului de
treze eforturile pentru rezol­ ceva. Astfel, ne-am axat mai nale de partid şi a primarilor crete, cu responsabilităţi pre­ lor obţinute de organele din — Prin aplicarea iniţiati­ muncă de la noua oţelărie
varea în primul rînd a pro­ întîi pe acţiunile de îmbu­ cise. De asemenea, s-au fă­ aceste două comune în trans­ vei despre care vorbim, Martin şi care, cu siguran­
blemelor care se cereau solu­ nătăţiri funciare reclamate sistem de retribuire şi ele­ dărească. Se lucrează la ex­ cut şi numeroase propuneri punerea în viaţă a planurilor
ţionate cu prioritate. Mai în- de situaţia de la Bejan, a- vilor din clasele VIII-X de la tinderea şcolii generale din în acest sens. de acţiune adoptate în adu­ prin creşterea indicilor de ţă, va fi îndeplinit şi de­
tîi s-a asigurat dezbaterea poi pe extinderea acordului şcolile generale. Drept rezul­ Şoimuş cu 5 săli de clasă, Comitetul comunal de par­ nările de activ se desprinde utilizare a cuptoarelor şi păşit.
măsurilor adoptate în şedin­ global şi impulsionarea con­ tat, ţăranii cooperatori au continuă într-un ritm mai tid şi, îndeosebi, consiliul ideea că nu este suficient ca
ţele comitetelor de partid şi tractărilor şi achiziţiilor. manifestat interes pentru a susţinut construcţia căminu­ popular comunal au acţio­ măsurile prevăzute să fie con­
ale consiliilor de conducere Aşa după cum s-a mai lucra pe bază de acord glo­ lui cultural din satul Fornă- nat însă destul de unilateral crete, cu termene şi respon­
din cooperativele agricole de consemnat în ziar, la C.A.P. bal. dia. Aici se lucra şi nu se în organizarea aplicării ce­ sabilităţi Pentru înfăptuirea
producţie, în adunările gene­ Bejan au fost întreprinse ac­ Din analizele care se fac lucra. In adunarea organiza­ lor prevăzute, adică nu în lor, în condiţiile că mai sur­
rale ale organizaţiilor de ba­ ţiuni de masă, cu o partici­ săptămînal s-a constatat, la ţiei de partid din luna mar­ toate localităţile. Astfel, în vin şi alte planuri, alte sar­ Angajamente însuflefitoare
ză de partid şi ale U.T.C., In pare de sute de oameni, la un moment dat, că activita­ tie s-a analizat contribuţia timp ce la Mintia şi Veţel cini, trebuie acţionat cu o
comisiile şi comitetele de fe­ lucrările de desecări, comba­ tea de contractări şi achiziţii comuniştilor din sat la reali­ s-a întreprins o activitate deosebită insistenţă, concen­
mei, cu deputaţii. Pe baza terea băltirilor şi regulariza­ este rămasă în urmă. Acţiu­ zarea construcţiei. Erau şi mai susţinută pentru curăţi­ trate eforturile acolo unde Aninoasa. Colectivul Ex­ gada pe care o conduce, a
lor, au fost completate pla­ rea văii Bejanului. Acţiunile nea a început într-adevăr greutăţi cu procurarea balas­ rea şi fertilizarea păşunilor este mai necesar într-o pe­ ploatării miniere Aninoasa hotărît să extragă supli­
nurile de muncă lunare şi au avut succes pentru că au tîrziu, pe motiv că o perioa­ tului şi a materialului lem­ (110 ha păşuni curăţate şi rioadă sau alta. — Livezeni s-a angajat ca, mentar, lună de lună, cîte
trimestriale. fost pregătite din timp ;• s-a dă au fost multe şedinţe. Şi nos, probleme pe care trebuia 40 ha fertilizate), la Leşnic în cinstea zilei de 1 Mai, 300 tone de cărbune, iar ing.
— In continuare — arăta lansat o chemare, s-a stat de în acest domeniu hotărîtoare să le rezolve consiliul popu- nu s-a putut rezolva litigiul I. MIRZA să recupereze o mare par­ Petru Munteanu, şeful sec­
te din minusul acumulat pe torului producţie al minei
primul trimestru al anului, Livezeni, s-a angajat că
să dea peste prevederile lu­ vor realiza exemplar anga­
nare ale planului o însem­ jamentul asumat pe trimes­
trul II — 1 800 tone de
immw POLITIC w 1.1. c. $4 nată cantitate miner cărbune. cărbune — din care mai
de
Aurel
Cunoscutul
mult de 700 tone pînă la
Cristea, împreună cu bri­ 1 Mai.
NI
În două decade-30 la sulă
La secţia reparaţii electri­ mereu nevoie de intervenţia dat „în mare", ceea ce în
ce de la Combinatul siderur­ propagandistului, ing. Vi- greunează cursantul în pre­
gic Hunedoara, ultima dezba­ ehente Olaru, şi, de cele mai gătire. De ţinuta propagan­ din planul trimestrului II
tere în învăţămîntul politic multe ori, răspunsul la în­ distului depinde, cum spu­
al U.T.C. a avut loc la cursul trebările puse erau date... tot neam, în mare măsură, înţe­
„Partidul şi tineretul. Uniu­ de el. Dezbaterile au dove­ legerea lecţiei. Iată un (ne) Colectivul S.M.A. Deva, sebite. Numai în primele
nea Tineretului Comunist, dit superficialitate în pregă­ exemplu, in acest sens, de la muncind cu hărnicie şi două decade ale acestei luni
organizaţia noastră revoluţio­ tirea tinerilor (fapt relevat ultima dezbatere a cursului răspundere la executarea lu­ s-a realizat 30 la sută din
nară". Lecţia — la care patru şi de absenţa caietelor cu la care am fost martori. Se crărilor agricole din aceas­ planul aferent trimestrului
tineri au absentat nemotivat conspecte la unii cursanţi şi vorbea despre etică, despre tă primăvară, reuşeşte să II. Ei vor să cinstească
— Vicenţiu Jurcsuk, Vasile de participarea slabă la elu­ conduita moral-cetăţenească a obţină în continuare reali­ ziua de 1 Mai cu noi reali­
Crişan, Aron Popa şi Iosif cidarea problemelor). lip­ tînărului comunist. Cînd pro­ zări valoroase. îndeplinirea zări în activitatea pe care
Wass — a avut ca temă: sa controlului organizaţiei pagandistul stăruia asupra planului şi angajamentelor o desfăşoară pentru execu­
„Proiectul de norme ale vie­ U.T.C. asupra desfăşurării în necesităţii grijii pentru avu­ înainte de termen- consti­ tarea la timp şi în bune
ţii şi muncii comuniştilor, bune condiţiuni şi eficiente a tul obştesc, pleda pentru a- tuie un obiectiv permanent. condiţiuni a lucrărilor agri­
ale eticii şi echităţii socialis­ învăţămîntului politic. cest deziderat stînd cu pi­
te, cadru al dezvoltării şi îm­ Fără îndoială că eficienţa cioarele pe una din băncile Buna pregătire profesională, hărnicia şi conştiinciozitatea în muncă — iată atributele pentru Activitatea depusă se con­ cole şi sporirea continuă a
plinirii profilului moral-spi- dezbaterilor în cursurile de aflate în sala de preda­ care comunistul Francisc Sicder, şeful unei echipe de electricieni de la laminorul de 800 mm din cretizează în realizări deo­ producţiei vegetale.
cadrul C.S. Hunedoara, este apreciat şl stimat de colectivul în care lucrează.
ritual al tineretului". Aşadar, învăţâmînt depinde, în mare re (? !). FOtOÎ VIRGILi ONOIU
o temă pe marginea căreia măsură, şi de pregătirea pro­ Pentru viitor este necesar
puteau avea loc dezbateri pagandistului, de metodele ca organizaţia U.T.C. pe
fructuoase, cu referiri con­ folosite pentru ca tema pre­ secţie să urmărească cu mai
crete la munca şi viaţa ti­ dată să găsească ecou, să multă perseverenţă felul cum
nerilor din organizaţie, la suscite interesul participan­ îşi desfăşoară activitatea Stima cîştigată prin muncă
conduita lor. Dar discuţiile ţilor. Cum putea să atragă cursurile învăţămîntului po­ Peste 3500 saSarsafi se
la care au participat doar noua lecţie : „Structura so­ litic, să intervină pentru în­
patru cursanţi — Nicolae cială a României“, predată lăturarea neajunsurilor ce se Despre îngrijitoarea de a- — In anul acesta — ne peratoarea Draia au cores­
Ioan, Dumitru Mirea, Ange- la cursul amintit, cînd aceas­ manifestă în pregătirea poli- iosfnaiesc nimale Floarea Draia, de la spunea cu justificată mîn- pondent în fapte. In anul
la Tipcu şi Anton Sasz — ta s-a „dictat" după notiţe, tico-educativă a tinerilor. C.A.P. Ilia, oamenii spun drie îngrijitoarea„ Draia — 1972 ea a realizat de la lotul
au fost anemice, lipsite de întotdeauna numai vorbe de am realizat de la două fă­ de vaci 40 000 litri de lapte.
tăria faptului concret, oco­ cînd nu s-a folosit nici un IOAN VLAD Procesul de pregătire a forţei de muncă în vederea în­ laudă. Vacile pe care le în­ tări 4 viţei. îmi amintesc că Munca pe care o depune îi
lind, nu o dată, subiectul material ajutător. Chiar şi corespondent deplinirii la nivel calitativ superior a sarcinilor de pro­ grijeşte ea de mai mulţi ani în urmă cu 4—5 ani au ve­ este frumos răsplătită. In a-
aflat In dezbatere. A fost bibliografia pentru studiu s-a Hunedoara ducţie, cunoaşte în Combinatul siderurgic Hunedoara o sînt mai frumoase, mai pli­ nit de la consiliul de con­ nul trecut a primit drept
amploare deosebită. In prezent, aici se definitivează un ne şi dau producţii cu mult ducere al cooperativei agri­ retribuţie 3 500 kg grîu.
program pentru anul în curs care vizează calificarea unui mai mari. cole ca să mă lămurească 4 600 kg porumb şi peste
număr de 3 500 salariaţi în şcoli uzinale, ucenicie la lo­ Cooperatoarea Draia nu să iau viţele şi vaci dintr-o 10 000 lei.
cul de muncă şi şcoli profesionale într-o mare diversitate deţine nici un secret în pri­ altă rasă, aduse aici din nu Plenara C.C. al P.C.R. din
de meserii necesare locurilor de muncă din combinat. vinţa îngrijirii animalelor. ştiu care judeţ. M-am opus februarie-martie a.c. a sta­
Cu explicaţii nu se poate acoperi Rezultatele ei bune se da- au văzut că nu vreau să le bilit noi măsuri pentru îm­ şi
să mi se ia animalele. Dacă
toresc numai şi numai stă­
organizării
bunătăţirea
ruinţei cu ' care lucrează, las, mi-au stabilit un plan retribuirii muncii în agri­
fapt apreciat de toţi coope­ de lapte şi fătări după soiul cultură. Faptul că venituri­
ratorii. Nu precupeţeşte ni­ de vaci pe care voiau să le membrilor cooperatori ce
nerealizarea producţiei de lapte Utilaje pentru prepararea mic cînd e vorba de lotul mi-l dea. M-am ambiţionat lucrează în zootehnie vor
In
de
animale.
şi eu! Am muncit, e drept
adăpostul
ajunge la cel puţin 1 200
mult. dar pînă la urmă am
unde se află vacile ei aşter­
furajelor nutul e întotdeauna curat, reuşit să-i conving pe tova­ lei i-a dat comunistei Draia
răşii din consiliul de condu­
ieslele sînt aprovizionate cu
un şi mai mare elan in
la fondul de stat! In cadrul sectorului de activităţi anexe industriale al furaje, animalele sînt zilnic cere că nu vacile erau vino­ muncă II confirmă produc­
vate că n/u se realizau pro­
ţesălale. Grija pentru ani­
ţiile de lapte obţinute pînă
ducţiile de lapte şi carne, ci
male este evidentă mai ales
C.A.P. Zdrapţi s-a organizat construcţia unor utilaje des­
tinate preparării furajelor. Este vorba despre mori cu prin producţiile bune de îngrijirea ! Mai tîrziu şi acum.
ciocane şi tocători de sfeclă. Dintre acestea o parte au şi lapte pe care le realizează, dumnealor s-au convins, de­
La sfîrşitul primului tri­ ce conduse de ingineri sau Cu restanţe inadmisibile la fost valorificate la C.A.P. Vaţa de Jos, Birtin, Ribiţa şi prin numărul mare de viţei sigur. ră animalele noastre MIRON ŢIC
mestru al acestui an coope­ medici veterinari. Cum poa­ livrarea laptelui a încheiat Tebea. pe care îi obţine an de an nu sînt chiar de lepădat. corespondent voluntar
rativele agricole din judeţul te fi caracterizată activitatea primul trimestru şi coopera­ v_L la vaci. Afirmaţiile făcute de coo- Ilia
nostru au înregistrat o res­ lor dacă nu se îndeplinesc tiva agricolă din Boşorod.
tanţă de 40 de procente la indicatorii de plan la zi, iar Preşedintele unităţii, Ioan
producţia de lapte marfă. In rezervele potenţiale continuă Fulea, aprecia că ferma dis­ TOBaBHBasHSBsraiwaajssse ——I—BM
unele unităţi situaţia este şi să rămînă nefructificate efi­ pune de reale posibilităţi să
mai îngrijorăţoare, livrările cient ? recupereze restanţele. Unita­
fiind făcute abia în propor­ Discutăm cu medicul vete­ tea nu duce lipsă de furaje, Teren redat
ţie de 20—35 la sută faţă de rinar Lucia Sasu, şeful fer­ dar şi-au făcut loc, în unele SÂMPÂMIÂ AGRICOLĂ DE PRIMA VARA
prevederile planului. O ase­ mei zootehnice de ia C.A.P. perioade, deficienţe organiza­ agriculturii
menea stare de fapte este o- Mărtineşti. Nu avem o res­ torice în privinţa preparării
ferită de C.A.P. Beriu, Tîm- tanţă prea mare (2 000 1 — lor. Ca un „argument“ al In cadrul acţiunilor “7
pa, Gurasada, Ciula Mare n.n.) faţă de fondul de stat nerealizării planului, interlo­ j de îmbunătăţiri funcia­ LA
etc. Fireşte, cînd la coopera­ — ne spune interlocutorul. cutorul a invocat şi alte cau­ re iniţiate pentru a ri- PU1 Restanţele la întreţinerea păşunilor
tivele agricole din Sibişel, Ne îngrijorează însă situaţia ze cum ar fi : neîndeplinirea j dica potenţialul pro-
Sîrbi, Rîu de Mori, Nădăştia de viitor, deoarece într-un efectivului de vaci planificat ■ ductiv al pămîntului,
de Sus, Zlaşti — să amin­ trimestru nu s-a livrat nici şi numărul ridicat de fătări i la C.A.P. Birtin s-a gă- şi a iînaţuriiorsă fie grabnic recuperate!
tim doar cîteva exemple — se 15 la sută din cantitatea a- în primul trimestru. Oricum, : sit şi valorificat posi-
realizează o medie zilnică de nuală stabilită. Cu siringa golurile în valorificarea po­ j bilitatea de a mări şi
lapte pe cap de vacă foarte este greu să susţii îndeplini­ tenţialului fermei zootehnice ■ suprafaţa arabilă a uni- Comuna Pui dispune de format că pentru întreţinerea igienă pe 320 ha păşune şi cumpărat nutreţ în valoare de
scăzută, este de la sine în­ rea planului. Dificultăţile în- sînt cît se poate de evidente | tăţii. S-a redat cir- circa 3 800 ha de păşune şi păşunilor şi a fînaţurilor, ce­ să se fertilizeze 100 ha de fî- aproape 45 000 lei pentru fu­
ţeles că activitatea preşedin­ tîmpinate în privinţa asigură­ dacă se ţine seama de faptul j cuitului productiv o 2 800 ha de fînaţuri, motiv tăţenii comunei Pui nu au naţuri. Iată ce ne-au spus rajarea animalelor ?
ţilor, inginerilor şefi şi bri­ rii bazei furajere nu sînt în­ că producţia medie zilnică de [ suprafaţă de 2 hectare, pentru care şi numărul de a- dovedit preocuparea necesa­ unii din factorii de răspun­ Despre stadiul executării
gadierilor din unităţile res­ lăturate nici în viitoarea pe­ lapte marfă nu însumează | care pînă acum era te- nimale — vite şi oi, a cres­ ră. Concret : la Pui s-au cu­ dere cu care am stat de vor­ lucrărilor de întreţinere a pă­
pective nu poate fi conside­ rioadă de stabulaţie, din nici 3 litri pe cap de vacă. j ren neproductiv, iar în cut an de an, atît în cele 4 răţat 3 ha de păşune, la Bă- bă că s-a întreprins în aceas­ şunilor şi fînaţurilor am dis­
rată nici pe departe ca satis­ cantitatea de suculente ne­ Am reţinut din discuţii că j această primăvară se cooperative agricole de pro­ ieŞti 2,5 ha, la Uric s-au de­ tă primăvară. „La noi, ne-a cutat şi cu alţi factori de răs­
făcătoare. Să nu mai facem cesară putîndu-se produce se fac eforturi pentru a re­ I va cultiva cu plante de ducţie, cît şi în sectorul in­ frişat 5 ha, iar la Ruşor s-au relatat inginerul şef al coo­ pundere din cadrul Consiliu­
referiri la rentabilitatea pro­ mai puţin de 50 la sută. Pă­ cupera restanţele, că după | nutreţ. La finalizarea dividual. Pentru ca produc­ împrăştiat îngrăşăminte chi­ perativei agricole de produc­ lui popular comunal Pui, ca­
ducţiei care se obţine în ast­ şunile şi fîneţele au, de ase­ ieşirea la păşunat se va re­ I lucrării şi-au adus con­ ţiile de iarbă şi fîn să fie su­ mice pe 40 ha de păşune. ţie din Băieşti, Raveca Trif, re ne-au declarat că „s-au or­
fel de condiţii, cheltuielile menea, o producţie slabă, pa­ dresa producţia. Asigurările tribuţia cooperatorii Pe­ ficiente, mai ales că o parte Doar atît I Iată însă ce tre­ lucrările de întreţinere a pă­ ganizat peste tot acţiuni unde
pe hl de lapte ridicîndu-se lide fiind dealtfel şi lucrări­ date nu au însă în toate ca­ tru Ghilea, Victor Bă- din terenurile de păşune şi buia să se facă în această şunilor şi fînaţurilor s-au au fost mobilizaţi un număr
la sume ce întrec orice aş­ le de îmbunătăţire a lor, su­ zurile un suport temeinic leştean, Roman Mic, fînaţuri sînt deluroase şi primăvară în comună, în ca­ desfăşurat sporadic. N-âu ie­ însemnat de vîrstnici, tineri
întreţinerii
„Săptămînii
drul
teptări. prafeţe apreciabile din cele deoarece, de regulă, în lu­ Viorel Vlad, Trandafir muntoase, supuse permanent păşunilor“, programată între şit la împrăştiatul muşuroaie­ şi elevi". Cît şi în care a-
Evident, soarta producţiei 400 ha rămînînd necuprinse nile de vară s-a planificat | Petruţ, Ianc Banciu şi eroziunii, este fără nici o în­ lor şi tăiatul mărăcinilor nici nume cooperative agricole,
26 martie şi 1 aprilie a.c.,
doială necesar să se desfă­
de lapte este influenţată de în programul de curăţare şi să se livreze cantităţi de : alţii. şoare în mod susţinut ample acţiune la care era necesar măcar un sfert din numărul interlocutorii nu au ştiut însă
cooperatori.
de
membri
Cu
un complex de factori între fertilizare lapte mai mari de 2—3 sau lucrări de întreţinere. Dar să să participe toţi cetăţenii, in­ cei 10—15 oameni, pe care să ne mai spună. Ni s-a rela­
care asigurarea furajelor o- Pe lîngă lipsa acută a fu­ chiar de mai multe ori decît vedem însă ce s-a făcut aici, clusiv tineretul din sate. Tre­ am reuşit să-i mobilizăm, nu tat că au ieşit şi elevi la în­
cupă un loc hotărîtor. Cui îi rajelor, la C.A.P. Mărtineşti media înregistrată în perioa­ în această primăvară ? buia să se defrişeze după s-a făcut mare lucru". Să treţinerea păşunilor şi fîna­
revine însă sarcina să se în­ sînt şi alte probleme nere­ da de stabulaţie. Marin Stroie, tehnician la planul stabilit din toamnă 11 nu cunoască membrii coope­ ţurilor, lucru care în reali­
grijească de producerea şi zolvate, permanentizarea în­ Fără îndoială, şefii de fer­ cantonul pastoral Pui, de la ha de păşune şi 25 ha de fî- ratori de la Băieşti faptul că tate nu s-a făcut. Şi n-ar fi
gospodărirea judicioasă a nu­ grijitorilor localnici şi re­ me şi inginerii şefi din care am luat relaţii, ne-a in­ naţuri, să se facă lucrări de şi în această primăvară s-a fost rău dacă la astfel de lu­
treţurilor dacă nu preşedin­ tribuirea lor în acord global C.A.P. poartă o răspundere În eînsfea crări s-ar fi mobilizat şi ti­
ţilor, inginerilor şi şefilor de ridicînd din acest punct de deosebită faţă de modul cum neretul din comună.
ferme ? Ignorînd această e- vedere serioase semne de în­ se îndeplineşte planul în fruntaşilor Neîngrijite, fînaţurile şi
i
lementară îndatorire, la trebare. Oricîtă bunăvoinţă sectorul zootehnic. Ei nu sînt Numai hibrizi valoroşi de porumb păşunile nu vor produce nici
C.A.P. Bretea Streiului, Pui, ar avea cooperatorii Gheor- numai consultanţi sau turişti In sala clubului „Si- în această vară cantităţile de
Rîu Alb, Sintămăria-Orlea, ghe Cosma, Anuţa Iovănescu prin ferme, ci factori care au derurgistul“, din Hune­ fîn necesare întreţinerii ani­
Fintoag, Orăştioara de Sus, şi Lina Avrămescu, nu este datoria să se ocupe de orga­ doara, a avut loc un (Urmare din pag. 1) le de producţie au susţinut cele mai fertile şi bine apro­ malelor pe timpul stabula-
Bejan etc. — cu toate că de conceput ca singuri să re­ nizarea şi îndrumarea acti­ reuşit program artistic pe cele de cercetare, în sen­ vizionate cu apă. ţiei. Situaţia este evident ne­
dispun de posibilităţi să dreseze situaţia îngrijirii a- vităţii în ferme, de produce­ dedicat fruntaşilor în Asemenea rezultate au fost sul că cei mai adecvaţi hi­ Dispunînd de un sortiment mulţumitoare, fapt pentru
producţiile
confirmate
de
aibă chiar excedent de nu­ nirnalolor la unitatea aminti­ rea furajelor în cantităţi su­ producţie din C.S. Hu­ obţinute la şi cooperativele a- brizi pentru această zonă sînt variat de hibrizi de porumb, care comitetul comunal de
cei ce aparţin grupelor 100
treţuri — lipsa furajelor s-a tă. O problemă care reţine ficiente. In acelaşi timp, or­ nedoara. gricole din Foit, Simeria, Pri- şi 90. s-a creat posibilitatea ca în partid, consiliul popular tre­
atenţia este cea referitoare Şi-au dat concursul fiecare unitate să se cultive buie să mobilizeze toţi cetă­
făcut simţită încă din luna la investiţiile apreciabile din ganelor comunale de partid formaţiile de muzică u- caz, Aurel Vlaicu şi altele, Se recomandă, pe baza re­ 2-3 hibrizi cu precocitate di­ ţenii în scurtul timp care a
februarie, la unele din uni­ credite (de ordinul zecilor de şi de stat le revine sarcina şoară „Sider club", re­ care evidenţiază rolul deose­ zultatelor experimentale şi ferită, care să corespundă mai rămas, pentru executa­
să manifeste preocupare per­
tăţile respective asemenea si­ mii de lei) ce se fac pentru manentă pentru materializa­ citatorii şi dansatorii bit al alegerii judicioase a hi­ de producţie, ca în zona fa­ condiţiilor ecologice de cul­ rea de urgenţă a lucrărilor
tuaţii repetîndu-se an de an. completarea efectivului de rea obiectivelor cuprinse în clubului, brigada de a- brizilor ce se cultivă în func­ vorabilă a culturii porumbu­ tură existente, permiţînd în de întreţinere pe toate supra­
feţele de păşune şi fînaţuri
cuprinsul
din
lui
acelaşi timp mai buna folo­
judeţului
cu
Cu serioase rămîneri în ur­ vaci, în timp ce numărul tre­ programul de dezvoltare a gitaţle sus“, textul „Tot ţie de zona în care se află nostru, HD 220 să fie cul­ sire a bazei materiale şi a necesare creşterii potenţialu­
ansamblul
mal
mă la producţia de lapte cerilor din prăsilă proprie zootehniei. folcloric „Haţegana". unitatea respectivă. tivat alături de HD 208, re- forţei de muncă prin eşalo­ lui lor productiv.
existente
In
condiţiile
sînt şi unele ferme zootehni­ este sub orice critică. N. T1RCOB depresiunea Haţeg, rezultate­ în zervîndu-i-se însă solurile narea judicioasă a lucrărilor. N. PANAITESCU