Page 59 - Drumul_socialismului_1973_04

0BSK0SBB30
DRUMUL -/CIALiSMULU! ® Nr. 5 682 ® MIERCURI 18 APRILIE 1973
TPT'îBsaa

Fata care v Editoriale

E3 „Cibernetica şi econo­
mia", un volum interesant
Ştim atît de puţin despre ci­ Coordonatele acţiunii filmu­ care menţine o teroare medie­
nematografia coreeană — din lui „Fata care vinde flori“ sînt vală, feudală în ţinutul unde al economistului bulgar
motivul obiectiv că pc ecra­ de esenţă folclorică. Cunoscînd domneşte ca un crăişor. Ggot Ivan Nikolov, apărut în E-
atunci
deprinsă
pînă
raport
osmotic
Reglementarea de principiu 25 de artizanat. Dacă pentru nele noastre poposesc extrem faptul între ce arta populară şi exis­ Bun, univers floral policrom cu ditura politică 1973 — co­
şi
un
cea
tă
de rar operele filmice ale fru­
—• şcoala generală este sursa cele de artizanat „dotarea" moasei ţări din orientul înde­ cultă la popoarele orientale, nu parfumat, are parte de expe­ lecţia Idei contemporane.
acest
rienţe
e
în
esenţială de pregătire practi- Orientarea şcolara a fost rezolvată (nu e nevoie părtat — incit ne lipsesc ter­ a lucru. nimic surprinzător declanşea­ rienţe dure. un Dar aceste expe­ în Lucrarea aduce aportul
pozitiv
au
efect
se
Conflictul
spre
comparaţie,
de
menii
ofi a tinerilor pentru viitoa­ decît de ac, aţă şi pinză, iar cîntări potenţialul celei de-a ză între categorii morale pure. evoluţia caracterologică a lui demn de reţinut al auto­
rele lor meserii — precum şi valorificarea produselor se şaptea arte în Coreea. Limitin- Ggot Bun, călind-o şi situîn- rului în etapa îmbinării
metoda concretă — introdu­ face... sau nu se face), în ce­ du-ne, deci, la „Fata care vin­ d-o pe poziţia revoltei con­ gîndirii economice cu idei
ştiente.
de flori“, film distins cu Me­
cerea practicii tehnico-pro- le de croitorie există maşini dalia Juriului la Festivalul in­ F I L M Evident, pe canavaua stilisti­ cibernetice.
ductive ca disciplină de sine de cusut. Dar, referindu-ne ternaţional Karlovy-Vary, edi­ că de esenţă folclorică, se ţese B „Relaţiile economice
cu
o
so­
implicaţii
povestire
stătătoare şi de a Înfiinţa pe a elevelor la şcolile din mediul rural, ţia 1972, putem afirma că pe­ ciale. Apare, şi încă foarte dintre ţările socialiste şi
doar
licula
nu
reprezintă
pri­
lingă toate şcolile de cultu­ unde se învaţă într-adevăr lejul unui contact experimen­ între categoria binelui şi cea pregnant, problematica luptei cele capitaliste dezvoltate",
forţei
ră generală ateliere-şcoală croitorie ? Nu se poate nega tal cu o artă cinematografica a răului. Ca în basmul popu­ de a clasă, ideea populare, nebănui­ autor Alexandru Paiu —
lar
raportul
antagonic
dintre
maselor
te
răzvră­
proprii — există, fiind bine efortul făcut pentru dotarea exotică, ci ea este o creaţie cu termenii unei antiteze funda­ tite împotriva unei orînduiri Editura politică 1973 — o
impunînd,
valoare
intrinsecă,
definite de hotărîrea condu­ atelierelor de croitorie cu în primul rînd, un regizor bun. mentale cunoaşte doar o sin­ nedrepte. O nemărginită sete încercare reuşită de cu­
pe
Ggot
animă
ziderat, s-au obţinut succese mai strîns tă la Şcoala generală din acţiune dinamică, bine echili­ ristică eroilor populari. (autor r tru o scuturarea jugului feudal. lor participante la marele
cerii partidului privind lega­ maşini de cusut, dar, aşa cum numit Pale Hak. Acest regizor, gură cale de soluţionare a con­ de libertate îi Chol Yong (Kim prindere cu date şi proble­
flictului inerent :
anihilarea
pe
Bun
şi
rea şcolii de producţie. a reieşit dintr-o recentă vizi­ de care auzim pentru întîia răului cu vehemenţa caracte­ Ryong Rin), în lupta lor pen­ me actuale a tuturor ţări­
oară, ne oferă un film cu o
In îndeplinirea acestui de­
povestirii
Eşafodajul
flux al relaţiilor mondiale.
personală
oţe-
Nu
răzbunare
brat, nu lipsit de un iz roman­
Veţel sau alte unităţi şcola­
ţăranilor
braţele
răsculaţi
de­
nei
concepţii
estetice
care
cauze
ci
meritorii în judeţul nostru, re, lipsă unui maistru-instruc- tic de bună factură. Structu­ Choe Ik Gyn) este expresia li­ leşte conştiinţa unei dreptului justi­ Lucrarea se bucură de fa­
ral, filmul sc inspiră din mor­
voarea unei strînse colabo­
limitează net
tor calificat, care să îndru­
termenii unei an­
ţiare:
de
dobîndirea
al
şi
mai ales dacă problema este me competent învăţarea a- fologia clasice arsenalul stilistic Acest titeze, ascuţind un conflict din- a trăi uman, în deplină liber­ rări între specialiştii din
artei
orientale.
elevelor cerinţele actuale
privită global. Dar dacă fa­ cestci meserii de către eleve, izvor de cultură străveche, fon­ totdeauna existent pînă la pa­ tate. întreprinderile de comerţ
Prin
revoluţionar
cem o delimitare băieţi-fete, face ca timpul de instruire dată pe intensa vehiculare a roxism, de victoria revenind, fără gajat, patosul dramatismul de­ exterior, Academia de stu­
apel,
drept
reprezentanţilor
său
prin
atunci rezultă că pregătirea practică să nu fie folosit e- simbolurilor (ca în teatrul Ka- binelui. sincer, acest film coreean măr­ dii economice, Institutul
buki, de pildă), constitui^ apa­
tehnico-productivă a ficient najul spiritual al regizorului. Ggot Bun, eroina filmului (in­ turiseşte convingător despre de studiere a conjuncturii
Hui),
unei
al
ci­
ridică unele semne de între­ Aparent, problema pare di­ Pak Hak cunoaşte, însă, şi spe­ terpretată de un Hong Yong deplin potenţialul artistic îndeajuns cu­ economice internaţionale
personaj
însă,
este,
nematografii,
nu
limbajului
cinematogra­
bare. ficilă. Dar, ne întrebăm, de cificul Transferînd semnele spec- real, descinzînd din epoca ocu­ noscute încă. etc.
fic.
Pentru început, lată con­ ce unele întreprinderi îşi li­ tacologice clasice în sfera uni­ paţiei japoneze. Fiică de ţărani AL. COVACI
are
parte
de
florăreasa
săraci,
semnat succint un tablou al perspectivă ! mitează „aria" de patronare versului stilistic modern al fil­ cumplite avataruri, fiind perse­
mului rezultă o operă plină de
situaţiei pregătirii tehnico- doar la una sau două şcoli inedit, surprinzătoare prin mo­ cutată, împreună cu familia
productive a elevelor în ju­ şi acelea în imediata vecină­ bilitatea gîndirll regizorale. sa, de către un moşier crud,
deţul nostru : 20 la sută din tate ? Termocentrala Mintia, Spectacole
totalul elevelor cuprinse în de pildă, patronează Liceul ® Teatrul de estradă din Deva prezintă spectacolul
procesul legării şcolii de pro­ rale (sau aşteptînd trecerea şcoala pentru ca absolvente­ nr. 2 Deva, uitînd că în a- „Sus cortina la cetate“ pe scenele din Ilia (18 aprilie), Pui
ducţie se instruiesc în mese­ anului pentru a mai susţine le să-şi găsească locuri de propiere se află şcolile gene­ (19 aprilie), Baja de CIriş (20 aprilie) şi Ghelar (21 aprilie).
rii de operator mase plasti­ un examen de admitere). muncă în zona agricolă res­ rale Veţel, Brănişca ş.a.? La ® „Varietăţi ’73" se intit ulează spectacolul de muzică
ce, bobinator, operator qhi- Pe de altă parte, nu tre­ pectivă. In zilele noastre, a- fel, unităţile de mecanizare populară şi uşoară ce va fi of erit publicului din Deva (sim­
mist, zugravi-vopsitori, lăcă- buie să omitem că marele o- gricultura pretinde un înalt a agriculturii, • coooeraţia ţită, 21 aprilie, sala „Arta“) de către Agenţia română de
tuşerie, maşini-unelte, ţesăto- biectiv al apropierii conti­ grad de mecanizare, temeini­ meşteşugărească etc. şi-ar impresariat artistic (A.R.I.A.).
rie covoare, fie in unităţi e- nue dintre sat şi oraş, în­ ce cunoştinţe practice, vii­ putea extinde tutela — chiar
conomice, fie în atelierele- scris în programul Conferin­ torul cooperator nu mai poa­ dacă la început s-ar ivi une­
şcoală. ţei Naţionale a partidului, îşi te apela la metodele tradiţio­ le greutăţi organizatorice —
In cadrul şcolilor din me­ găseşte în sistemul şcolar li­ nale. asupra unui teritoriu mai Pentru melomani
diul rural, elevele sînt antre­ nul din principalele lui punc­ Necesitatea pregătirii din mare decît cel acoperit în © Elena Merişoreanu (45 EPC 10 277) vă stă la
nate în muncile din cadrul te de sprijin. vreme a forţei de muncă prezent. dispoziţie cu un disc. Patru bucăţi de muzică populară
microfermelor, unităţilor a- Tot In mediul rural, eleve­ necesară dezvoltării judeţu­ Totodată, specificul produc­ printre care şi îndrăgita „Sunt fată din Hunedoara". Or­
gricole socialiste sau loturilor le învaţă croitoria şi artiza­ lui nu mai trebuie demon­ ţiei agricole a determinat chestra este condusă de Nelu Stan.
agricole şcolare. natul. Evident, nimeni nu strată. In cazul de faţă, ţi- dezvoltarea în cadrul unită­ ® Aurelia Fătu (Disc EPD 1 161). Şapte melodii in­
In domeniul agriculturii, poate contesta utilitatea cu­ nîndu-se seama şi de speci­ ţilor agricole a unor atelie­ terpretate de cîntăreaţă sub bagheta lui George Vancu. So­
situaţia ni se pare mult mai noaşterii unor asemenea în­ ficul şi dezvoltarea judeţu­ re de prestaţii de servicii list taragot Iosif Milu. Desprindem din titluri cîteva pen­
bună ; rezultatele obţinute deletniciri. (S-ar mai putea lui Hunedoara, problema vii­ (mecanică agricolă, construc­ tru dv. : „Dorule copil pribeag", „La mină la Anina",
pînă acum sînt promiţătoare. include tot aşa de bine în toarelor locuri de muncă ale ţii) şi ateliere de prelucrare „Răsai lună de cu seară".
Aici pregătirea elevelor a această categorie menajul, elevelor de azi trebuie să fie a producţiei agricole în care ScenA. clin film
seriozitate
multă
tratată
cu
fost orientată înspre efectua­ dar acesta tot îndeletnicire şi responsabilitate. In muni­ ar putea fi cuprinse elevele.
rea unor lucrări agricole cu­ casnică este). Şi, după cum cipiile Petroşani şi Hunedoa­ Prin urmare, soluţii există.
rente, cuprinse în planul de ne învaţă o veche zicală, şi ra, de pildă, există greutăţi Trebuie însă mai multă ini­
producţie al unităţilor res­ anume de a nu pune căruţa obiective în cuprinderea u- ţiativă din partea factorilor
pective, pentru întreg ciclul înaintea cailor, trebuie să ne nui număr mai mare de fete răspunzători de acest dome­
anual de lucrări, instruirea întrebăm cum se vor ..lega“ niu — Inspectoratul jude­ legile privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe,
tehnico-productivă orientîn- într-un foarte apropiat vii­ în activităţi cu caracter in­ ţean şcolar, consiliile popu­
du-se cu prioritate în activi­ tor aceste îndeletniciri cu ce­ dustrial. D" pildă, profesoara lare comunale, comitetele de Plini de roade
tăţile de bază (pomicultură, rinţele economice ale judeţu­ Viorica Todericiu, directoarea femei, unităţile economice
legumicultură, cultura cerea­ lui ? Şcolii generale de 10 ani nr. cele mai apropiate. E al doilea an consecutiv
lelor, creşterea răsărilor ş.a.). Considerăm că paralel cu 1 din Petroşani, ne spunea că Caracterul instruirii prac­ cînd micii constructori de ra­ administrarea si închirierea fondului locativ de stat
Cu toată desfăşurarea, op­ generalizarea legării învăţă- industria uşoară şi locală tice a elevelor trebuie să o- chete de la Casa pionieri­
timă în general, a practicii mîntului de producţie trebuie sau cooperaţia meşteşugă­ fere posibilitatea tuturor ab­ lor din Brad se intorc acasă
productive şi rezultatele pre­ să se acorde atenţie şi diver­ rească nu pot absoarbe în solventelor să înveţe şi să (Urmare din pag. 1) destule posibilităţi pentru a-şi Dealtfel, cele două legi nu
plini de roade. Participanţi'
o
me­
într-adevăr
cunoască
gătirii, absolventele şcolii sificării formelor de pregă­ totalitatea lor absolventele serie utilă şi necesară cerin­ la faza judeţeană a con­ construi o locuinţă proprie­ fac decît să concretizeze pre­
generale totuşi rămîn în- tire. Programul de practică şcolilor generale. ţelor economice ale judeţu­ cursului republican de aero- tate personală. vederile Congresului al X-
tr-un număr foarte mic să agricolă aT şcolii generale Să ne întoarcem însă din lui nostru aflat îrtr-o per­ racheto-modele, ei s-au cla­ Unor cetăţeni din această — S-ar putea naşte Ia un lea şi ale Conferinţei Naţio­
lucreze în direcţiile menţio­ nou la... croitorie şi artiza­ categorie, legea le prevede u- moment dat situa(ia urmă­ nale privind dezvoltarea con­
nate, îndreptîndu-se cu pre­ trebuie adoptat condiţiilor nat. Există în judeţul nostru manentă dezvoltare. sat pe locurile I şi II la ra­ nele înlesniri. De pildă, tine­ toare : cetăţeanul care pri­ strucţiei de locuinţe. In do­
chete înălţime (Viorel Lazăr
dilecţie spre şcolile postgene- locale în care funcţionează 69 de ateliere de croitorie şi C. DROZD rilor repartizaţi în producţie, meşte credit de Ia stat spre cumentele Congresului al X-
şi Nicolae Corpade), III la a-şi construi casă sau apar­
rachete cu paraşute (Florian tinerilor căsătoriţi înainte de tament în bloc, să nu reu­ lea şi Conferinţei Naţionale
Mera) şi III la rachetoplan a împlini vîrsta de 28 de ani, ale P.C.R., se prevede că din
Vă p r e z e n t ă m (Nicuşor Bocănici). Succesul salariaţilor transferaţi în in­ şească aceasta in doi ani de totalul de peste 500 mii de
zile, din motive independente
lor e şi meritul pasiunii şi teresul serviciului, li se re­ de voinţa lui (de exemplu, apartamente, cîte se vor con­
cincinalului
anii
competenţei cu care sînt în­ partizează locuinţă din fon­ din cauza insuficientei rapa­ strui în circa jumătate se
1971—75,
drumaţi de conducătorii de
Şcoala profesională de materiale de construcţii Deva cerc, ing. Grigore Verdeş şl dul statului, fără a fi nevoiţi cităţi de execuţie). vor construi din fondurile
să plătească majorări de chi­
—
La o astfel de situaţie
sprijinul
populaţiei,
cu
sta­
prof. Gheorghe Stînga.
rie timp de cinci ani de zile. nu se poate ajunge deoarece tului.
Una dintre cele mai înalte cle la locul de muncă, sutele din laboratorul de chimie şi Pentru anul şcolar 1972— In acest timp, ei vor avea legea a creat mai multe po­ — Ce noutăţi ne puteţi
sibilităţi pentru ca un cetă­
coline ale Devei, strada Pre­ de elevi ai şcolii se pregătesc urmează faianţarea lor. 1973, se preconizează ca şcoa­ ţean să poată avea o lo­ spune despre vînzarea de lo­
lungirea Oituz, dialogînd par­ temeinic pentru a se califica La buna pregătire teoreti­ la să funcţioneze şi cu două cuinţă proprietate personală. cuinţe din fondul locativ al
că de la distanţă^ cu vechea în aceste meserii. Le sînt pu­ că, de cultură generală ca şi clase de liceu — una curs de El poate contracta un apar­ statului ?
cetate, a îmbrăcat' de curînd se la dispoziţie 16 săli de cla­ la pregătirea de specialitate zi şi alta seral, ca şi lărgi­ tament în bloc, poate con­ — S-au primit precizări că
straiul unor clădiri moderne. să, luminoase, spaţioase şi contribuie cei 20 de profesori rea nomenclatorului de me­ Acţiuni educative strui o locuinţă individuală încă în acest an în judeţul
Incepînd cu anul şcolar modern mobilate, laboratoa­ şi ingineri cu funcţia de ba­ serii. printr-o organizaţie de pres­ nostru pot fi oferite spre
1972—1973, aici şi-a deschis re de fizică, chimie şi elec­ ză în şcoală, ca şi foarte Elevii încheie, la înscrierea tări în construcţii, poate cum­ vînzare populaţiei circa 5 000
porţile un nou complex de tromecanică, cabinet de ştiin­ mulţi ingineri de la I.M.C. In şcoală, contracte cu între­ publica Democratică Su­ păra o locuinţă din fondul de apartamente din fondul
învăţămînt : Şcoala profesio­ ţe sociale. Deva (Bîrcea şi Chlşcădaga), prinderi ale Ministerului E- Simpozion pe teme dan. de stat pus în vînzare, aceea statului. Urmează să se iden­
nală de materiale de con­ Un alt corp de clădire este „Marmura" Simeria, I.R.E. conomiei Forestiere şi Mate­ de politică inierna- în care locuieşte, sau poate tifice locuinţele care se pot
strucţii. Răspunzînd unor de­ destinat atelierelor, deocam­ Deva, buni cunoscători ai rialelor de Construcţii, avînd să-şi construiască o casă in­ vinde, se va face o consulta­
ziderate caracteristice ritmu­ dată de lăcătuşerie şi elec­ proceselor de producţie. asigurate, la încheierea şco­ ţională Timpul liber — va­ dividuală, în regie, pe teren re a chiriaşilor, urmînd ca
lui alert de înălţare a ţării, tric; pentru celelalte specia­ La dispoziţia elevilor exis­ lii, locurile de producţie. A- lorificat educativ proprietate personală sau a- după ce se vor face evaluă­
de înnoire edilitară şi econo­ lităţi, tuturor elevilor le sînt tă şi o bibliotecă cu 5 000 de mintim cîteva dintre acestea: Comitetul pentru cuitu- tribuit de stat. Se poate ca rile, să se pună în vînzare
mică, complexul recent în­ deschise atelierele întreprin­ volume cuprinzînd cărţi teh­ întreprinderea de materiale ră şi educaţie socialistă la un moment dat,“una din a- locuinţele respective.
fiinţat pregăteşte absolvenţi derii patronatoare — între­ nice-şi de beletristică, o sală de construcţii Deva, între­ din oraşul I-Iaţeg a orga­ Un mare număr de ti- ceste posibilităţi să fie mai — Din actualul fond de lo­
ai şcolilor generale în nume­ prinderea de materiale de de club cu masă de tenis, prinderea de prefabricate din nizat un simpozion pe te­ acri din întreprinderile şi mult solicitată, dar această cuinţe proprietatea sa statul
roase meserii specifice indus­ construcţii Deva, cu sediul la jocuri de şah ş.a. Pentru dez­ beton Timişoara, „Marmura" ma „Coordonatele politicii instituţiile oraşului Haţeg, situaţie se reglează prin pla­ îşi va păstra o rezervă ?
triei materialelor de construc­ Bircea, şi „Marmura" din Si- voltarea armonioasă a elevi­ Tulcea, „Marmura" Vaşcău, externe a partidului şi precum şi elevi de la di­ nul anual. Ea nu poate dura — Chiar prin lege se sta­
ţii. Primul an de învăţămînt meria. Aici, elevii beneficia­ lor şcolii, aceasta dispune de întreprinderea de materiale statului nostru". Manifes­ ferite licee şi şcoli tehni­ în nici un caz doi ani. bileşte că din fondul actual
a însemnat — ne declara ing. ză de cea mai modernă dota­ cea mai modernă sală de izolatoare din Şimleul Silva- tarea a avut loc în sala ce aflaţi în vacanţă şi-au — Cele două legi au în statul îşi menţine în proprie­
Petru Grün, directorul şcolii, re, lucrează “direct la maşini, sport din municipiu, şi tot niei, întreprinderea de pre­ cinematografului „Popular" dat întîlnire sîmbătă sea­ principal rolul de a stimula tate necesarul de locuinţe
— şi startul numeroşilor elevi încadraţi în fluxul productiv aici se află în curs de ame­ fabricate din beton Oradea şi a antrenat în dezbate­ ra în sala casei de cultu­ construirea de locuinţe pro­ pentru a face faţa cererilor
spre calificarea în meseriile al întreprinderilor. najare terenuri de sport în ş.a. rea aspectelor politicii ro­ ră. Aici fusese organizată prietate personală. V însem­ celor care au dreptul, după
a
îndrăgite: lăcătuşi în indus­ Ei realizează, alături de aer liber. Spre oricare dintre aceste mâneşti internaţionale pe pentru ei o seară distrac- na aceasta încetinirea ritmu­ lege, să primească o locuinţă
tria materialelor de construc­ muncitorii întreprinderii, sal­ Alături de activităţile spor­ profesorii Carolina Tîrjoia- tiv.-educativă. In progra­ lui de construire de locuinţe din fondul de stat.
ţii, electricieni întreţinere şl tele din vată minerală cusu­ tive, la care elevii şcolii au întreprinderi, absolvenţii Şco­ nu, Margareta Dumitru şi mul acesteia, profesoara din fondurile statului ?
putea
în
coexista
reparaţii in industria mate­ tă pe împletituri, diverse înregistrat rezultate foarte lii profesionale de materiale Alexandru Moise. Suzana Bogorin de la Li­ — Planul de construcţii de acelaşi Vor imobil două forme
rialelor de construcţii, opera­ prefabricate din beton ş.a. In bune, ei participă la vizionări de construcţii Deva pornesc In finalul simpozionului, ceul din Haţeg a susţinut locuinţe din fondurile statu­
tori în iiiduslria prefabricate­ atelierul mecanic şi electro­ în colectiv ale spectacolelor cu o bogată zestre de cunoş­ cei aproape 200 partici­ o interesantă expunere pe lui pe anii 1974—75 core­ de proprietate, de stat şi per­
e
lor din beton, operatori la fa­ mecanic se lucrează diferite de teatru, film, iau parte la panţi au vizionat un ciclu tema „Efectele negative în lat la noi în judeţ cu intra­ sonală ? Ne referim Ia situa­
bricarea materialelor izola­ obiecte de mobilier pentru olimpiade, concursuri pe me­ tinţe teoretice şi practice, cu de filme cuprinzînd vizite­ formarea personalităţii tî- rea în funcţie a noilor capa­ ţia cînd în acelaşi bloc, pe
toare, frezori-rabotori-morte- autodotare. Spre exemplu, serii, li se organizează reuşi­ o solidă calificare în mese­ nărului". In continuare au cităţi de producţie, în con­ aceeaşi scară locuiesc deja
zori, sudori, prelucrători şi te seri distractive, participă riile îndrăgite. le tovarăşului Nicolae avut loc diferite jocuri ti­ cluzie cu nevoia de oameni cetăţeni care vor să cumpe­
montatori marmură. La chiar acum s-a terminat par­ la numeroase excursii de stu­ Ceauşescu în Belgia, Lu­ nereşti distractive, dansuri. pentru aceste capacităţi, pre­ re apartamentul pe carc-1 o-
cursuri de zi Sau prin uceni- tea metalică pentru mesele diu sau de agrement. ILEANA LASCU xemburg, Pakistan şi Re- PETRE FARCAŞIU cum şi cu nevoile de ordin cupă în imobilul supus spre
cetăţeni
vînzare
şi
au
care
social ale judeţului. dreptul să ocupe locuinţă din
Cu ocazia aplicării celor fondul de stat, fără a plăti
două legi, se va face un son­ chiria majorată ?
daj în rîndul populaţiei spre — Cele două forme de pro­
a ne da seama dacă în viitor prietate vor putea coexista
In vederea deschiderii unei Un amănunt: amenajarea cresc nevoile de locuinţe con­ în acelaşi imobil. Legea nu
noi zone de exploatare pen­ celor 3,9 km de drum pie­ struite din fondurile statului, condiţionează vînzarea de e-
tru Centrala de minereuri Prejudiciatul bate pe la uşi, iar cei ce truit, cu cîteva ziduri de sau cele de locuinţe construi­ xistenţa unei singure forme
Deva, întreprinderea de pros­ sprijin şi cu cîteva poduri şi te cu sprijinul statului. de proprietate.
pecţiuni şi explorări geologi­ podeţe, a costat peste 1 500 000
ce a executat unele lucrări lei. Aproape 400 000 lei pe ki­
pc teritoriul satului Veţel lometru. Constructorul, care
Intre aceste lucrări se nu­ trebuie să-i rezolve situaţia se fac că n-aud a făcut şi proiectul, i-a în­ Vi ráspusáüi la întrebare
mără şi un drum pietruit pe casat fără să clipească, bene­
Valea Veţelului, vale pe care ficiarul i-a plătit fără să
e masată majoritatea popu­ crîcnească. Aurel Săbău — Simeria. chime în muncă şi se ia în
laţiei satului. spre relaţiile constructor-be- ei, peste tot şi de mult timp. — Ce ştiţi despre necazul Am purtat pe marginea a- Să încheiem aceste rînduri. In statutul casei de pensii se calcul la stabilirea pensiei,
Drumul existase şi înainte nefiejar şi nimic despre ter­ Dumneavoastră n-aveţi de lui Aron Datcă ? cestui caz o discuţie şi cu Conducerea unei întreprin­ menţionează printre altele că la data cînd dumnealui va
şi asigura o circulaţie nu op­ meni ca investiţie închisă, fi­ unde şti ce-i aici la noi cînd — Ştiu că i s-a rezolvat. directorul I.P.E.G., inginerul deri beneficiare crede că, rea- dosarul de pensionare al u- împlini bineînţeles vîrsta de
timă, dar acceptabilă. Prin nanţare etc. El ştia că nu plouă. Apa din pîrîu ajunge Mă mir. de ce tot reclamă. Cornel Arsin, şi cu inginerul lizînd o investiţie de acest nui membru cooperator tre­ 62 de ani. Deci trebuie să
amenajările care i s-au adus, mai are acces în curte, că a pînă la treptele scării. Nici şef al întreprinderii. fel, a făcut un hatîr unor buie supus spre aprobare a- vă interesaţi încă de pe acum
Ne mirăm şi noi de acest
pe anumite zone, cota lui su­ spus asta cui a vrut şi cui tovarăşul primar nu ştie. răspuns, lipsit de acoperire săteni şi că pentru aceasta dunării generale. Dreptul de de procurarea actelor respec­
perioară s-a ridicat cu pînă n-a vrut să-l asculte, a văzut Astă vară ne-a prins ploaia, — Noi, spune directorul, orice nemulţumiri ale lor pensie este de la data cînd tive. In ce priveşte situaţia
la 2 metri. In această situa­ cum constructorii îşi strîng în cunoaşterea exactă a si- nu eram obligaţi să facem trebuie privite şi tratate în filiala casei de pensii a emis dv., vă informăm că nu veţi
ţie mai mulţi cetăţeni şi-au sculele şi pleacă, şi s-a între­ atunci acel drum. La timpul consecinţă. Un salariat cu decizia de pensionare. beneficia de pensie pentru că
văzut blocată intrarea în bat : „Eu ce fac ?". întreba­ acela nu se justifica oportu­ răspunderi la vremea potrivi­ Gh. Poanta-Husari — Ceri- nu aveţi calitatea de angajat,
curţi. Printre ei — şi omul a rea şi-o pune de trei ani şi nitatea cheltuirii banilor pe tă în situaţia discutată crede şor. Cele relatate de dv. în Sînteţi plătită din taxe for­
cărui nemulţumire a provo­ tot de atunci o pune Consi­ In obiectivul critici—condamn abila acea lucrare, dar am zis să rezolvată problema doar prin scrisoarea trimisă redacţiei fetare.
cat această anchetă, Aron liului popular al comunei le facem un bine locuitori­ încheierea unui act. Un pri­ le-am adus la cunoştinţa ce­ Dumitru Florea — Uric.
Datcă. O parte din aceste ne­ Veţel, constructorilor care au lor satului. Dumneavoastră mar comunal nu cunoaşte de- lor în drept. In unităţile socialiste de stat
ajunsuri au fost corectate construit drumul, beneficia­ practică de a purta oamenii pe drumuri nu-i cunoaşteţi pe cei din ajuns toate realităţile comu­ Arsenie Laza — Baia de nu puteţi deocamdată lucra,
prin efectuarea unor lucrări rului de plan — I.P.E.G., be­ Veţel. Dacă am putea să-i re­ nei şi în concluzie nu are Criş. Ne pare rău dar foto­ pentru că v-aţi pensionat
suplimentare de acces în curţi neficiarului de investiţie — zolvăm acum intrarea în cum se pune luntre şi punte grafiile trimise de dv. spre pentru limită de vîrstă de
1
— podeţe, platforme, ziduri Centrala de minereuri Deva. curte lui Datcă, ar veni alţii pentru rezolvarea acestei publicare nu îndeplinesc con­ numai cîteva luni. In cadrul
de sprijin. S-au făcut acele Pentru ca aceştia să fie de­ cu aceleaşi pretenţii. chestiuni. diţiile cerute.
lucrări suplimentare acolo terminaţi la o promisiune aducînd un car de fîn aca­ tuaţiei — pentru că am mai A fost acolo o comisie, şi întrebăm ! Posesorii unui Dumitru Pasconi — Hobi- cooperativei agricole de pro­
ducţie vă puteţi încadra la
unde necesitatea era mai fermă de rezolvare (căci deo­ să. L-am pierdut pentru că spus, Aron Datcă e deocam­ a hotărît că lucrările trebuie asemenea mod de gîndire ţa. De drepturile pe care le sectorul anexe. Preşedintele
mult decît evidentă. Apoi, camdată e încă promisiune) n-am putut intra cu el în dată doar în posesia unei făcute. Le vom face în acest revendicaţi se bucură cei ca­ cooperativei agricole din Pui
constructorul — întreprinde­ a necazului omului, a fost curte. Am răsturnat carul în promisiuni de rezolvare — şi an, cînd vom deschide finan­ sînt sau nu potenţiali purtă­ re au calitatea de angajaţi
rea de construcţii forestiere, nevoie de intervenţia Consi­ apă. mai punem o întrebare : ţarea pentru alte lucrări. tori pe drumuri ai oameni­ sau sînt pensionari de limi­ ne-a informat că are mare
nevoie de meseriaşi buni, cu
lor ? Cazul lui Aron Datcă
care a şi proiectat drumul — liului popular judeţean. — Pe la cine aţi fost să vă — Cînd s-a întocmit pro­ Inginerul şef al I.P.E.G. a tă de vîrstă sau de invalidi­
a încasat banii pentru toate In acest caz, se întîlnesc arătaţi necazul ? iectul drumului, cînd s-a avi­ făcut parte din acea comisie dovedeşte că da. Şi pentru tate. Or, dumneavoastră nu experienţă. Pe timpul cît lu­
craţi la C.A.P. nu vi se di­
că a fost atît de mtilt purtat
lucrările prevăzute în devi­ concepţii anacronice despre — Păi, am fost de multe zat, nu s-a ţinut seama de de care vorbea tovarăşul di­ vă încadraţi în nici una din­ minuează şi nici nu vi se
drumuri,
I.P.E.G.
trebuie
zul iniţial, cuveniţi sau ne­ nevoile omului. Iată cîteva ori şi la primărie, la dum­ implicaţiile pe care le va a- rector. Dînsul e de părere că pe treacă fără întîrziere la tre ele. sistează pensia.
să
cuveniţi (se va vedea de ce ipostaze, care justifică afir­ nealui. vea aplicarea lui asupra u- funcţionalitatea intrării în Maria Pascotescu — Alun. Ion Gruia — Geoagiu.
acest semn de întrebare), i-a maţia. Tovarăşul primar n-are nici nor funcţionalităţi, cum ar fi curtea lui Aron Datcă nu e împlinirea promisiunii, aşa Soţul dv nu poate beneficia
încasat şi pe cei cuveniţi împreună cu primarul co­ un fel de răspuns la aceste accesul în curţi ? tulburată de actuala stare de cum a afirmat tovarăşul di­ de pensie pentru că invalidi­ Membrii cooperatori care
merg în staţiunile de odih­
rector, în aprilie sau mai. Nu
pentru lucrările executate su­ munei, Viorel Oncoş, îl vizi­ critici directe. — Proiectul l-a făcut I.C.F., lucruri. Totuşi, nu înţelegem: de alta, dar „anul acesta" de tatea a apărut la mai mult nă şi tratament pentru re­
plimentar, şi-a strîns scule­ tăm acasă pe Aron Datcă, un L-am căutat, împreună, pe iar la avizarea lui consiliul la semnarea unui act-conclu- de un an de la încetarea ac­
le şi a plecat. Banii au fost bătrîn modest, care, împreu­ dirigintele de şantier, tehni­ popular comunal trebuia să-şi zie de către comisia amintită care se vorbea, mai sus are tivităţii salariate. facerea sănătăţii plătesc nu­
încasaţi pînă la limita devi­ nă cu soţia, îşi vedeau de cianul Marcel Ştefan, care, pe fi spus punctul lui de ve­ şi dînsul a fost de părere că încă multe luni, iar omul are Dacă nu a avut carte de mai 30 la sută din valoarea
Restul
biletului.
zului şi investiţia s-a închis. acea vreme, îl reprezenta pe dere. nevoie acum de acces în muncă şi a fost angajat pe de casa de pensii. se suportă
Numai că Aron Datcă din treburi în gospodărie. beneficiar in relaţiile cu con­ — Nu ni l-a cerut nimeni sînt necesare lucrări pentru curte. durată determinată, perioada
Veţel ştia foarte puţin de- — Noi ne-am plîns, spun structorul. — afirmă primarul. asigurarea accesului în curte. TH. MARCUŞ respectivă se consideră ve­ N. PALTIN