Page 6 - Drumul_socialismului_1973_04

roa»aawwB3mwanBW»MagBWWMMi
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 669 <§ MARŢI 3 APRILIE 1973

gospo Amplă şi complexă activitate de aplicare

făcute 88 de transporturi de Plantări de puieţi ştafetei
Şi duminica aceasta, prima zi a lui aprilie, cetăţenii ju­ pămînt vegetal. Cele mai a Decretului Consiliului de
deţului au ieşit cu miile la înfrumuseţarea localităţilor lor. Ac­ ample şi bine organizate în pădure
ţiunile colective cit şi iniţiativele personale s-au făcut simţite acţiuni s-au desfăşurat în
încă de simbâtâ dupâ-amiază, duminica fiind intr-un fel o microraionul 6 al munici­ SIMERIA. Aproape 1000
continuare la scară mai mare a acţiunilor de sîmbătă. Con­ piului. de cetăţeni ai Simeriei au stabilirea normelor unitare de structură
semnăm cu bucurie o cifră. In acţiunile gospodăreşti de săp- participat duminică la ac­
tămîna trecută s-au plantat peste 40 000 de pomi fructiferi, Peste 700 000 ore ţiunea organizată pentru „Căutători
arbori şi arbuşti ornamentali - adevărate izvoare de oxigen plantarea de arbori în pă­
pentru „plămînii" oraşelor noastre. muncă voluntar-pa- dure. Au fost plantaţi pentru unităţile economice
In rubrica de astăzi vă prezentăm reportaje şi informaţii triotică pentru gospo­ 12 836 puieţi pe o suprafaţă 44
despre acţiunile din localităţile Deva, Hunedoara, Petroşani, de 2 ha şi au fost curăţaţi de comori
Orăştie, Haţeg, Brad, Călan şi Simeria. dărire 622 de arbori ornamentali tru. Dar acum, ca şef de
de pe străzile oraşului. Locol maistrului—la conducerea brigadă, cîştig mai bine.
6 000 de cetăţeni la ţiune a elevilor grupului PETROŞANI. In oraşele Pomi fructiferi pe la Petrila Sînt încadrat cu 102 lei pe
şcolar de construcţii şi ai Văii Jiului s-au desfăşu­ directă a iormafiei de lucru post. La aceasta se adaugă
muncă patriotică liceului nr. 2, pe Bulevar­ rat acţiuni de gospodărire străzile oraşului 12 lei pe zi — indemniza­
dul Tineretului, de unde nu şi înfrumuseţare de-a lun­ Duminică, scena Clubului N.T.S. şi întărirea ordinii ţie pentru conducerea for­
DEVA. Activităţile de gos­ de mult au plecat buldo­ gul întregii săptămîni tre­ CALAN. După cum ne sindicatelor din Petrila a găz­ Măsurile pe care le-a luat
finala
duit
ştafetei
folclorice
podărire şi Înfrumuseţare zerele şi excavatoarele con­ cute. La ele au participat informează tovarăşul Ioan „Căutătorii de comori". Si-au partidul pentru câ în fie­ şi disciplinei. maţiei Lucrînd în acord şi
depăşind ritmic sarcinile de
din municipiul Deva au a- structorilor care l-au ame­ peste 90 000 de cetăţeni ca­ Hodorog, secretar al Comi­ dat întilnire, la această am­ care unitate economică ca­ Cînd spun aceste lucruri plan, mai cîştig încă cel
artistică
de
vut „centrul de greutate" najat. Acum, noul bulevard re au efectuat peste 700 000 tetului orăşenesc de partid plă manifestare bune formaţii drele tehnice să conducă şi mă gîndesc la propria mea
cele
mai
masă,
în microraionul 15 şi car­ are un aer cochet. Dealtfel, ore de muncă voluntar-pa- Călan, şi aici s-a lucrat du­ de artişti amatori din Valea să organizeze nemijlocit experienţă. Eu am lucrat puţin 15 la sută.
tierul Dacia, cele mai tine­ tineretul a făcut duminică triotică, efectuînd lucrări în minică mult şi cu spor. Pe­ Jiului şi din Ţara Haţegului. procesul de producţie au pînănu de mult ea maistru. Aşadar, prevederile De­
a
re zone «tt municipiului. prezenţă efectivă impresio­ valoare de circa 2 500 000 ste 500 de oameni au ieşit de Spectacolul amatori fost deschis în vedere, în mod cu to­ Acum am trecut ca şef de cretului privind stabilirea
din
artiştii
Cimpu
Lucrul a început de di­ nantă la gospodărire şi în­ lei. Dintre acestea, mai mult pe străzi şi printre blocuri lui Ncag, prin evoluţia tara­ tul justificat, şi categoria brigadă Am 12 oameni şi normelor unitare de struc­
mineaţă. Cu lopeţi, cu caz­ frumuseţare. Din circa 6 000 de jumătate au fost efec­ lucrînd la amenajarea de fului şl a cunoscutului grup maiştrilor. Trecerea unui lucrez cu ei într-un abataj tură pentru unităţile econo
vocal,
care
male, cu mături, mic sau de cetăţeni participanţi, tuate sîmbătă după-amiază zone verzi, curăţat de şan­ lista Dorina împreună cu so­ număr de maiştri — din raionul II. Pe minerii mice, aplicate şi în între­
Dumitrescu
au
mare, cetăţenii municipiu­ 3 000 au fost tineri. şi duminică dimineaţa. Au ţuri, nivelat de terenuri şi adus în scenă vechi şi fru­ excedentar faţă de ne­ din brigadă îi cunosc şi mă prinderea noastră, nu ne
lui, cei cărora nu le e in­ In acţiunile de sîmbătă şi fost greblate şi curăţate mai ales la plantat de pomi. moase melodii locale. Fluie­ voile reale ale produc­ înţeleg bine cu ei. Sînt oa­ dezavantajează, cu condiţia j
căminului
diferent cum arată strada duminică, la Deva s-au cu­ zone verzi pe 195 000 mp, Au fost plantaţi în săptă- raţii şi din dansatorii s-au re­ ţiei — la conducerea di­ meni harnici şi destoinici şi să ne integrăm conştiincios j
Bănită
cultural
sau cartierul lor, au ieşit răţat şi amenajat 13 000 şanţuri şi rigole pe 90 000 mîna trecută şi duminică marcat, de asemenea, prin re­ rectă a formaţiilor de lu­ am convingerea că ne vom şi cu toată răspunderea în
pe străzi, în faţa blocurilor. mp de zonă verde, s-au ml, reparate străzi şi dru­ 530 pomi fructiferi şi 180 pertoriul propriu locurilor. Un cru, înseamnă, după păre­ menţine lună de lună la o muncă Am socotit de dato
a
Exemplul celor dintîi ieşiţi plantat 3 500 pomi şi ar­ muri pe 41 000 mp. Au fost pomi ornamentali. Mai sînt interes deosebit către suscitat rea mea o măsură raţio­ depăşire de plan de cel ria mea să procedez în a-
artiştii
de
prezentarea
l-au luat repede alţii. Am buşti ornamentali, 1 500 de plantaţi peste 20 000 arbori asiguraţi 600 pomi fructi­ amatori de la Rîu Mic a u- nală. Avînd o pregătire su­ puţin 15 la sută. Eu, la fel cest mod din convingerea
străbătut împreună cu mem­ trandafiri, 300 ml de gard şi arbuşti. De asemenea, s-a feri pentru a fi plantaţi pe nul vechi şi rar „Obicei al perioară şi o viziune orga­ ca şi alţi maiştri trecuţi în că, fiind în fruntea unei
local
bri ai comitetului execu­ viu. Şi multe alte „semne" lucrat la amenajarea a 12 străzile oraşului. cerbului“. Specificul de artiş­ al nizatorică mai pătrunzătoa­ fruntea brigăzilor, consider brigăzi de mineri harnici şi
repertoriului
propus
tiv, cu salariaţi ai consiliu­ au mai lăsat duminică ce­ terenuri de sport şi solarii, tii amatori reuniţi pe scena re, maistrul aflat în con­ că acum vom fi mai de fo­ muncind alături de ei, pot
lui popular, activişti ai or­ tăţenii municipiului pe faţa precum şi la repararea u- Acţiunile de la Ha­ din Petrila a fost completat ducerea unei singure brigăzi los producţiei.
de sulta de dansuri locale a
ganizaţiei municipale de ti­ sa. nor podeţe. formaţiei folclorice din Să- poate să determine mai bi­ Această mulţumire spo­ să contribui mai spornic
neret străzi şi cartiere, în ţeg laşu de Sus. De la Sarmizc- ne nu numai folosirea ju­ la îndeplinirea cincinalu­
getusa
au­
Micro 15, pe Dealul Paiului, Participare masivă Lucrări de interes tenticitatea s-a şi detaşat, prin cîn- dicioasă a utilajelor şi a reşte cînd mă gîndesc că lui înainte de termen.
frumuseţea
în Dacia, în Gojdu. Pretu­ HAŢEG. La acţiunile or­ tecului vechi interpretat, rap­ timpului de lucru, ci o îm­ şi din punct de vedere al
tindeni se săpau peluze, se HUNEDOARA. Şi de da­ economic şi gospodă­ ganizate duminică au parti­ sodul popular Rcza Drăgă- bunătăţire de ansamblu a cîştigului voi fi avantajat. PETRU STOICA
împrăştia pămînt pentru ta aceasta participarea hu- resc cipat peste 1 000 de cetă­ nescu. nuntă Interesante în obiceiuri muncii, începînd de la creş­ Nu pot spune că nu aveam şef de brigadă în raionul II
scenă
au
de
adus
viitoare zone verzi, se plan­ nedorenilor la acţiunile or­ ţeni ai oraşului. Au fost artiştii din Clopotiva şl din terea randamentului şi ter-
tau pomi şi garduri vii. ganizate a fost masivă. Du­ ORAŞTIE. Aproape 2 000 curăţate şanţuri şi rigole pe Unirea, iar căluşarii din Sîn- minînd cu respectarea un salariu frumos ca mais­ al minei Teliuc
Strada Minerului din Micro minică au ieşit la lucru a- de cetăţeni — salariaţi 13 500 ml, iar păşuni şi fî- petru şi Rîu de Mori au cuce­ şi
măiestrie
rit
prin
publicul
15 era In plină animaţie şi proape 22 000 de cetăţeni, din întreprinderile ora­ naţuri pe 6,5 ha. S-a fă­ virtuozitate. De un pitoresc Cadru propice adîncini specializării în producţia
la ora 12. Numai de la efectuînd peste 86 000 ore şului, elevi, cooperatori, cut reamenajarea zonelor aparte au fost fluieraşii din
Sînpetru, cu vechi cîntece lo­
blocul bl nu ieşise nimeni. de muncă voluntar-patrioti- — au participat la lucrări­ verzi pe o suprafaţă de cale, iar formaţia de dansuri de utilaj minier
La un moment dat, un ce­ că. Dintre lucrările desfăşu­ le întreprinse duminică la 10 000 mp şi văruirea a 600 din Ştel şi grupul vocal din
tăţean s-a uitat să vadă cum rate în cursul săptămînii Orăştie. Au fost plantaţi pomi. De asemenea, au fost Răcliitova au completat cu Noua,, structurare a orga­ re a aplicării Decre­ rii mai accelerate pe con­
Un
spectacolul.
spec­
muncesc ceilalţi apoi şi-a trecute şi mai ales în 1 800 pomi' fructiferi în plantaţi peste 300 arbori talent bun, aplaudat deseori nizării şi conducerii unită­ tului privind stabilirea strucţia de maşini şi utila­
tacol
luat consoarta de braţ şi a cursul zilei de duminică pu­ livada C.A.P. şi în gospodă­ pe străzi şi în zonele verzi. la scenă deschisă, şi pe care ţilor economice aduce şi co­ normelor unitare de struc­ je miniere. Bineînţeles, a-
reintrat în bloc. Au fost şi tem menţiona : plantarea rii individuale şi au fost minerii Văii Jiului l-ar dori lectivului uzinei noastre a- tură' pentru unităţile e- ceasta cu condiţia ca,
din aceştia. Au fost şi în de gard viu pe 3 380 ml, La curăţare de pă­ repetat. vantaje certe în activitatea conomice, ne oferă mul­ în continuare, conlucrarea
blocurile 16, 18 şi 20 din săparea de gropi şi planta­ curăţate 4 ha din parcul o- şuni ce o desfăşoară pentru în­ tiple posibilităţi de per­ noastră cu cercetătorii şi
Dacia oameni care au aş­ rea a 890 pomi ornamentali raşului şi 85 ha păşune. De VASil.E BOTA deplinirea înainte de ter­ fecţionare a producţiei. A- specialiştii din cadrul Cen­
teptat să-i vadă pe alţii şi a altor 2 270 bucăţi <de asemenea, au fost săpate BRAD. La Brad a conti­ metodist la Centrul judeţean men a cincinalului. Prin provizionarea cu materiile tralei cărbunelui Petroşani
cum le fac ordine In faţa diverşi arbuşti decorativi, canale pe o lungime de 600 nuat duminică acţiunea în­ de îndrumare a creaţiei această măsură luată de prime şi materialele nece­ să se întărească şi mai
casei. greblarea de zone verzi pe ml şi desfundate şanţuri cepută, de curăţare a păşu­ conducerea partidului şi sta­ sare — mai cu seamă la­ mult.
Inginerul Ion Galea, vice­ 64 ha, refaceri şi extinderi nilor din jurul oraşului. Pe­ populare şi a mişcării tului, uzina noastră se în­ minate, SDV-uri, piese de Socotesc însă că cel mai
preşedinte al consiliului de zone verzi, nivelări de de-a lungul a 4 străzi. S-a ste 550 de oameni au lucrat artistice a'e masă cadrează mai efectiv şi cu schimb etc. — se va face important cîştig îl vom a-
popular, aprecia în mod terenuri pe 24 ha, alinieri mai lucrat la taluzări de la aceasta pe o suprafaţă rezultate superioare în con­ în condiţii mai bune, ţinînd vea pe linia adîncirii spe­
deosebit participarea la ac- şi curăţiri de garduri. Au fost maluri şi desecări. de 8,6 ha păşune. textul sarcinilor ce ne re­ seama că centrala are un cializării şi cooperării cu
vin pe linia diversificării, specific aproape exclusiv celelalte uzine din cadrul
centralei. Există acum reale
specializării şi ridicării gra­ de unitate constructoare de posibilităţi de specializare
dului de tehnicitate a pro­ maşini. In al doilea rînd, pe tipuri de utilaje, sub-
A apărut primul număr nea, schimburi de experien­ forme folosite de aceştia în probleme de cea mai mare ducţiei de utilaj minier. avem posibilitatea să folo­ ansamble şi chiar repere,
Vacanta de „In ajutorul agitatorului", torului în aplicarea în viaţă munca de la om la om. actualitate, izvorîte clin po­ Afirmaţia are la bază nu­ sim mai intensiv mijloacele ceea ce va avea o influen­
din acest an al publicaţiei
ţă pe teme ca: „Rolul agita­
Forme şi mijloace intere­
editată de către secţia pro­ a hotărîrilor Plenarei C.C. sante folosite de către agi­ litica partidului, din sarci­ meroase şi temeinice argu­ din dotare, să ridicăm gra­ ţă favorabilă asupra creşte­
dul de utilizare a maşini-
mente.
Apartenenţa
uzinei
nile colectivelor în care ac­
pagandă a Comitetului ju­ al P.C.R. din 3-5 noiembi'ie tatori se găsesc şi in arti­ ţionează. la Centrala de mecanizare lor-unelte. Tot în acelaşi rii tehnicităţii, calităţii şi
deţean de partid Hunedoa­ 1971" (în luna decembrie colele : „îndeplinirea pla­ şi utilaj minier-petrolier cadru se înscrie şi dezvol­ eficienţei produselor.
primăvară-un ra. Sînt publicate „Proiectul 1971), „Agitatorul — prin­ nului pe 1973, a cincinalu­ au procedat majoritatea bi­ Ploieşti aşa cum este sta­ tarea capacităţii proprii de VASILE CÂPRARU
In acest sens, foarte bine
de
înainte
—
termen
lui
de norme ale vieţii şi mun­ cipal factor în cunoaşterea în centrul atenţiei agitato­ rourilor organizaţiilor de tuată In prezent, ca urma- concepţie, în sensul profilă- maistru la U.U.M. Petroşani
şi aplicarea în viaţă a do­
partid de pe raza oraşului
cii comuniştilor, ale eticii cumentelor Conferinţei Na­ rilor", „întreaga activitate Brad în legătură cu popu­
bogat program şi echităţii socialiste", „Re­ ţionale a P.C.R. din iulie a agitatorului — o intensă larizarea documentelor Con­
al
1972" (în luna august 1972),
C.C.
zoluţia
Plenarei
trăire
a
şi
permanentă
P.C.R., din 28 februarie — „Agitatorul şi sarcinile sale înaltelor precepte comunis­ ferinţei Naţionale a parti-
dtlhii,
ale
2 martie 1973", „Chemarea cu lucrătorii din comerţ" te". al P.C.R. plenarelor C.C. JUlilii .
noiembrie
din
Conferinţei judeţene a se­ Şa. Tovarăşul Ionel Vlad, se­ 1971 şi noiembrie 1972, a
de manifestări cretarilor comitetelor de conduse de către membrii cretar al Comitetului orăşe­ legilor adoptate de sesiunea
Aceste consfătuiri au fost
partid şi preşedinţilor con­
nesc Brad al P.C.R., în ar­
siliilor populare adresată biroului comitetului muni­ ticolul „Experienţa acumu­ Marii Adunări Naţionale din
noiembrie 1972, a hotărîrii
locuitorilor satelor hunedo-. cipal de partid, de activişti lată de organele şi organi- (Urmare din pag. 1) care va spori mult produc­ tatea şi aspectul estetic al
rene". elaborate de Plenara Comi­ tivitatea. De asemenea, este produselor.
Partidu­
al
Central
tetului
în aer liber Avînd un profil tematic lui Comunist Român din 28 secţia armături, spre exem­ în studiu un procedeu de specialiştii de la Bîrcea ac­ şi
Aşadar,
muncitorii
complex, publicaţia relevă, februarie — 2 martie 1973. plu, a fost concepută şi pu- recuperare integrală a tor- ţionează intens în spiritul
de asemenea, în coloanele cretului, care va aduce im­
(Urmare din pag. 1) In sprijinul agitatorilor \să în funcţiune o maşină portante economii de ci­ documentelor recentei ple­
sale, preocuparea unor or­ de la sate se publică artico­ de sudat prin puncte cu 4
nare a C.C. al P.C.R. pen­
gane şi organizaţii de par­ lul „Generalizarea aplicării electrozi. Comparativ cu ment şi un spor de randa­ tru îndeplinirea cincinalu­
In altă ordine de idei se tid pentru continua îmbu­ acordului global — pîrghie maşinile existente, aduse ment. lui în 4 ani şi jumătate,
cuvine să subliniem cu sa­ nătăţire a muncii agitato­ hotărîtoare în sporirea pro­ din import, cea concepută Sînt doar două exemple prin amplificarea preocu­
tisfacţie că în programele de rilor, redă forme şi mijloa­ ducţiei agricole". la I.P.B. are un randament care demonstrează că indi­ părilor de perfecţionare teh­
vacanţă ale unor şcoli, co­ ce ale muncii politice de Sînt, de asemenea, publi­ de 3 ori mai mare la asam­ caţia dată de secretarul ge­ nică a produselor. Care es­
mune, oraşe şi municipii, un masă folosite în unele uni­ cate fotografii care repre­ blarea armăturilor. Şi tot neral al partidului de a rea­ te eficienţa concretă a a-
spaţiu important îl ocupă ac­ tăţi. zintă panouri din expoziţia pe această linie se înscrie liza cincinalul înainte de cestor acţiuni ?
ţiunile social-utile pentru în­ In articolul publicat sub organizată cu prilejul re­ şi confecţionarea bacurilor termen nu pe seama inten­ — Ridicarea considerabilă
frumuseţarea localităţii, plan­ semnătura tovarăşului Eu­ centei plenare a Comitetu­ de strîngere a toroanelor sificării efortului fizic, ci a nivelului realizărilor —
tări de pomi şi flori, îmbu­ gen Avram, secretar al din secţia propagandă. S-au zaţiile de partid în munca lui judeţean de partid care pentru stîlpi concepute de pe calea promovării pro­ ne-a declarat inginerul Paul
nătăţiri funciare, curăţarea Comitetului municipal Hu­ prezentat 3—4 informări ale politico-educativă", arată că a analizat „Preocuparea or­ frezorul Ioan Haiduc, mult gresului tehnic, a creşterii Mărgineanu, şef de secţie
păşunilor, amenajarea spaţii­ nedoara al P.C.R., se agitatorilor care au obţinut una din formele care şi-a ganelor şi organizaţiilor de mai eficiente decît cele a- eficienţei se materializează coordonator. In acest an,
lor verzi, de joacă, a tere­ răspunde la întrebarea: rezultate mai bune, apoi au dovedit din plin viabilitatea partid pentru îmbunătăţirea duse din import. aici cu succes. In acest sens creşterea gradului de teh­
nurilor de sport şi pistelor a- „Cine sînt agitatorii, cui urmat dezbateri pe margi­ a fost şi rămîne discuţia muncii politice şi educative — Preocupările oamenilor converg şi preocupările pen­ nicitate a producţiei este
plicative, precum şi cele care i se încredinţează aceas­ nea acestora, iar în conclu­ - de masă în scopul înfăptui­ noştri în direcţia creşterii tru a asimila noi tipuri de pîrghia principală prin ca­
vizează construcţii şi extin­ tă sarcină?". Se relie­ zie s-a indicat generalizarea directă cu oamenii, legătura rii sarcinilor economice". tehnicităţii şi eficienţei produse de tehnicitate ridi­ re vom spori cu 20 la sută
viaţa.
nemijlocită
Evi­
cu
deri de spaţii şcolare, săli de fează, de asemenea, şi une-' unor procedee de muncă dent, un rol important în Trecerea în revistă a u- producţiei îmbrăţişează în­ cată. cum sînt grinzile foar­ volumul producţiei, în com­
sport, sere pentru miniferme le aspecte privind pregăti­ bune în toate organizaţiile desfăşurarea muncii politi­ nor materiale publicate re­ treaga activitate — ne-a te mari pentru hale indus­ paraţie cu anul trecut. Pro­
şi microcooperative agricole, rea agitatorilor. In cadrul de bază. ce de la om la om îl deţin dă, desigur, doar sumar o spus tovarăşul Nicolae De- triale, panourile mari din ductivitatea muncii va fi
construirea taberei de la Cos- instruirilor ce au avut loc • In continuare, în articol colectivele de agitatori, or­ imagine a grijii ce se ma­ vian, secretarul comitetului beton greu pentru clădiri mai mare cu cel puţin 18
teşti. la nivelul organizaţiilor de se arată că în cadrul unor nifestă pentru sprijinirea a- de partid din întreprindere. de locuit, elementele din la sută, iar cheltuielile la
Pe stadioane şi terenuri de bază şi comitetelor de par­ consfătuiri s-au organizat şi ganizate pe lîngă birourile gitatorilor în munca ce o Cele mai multe se referă la beton celular autoclavizat
sport, pe poligoane şi piste tid, arată printre altele au­ expoziţii, s-au prezentat fil­ organizaţiilor de bază din desfăşoară, acestea prin. perfecţionarea tehnologiilor pentru vile de locuit. Deo­ mia de lei producţie marfă
aplicative de pregătire a pio­ torul articolului, s-au pre­ me, producţie a cineclubu- întreprinderi, unităţi socia­ conţinutul bogat de idei şi au drept consecinţă creş­ sebit de eficient se prezin­ le vom reduce cu minimum
nierilor şi tineretului pentru zentat sarcinile curente ce lui „Siderurgistul“, aşa cum liste ale agriculturii şi cele conferind publicaţiei o ma­ terea productivităţii şi re­ tă experimentul făcut de 45 de lei.
apărarea patriei vor fi fina­ stau în faţa colectivelor de au fost: „Noi sîntem agita­ pentru deservirea populaţiei, re utilitate pentru organele colectivul secţiei de confec­ Sînt rezultate care ple­
lizate în vacanţa de primă­ agitaţie ; expuneri politico- tori' , „1 + 1 — 1 milion" ş.a. de pe şantierele de con­ şi organizaţiile de partid, ducerea cheltuielilor. ţii metalice, cu un nou pro­ dează convingător pentru a
1
vară mai multe concursuri ideologice pentru a-i înarma In filmul „Noi sîntem agi­ strucţii, din instituţii. pentru agitatori, pentru un — La noi, la secţia de fil de tablă ambutisată spori în amplitudine efortul
şi acţiuni judeţene: cele de pe agitatori cu principalele tatorii" s-au cuprins aspec­ Instruite periodic, rela­ cerc larg de oameni ai tuburi premo, arătau mun­ pentru tîmplăria metalică, de gîndire şi acţiune al co­
aero, navo şi racheto-mode- probleme ale politicii parti­ te privind activitatea unor tează autorul articolului, co­ muncii. citorii Vasile Stîngă şi Du­ unde se reduce cu peste un lectivului pe linia promovă­
le, ale patrulelor de circula­ dului şi statului nostru. colective de agitatori cu re­ lectivele de agitatori îşi mitru Matei, se va introdu­ kg consumul de metal pe rii rapide a progresului
ţie şi ale cercurilbr „Priete­ S-au organizat, de aseme­ zultate mai bune, unele C. GHEORGHE ce un sistem îmbunătăţit tehnic» a ridicării eficienţei
nii pompierilor", marşurile, axează tot timpul munca pe P. VALER de decofrare a tuburilor, bucată şi ridică mult ■ cali- economice.
parăzile şi demonstraţiile din
cadrul acţiunii de masă „Trec
detaşamentele", alte con­
cursuri sportive pe diferite
discipline: minifotbal (bă­
ieţi şi fete), tenis de masă, ghe Litinschi. Şi alături de
handbal, gimnastică, cros. C a m p a el, Ion Seredinciuc, secreta­
Un loc aparte, şi cel mai r i m a v a r rul comitetului de partid,
important, în programele de Florentina Pîrvoni, secretara
vacanţă trebuie să-l aibă ac­ organizaţiei U.T.C., Paul Var-
ţiunile politico-educative : a- timon, Ion Pădureanu, Victor
proximativ 20 000 de pionieri zborul spre maturitate. Şi Cîndva, cu ani în urmă ...Dincolo de apă, în a- Matei, Vasile Chirilă, Aurel
şi elevi vor organiza vizite PLANTAREA dacă peste numele lor se va aici, pe o suprafaţă de pă­ propierea spitalului din Pî­ Boanţă şi mulţi, mulţi alţi
la monumente şi locuri isto­ aşterne patina timpului, cq- mînt de aproape 3 ha, a fost clişa, pe această întindere salariaţi ai spitalului.
rice, muzee şi case memo­ (Urmare din pag. 1) mult de 2 000 de gropi au a- operatorii şi locuitorii din o livadă. Acum e ceea ce se de pămînt, unde cu ani în Se lucrează intens pentru
riale, în întreprinderi, ex­ liniat cu migală la sfoară, Geoagiu vor rodi. Atunci li­ comuna Geoagiu nu-1 vor uita vede: unde şi unde cîte un urmă era aşa-numita livadă a se planta în acest an, în
cursii şi expediţii pe urmele elevii, pentru ca începînd de vezile cooperativei agricole însă pe elevii liceului agri­ pom îmbătrînit de ani rămas a Poganilor, s-a organizat de acest loc, cel puţin 300 pomi
unor evenimente istorice. săpat în livada intensivă şi azi aici să se înrădăcineze de producţie se vor albi pri­ col din primăvara lui 1973. singur, răzleţ. E tot ceea ce cîteva zile un adevărat şan­ fructiferi. Bine ! Pentru ceea
La nivelul comunelor, ora­ au plantat 50 de pomi. măvara de petale, iar toam­ îşi vor reaminti de ei cu tier. Salariaţii spitalului au ce s-a făcut în aceste zile.
şelor, municipiilor, în cadrul La C.A.P. Peşteana am în- încă 2 000 de meri care vor na de izul merelor date în plăcere. A fost — vor spune a mai rămas din fosta livadă fost şi sînt în plină acţiune. Pentru iniţiativa şi acţiunea
rodi în timp.
cluburilor de vacanţă vor fi tîlnit, alături de părinţii lor, pîrgă. Atunci şl elevii din — o generaţie căreia i-a a Poganilor, aşa cum se nu­ S-a lucrat mult sîmbătă după întreprinsă, salariaţii spita­
organizate peste 70 de întîl- şi elevii la săpatul gropilor La săpatul gropilor au fost meşte din bătrîni, la Pîclişa, amiaza, dar duminică rodul lului din Pîclişa merită feli­
niri cu activişti de partid şi pentru plantatul pomilor. prezenţi pe dealurile molco­ anul I de acum, îşi vor lua plăcut frumosul I acest loc. muncii a fost şi mai bogat. citări. Dar, după cum ne
de stat, cu fruntaşi în pro­ Printre ei Marinei Andrişan, me ale cooperativei agricole Luni, de asemenea, un mare mărturisea tovarăşul Gheor­
ducţie şi participanţi la dife­ de la Şcoala generală Sar- de producţie din Geoagiu a- ghe Litinschi, ceea ce s-a
rite evenimente social-politi- mizegetusa, Vasile Crăciunel, proape toţi elevii Liceului a- număr de salariaţi a fost pe făcut constituie doar începu­
ce. Cu acest prilej pionierii Viorel Dăian şi Gheorghe gricol din localitate. Direc­ şantier. Animatorul acestei
şi elevii vor organiza şi pre­ Zgîrcea de la Şcoala profe­ torul acestei instituţii, ing. entuziaste participări la ac­ tul. La toamnă, în anii vii­
zenta marelui public expozi­ Ion Samoilescu, ne-a vorbit ţiunea ce se desfăşoară pen­ tori, se vor planta alte sute
ţii cu lucrări executate în sională Oţelu Roşu. de elevii anului V din cla­ de pomi. Şi aşa se va naşte
cercuri şi în atelierele tehni- La Brad, peste 1 000 de ti­ sele profesorilor diriginţi Ma­ tru plantarea de pomi este o nouă livadă în care vor
co-productive. neri au fost prezenţi la di­ riana Capotă şi Silvia Cos- directorul spitalului Gheor­ creşte şi rodi pomi.
Nădăjduim că mai mult ferite lucrări agricole. Prin­
decît altădată, alături de e- tea. In vara aceasta ei vor
forturile pionierilor şi uteciş- tre celelalte acţiuni, ei au părăsi, unii poate pentru tot­
tilor din toate categoriile de plantat 400 de pomi la deauna, comuna Geoagiu.
şcoli, vor fi cadrele didacti­ C.A.P., pe marginea drumu­ Vor merge în producţie. Şi TINERI Şl TINERE, UTECIŞTi $! PIONIERI !
ce, părinţii, organele locale, lui şi în curţile şcolilor.
factorii de colaborare cu a- probabil că nu vor vedea ni­ Plantaţi şi îngrijiţi fiecare cel puţin un
tribuţii concrete în coman­ Sub impulsul dorinţei de ciodată cum vor arăta pomii
damentul de organizare a frumos, de a se şti prieteni plantaţi de ei. Ii vor vedea
vacanţelor şcolare. ai naturii şi ai pomilor, 400 însă elevii anului I de acum pom ! Vor creşte odată cu voi spre bucu­
Astfel concepută şi organi­ de elevi, de la Liceul agricol din clasele profesorilor Vic­
zată, vacanţa de primăvară din Geoagiu, au renunţat du­ ria voastră, spre folosul întregii ţări ! Este
poate şi trebuie să fie un po­ tor Glava şi Ancta Lefter,
pas util, de recreere şi re­ minică la ziua de odihnă şi care de asemenea au fost a- • 'a- LMlS: »-‘.m a'A* > în interesul fiecăruia şi a! tuturor să să­
-
confortare fizică şi spiritua­ şi-au făcut rost de lopeţi şi lături, duminică, de cei din
lă, de acumulare a energii­ cazmale cu care au săpat a- anul V. Ferma pomicolii a C.A.P. Toteşti. Mecanizatorii Viorel TămSşloni, Simion MSlSeştean, Ioan diţi şi să îngrijiţi un număr cît mai mare
lor necesare pentru asaltul poi 2 000 de gropi, pentru a Ioni, Tibcriu Dănescu, Vaier Li voni şi Marin Margău au făcut duminică, sul) îndrumarea ing..
cu succes al ultimului şi ce­ Peste 4 ani cei '4 500 de Veronica Serona. şeful fermei, şi Ioan Rişcuţa, şeful secţiei de mecanizare, arături printre rîn- de pomi!
25 ha. Lu crările de
lui mai important trimestru se naşte dintr-un pămînt a- pomi cîţi se vor planta în duriîe de pomi într-o livadă tin ără în suprafaţă de timpul Inc rului. arături s-au executat
Iată-1 pe mecanizatorul Tiberiu Dănescu in
pe 13 ha.
şcolar. rid o livadă de pomi. Mai această săptămînă la C.A.P.