Page 61 - Drumul_socialismului_1973_04

Tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU a
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă !
i *
primit pe Charles David Ganan,

ministrul afacerilor externe al

Republicii Populare Congo

Miercuri, 18 aprilie, tova­ Ministrul congolez a tran*-
răşul Nicolae Ceauşescu, se­ mis tovarăşului Nicola«
cretar general al Partidului Ceauşescu un mesaj din par­
Comunist Român, preşedinte­ tea comandantului Marien
le Consiliului de Stat al Re­ N’Gouabi, preşedintele Parti­
publicii Socialiste România, dului Congolez al Muncii,
a primit pe Charles David preşedintele Republicii Popu­
Ganao, ministrul afacerilor lare Congo, prin care aces­
externe al Republicii Popu­ ta îi adresează un călduros
ANUL XXV Nr. 5 683 JOI 19 APRILIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lare Congo. salut şi-şi exprimă satisfac­
Au participat tovarăşii ţia pentru evoluţia favorabi­
George Macovescu, ministrul lă a relaţiilor româno-congo-
afacerilor externe, Mircea leze, a legăturilor prieteneşti
două
Maliţa, consilier al preşedin­ statornicite Intre cele hotărîrea
partide
şi
popoare,
telui Consiliului de Stat, Ni­
TIMPUL LII» APARŢINE PMC1IEI, OAMENII MUNCH HUNEDORENI colae Ecobescu, adjunct al de a le dezvolta pe mai de­
parte.
exter­
ministrului
afacerilor
t o v a r ă ş u l
Mulţumind,
ne, Gheorghe Stoian, amba­
trans­
Ceauşescu
sadorul ţării noastre la Braz- Nicolae comandantului a Marien
mis
zaville.
FAMILIEI, SOCIETĂŢII. SU FACEM TOTUL ÎNTÏMPINÀ ZIUA DE 1 MAI Eugene Germain Mankou, N'Gouabi un cordial salut,
Oaspetele a fost însoţit de
urări de noi succese poporu­
ambasadorul Republicii lui congolez pe calea pro­
Populare Congo la Bucureşti, gresului economic şi social.
CU REZULTATE DE PRESTIGIU
Evoctnd cu multă plăcere vi-
PENTRU OUCANIÏM LUI ClT MAI JUDICIOASA Rene Mathe şi Bernard Ma- (Continuare in pag. a 4-a)
tingou, directori în Ministe­
rul Afacerilor Externe.
depăşite. Aşa sînt : Exploata­ diere a defecţiunilor, folosind
ducaţia tehnică şi economică piese produse pe plan local.
NICOLAE ANDRONACHE a oamenilor devine una din rea minieră Urlcani — 106 la
sută, Exploatarea minieră Pe-
principalele laturi ale activi­
şeful secţiei de propagandâ a Comitetului Judeţean tăţii politico-ideologice şi cul­ trila — 105 la sută, Exploa­ 2 500 mc prefabri­ Plenara Co
Hunedoara al P. C. R. tarea minieră Paroşeni — 102
tural-educative. Pornind de la cate livrate supli­
o asemenea cerinţă, organele la suiă, Exploatarea minieră
şi organizaţiile de partid au Căpeni — 104,3 la sută, între­ judeţean al
Cuprlnzînd Întreaga durată sată despre lume şi societate, prinderea minieră Rovlnari — mentar
orientat mai bine munca poli­
extraprofeslonalâ din zi, tim­ educat in spiritul patriotismu­ tică d masă spre producţie, 102,9 la sută, Combinatul căr­
pul liber înseamnă, intr-o ac­ lui şl Internaţionalismului so­ e bunelui Ploieşti — 100,4 la BlRCEA. In perioada care a Ieri, a avut loc la Deva ple­ ţilor în spiritul respectării
cepţie mai largă, timpul ne­ cialist, cu o inaltă moralitate au mutat şi mal mult centrul sută, Combinatul cărbunelui trecut de la începutul anului, nara Consiliului judeţean al legislaţiei de protecţie a
cesar refacerii organismului, şi o bogată viaţă spirituală. de greutate al acţiunilor in u- Oradea — 100,2 la sută. In colectivul secţiei de pre­ sindicatelor. La lucrările muncii. In cadrul plenarei
dedicat unor activităţi casni­ Vizita de lucru efectuată In nităţile economice, pe şantie­ cinstea zilei de 1 Mai, colec­ fabricate din beton Bircea plenarei au participat, pe s-a prezentat, de asemenea,
ce, îndeplinirii obligaţiilor so­ Judeţul nostru de către secre­ re. Astfel, a fost elaborat un tivul Centralei cărbunelui Pe­ a obţinut o producţie indus­ lingă membrii şi membrii su­ o informare privind principa­
program concret cu principa­
ciale, completării cunoştinţe­ tarul general al partidului, in lele manifestări politico-edu­ troşani este hotărît să rapor­ trială suplimentară in valoare pleanţi ai Consiliului jude­ lele probleme rezolvate de
lor profesionale şl de cultură anul care a trecut, a consti­ cative care vizează direct an­ teze realizarea exemplară a de aproape 1 500 000 lei, ofe­ ţean al sindicatelor, condu­ biroul executiv al Consiliu­
generală, participării la acţiu­ tuit un prilej în plus de sub­ trenarea şi valorificarea re­ sarcinilor pe luna aprilie, să rind în plus unităţilor de con­ cători de întreprinderi şi in­ lui judeţean al sindicatelor,
nile politico-educative şi re­ liniere a necesităţii unei pre­ surselor materiale şi umane dea o însemnată producţie strucţii din ţară peste 2 500 stituţii, preşedinţi ai comite­ de la ultima plenară pînă în
creative. Folosit in mod judi­ ocupări sporite pe linia orga­ interne, ridicarea nivelului teh­ peste prevederile de plan. mc prefabricate. Lărgirea spa­ telor de sindicat, cadre cu prezent.
cios, acesta generează, în ul­ nizării judicioase a timpului nic al producţiei, îmbunătăţi­ Unităţi miniere ţiului productiv şi depăşirea responsabilităţi în domeniul In încheierea 1-ierurilor
timă instanţă, un real cîştig liber al oamenilor muncii în rea tehnologiilor şi a calităţii ritmică a sarcinilor de plan protecţiei muncii. plenarei au luat cu- L' ri to­
pentru activitatea productivă funcţie de cerinţele şl condi­ produselor, valorificarea supe­ fruntaşe Reparaţii de bună s-au realizat în condiţiile Plenara a analizat preocu­ varăşul Ioachim Mo.rr. prim-
pe care o prestăm şi, in ace­ ţiile actuale. creşterii productivităţii mun-
laşi timp, în folosul familiei Am obţinut, fără îndoială, rioară a materiei prime şi a calitate parea consiliilor teritoriale secretar al Comitetului jude­
materialelor, creşterea produc­
şl al societăţii. Faptul recla­ rezultate evidente în acesl tivităţii muncii, întărirea disci­ PETROŞANI. Toate secţiile, ale comitetelor sindicatelor şi ţean de partid, şi tovarăşul
econo­
conducerilor
unităţilor
mă un contact permanent cu sens. In judeţ s-a cristalizat o plinei, sporirea eficienţei eco­ exploatările, întreprinderile şi DEVA. Colectivul de muncă (Continuare in pag. a 2-a) mice pentru prevenirea acci­ Florea Chiţu, membru al Co­
mijloacele de Informaţie ce ne experienţă pozitivă, s-au sta­ combinatele din cadrul Cen­ din cadrul secţiei utilaje de mitetului Executiv al Consi­
sînt puse la dispoziţie, o par­ tornicit o serie de forme şl nomice a investiţiilor. Sint tralei cărbunelui Petroşani îşi transport a T.C. Deva s-a Mecanizatorii îşi dentelor, îmbolnăvirilor pro­
ticipare activă, responsabilă metode bune de lucru. Obiec­ concludente în această pri­ intensifică eforturile pentru a angajat ca in cinstea zilei de fesionale şi educarea salaria­ liului Central al U.G.S.R.
la acţiunile iniţiate de către tivul central spre care tind vinţă masa rotundă cu tema intîmpina ziua de 1 Mai cu 1 Mal să-şi sporească efor­ onorează angajamen-
factorii educaţionali — orga­ activităţile politico-educative „Metode folosite pentru îm­ rezultate deosebite. După o turile pentru realizarea unor
nizaţiile de partid, de masă şl l-a constituit şl ii constituie bunătăţirea calităţii minereu­ jumătate de lună din cel reparaţii la utilaje, de cea tele
obşteşti, instituţiile de cultură procesul de mobilizare con­ lui de fier", la I.M. Hunedoa­ de-ai doilea trimestru al anu­ mai bună calitate, intr-un
ştientă a maselor la realiza­ lui, un mare număr de uni­
şl artă, ce converg spre for­ timp cit mai scurt. BAIA DE CRIŞ. In adunarea
rea exemplară a sarcinilor de ra, sesiunea de comunicări ,,ln- tăţi miniere se prezintă cu
In acest sens, s-au luat mă­
marea unul om multilateral producţie şi angajamentelor sarcinile de plan realizate şi suri organizatorice concrete. salariaţilor in care s-au dez­
pregătit, cu o concepţie avan- asumate. In acest context, e- (Continuare in pag. a 2-a) bătut sarcinile de plan pe
De exemplu, echipele de me­ 1973 şi au fost stabilite mă­
canici, conduse de Lazăr surile menite să asigure în­
Neamţu şi Ioan Petruş caută, deplinirea tuturor obiective­
pe cit posibil, să scurteze tim­ lor prevăzute, colectivul de
pul la reparaţii, printr-o re­ muncă al S.M.A. Baia de Criş
mm. partizare a muncii pe fiecare s-a angajat să execute la
la La membru al echipei. De ase­ timp şi de calitate toate lu­
menea, lucrul din plin pe
crările agricole şi să realizeze
două schimburi, şi uneori şi
In acest an un volum de mun­
fiecare fiecare pe al treilea, a permis ca de că suplimentar in valoare de
la începutul anului perioada'
50 000 lei. Muncind cu hărni­
beneficiar constructor de staţionare a utilajelor in cie şi abnegaţie, mecanizato­
rii şi-au onorat cu cinste an­
atelier să fie mult redusă.
In prezent, întreg colectivul gajamentele asumate. La noua centrală larmoelcctrl că de la Uzina „Victoria“ t alan
mwi m atelierului de reparaţii este lucrările se desfăşoară — prin dăruirea ce o dovedesc construc­
preocupat să găsească cele torii lotului nr. 3 al I.C.S. Hun edoara — la cote superioare. -în
Pe şantierele Industriale şi de locuinţe mai optime soluţii de reme- (Continuare in pag. a 2-a) fotografie — electricienii Ioan Fugacltt şi Dumitru Haiduc mon-
tlnd postul de comandă al centralei.
B locul 18 — din care ale Văii Jiului
—
panouri
se construieşte în
Micro 15 din Deva a
devenit o adevărată ob­
sesie pentru toţi facto- §ă fie concentrate toate eforturile Campania agricolă de primăvară
rii de care depinde
soarta lui. Nu ne re­
ferim la modul în care pentru recuperarea restantelor
se finalizează (in pre­
zent s-a trecut la ten­ este firesc să ne ajutăm co­ Condiţiile climatice sînt favorabile.
cuieli), ci Ia un aspect Privită prin prisma reali­ fluxul productiv cît mal grab­ legii. Şi în problema gospo­
concret care a frînat zărilor globale, activitatea nic ? Cum acţionează iniţia­ dăririi judicioase a materia­
SEMĂNATUL PORUMBULUI SE POATE
considerabil darea lui şantierului T.C.M.M. Petro­ tivele muncitoreşti pentru în­ lelor am iniţiat măsuri. La
deplinirea acestui deziderat ?
în folosinţă în timp op­ şani, desfăşurată In primul — Avem un plan de mă­ ora actuală, punctele noastre
trimestru, pare a fi satisfă­
tim. Şi asta nu din de lucru sînt într-adevăr...
cătoare: produ,cţia globală suri întocmit de conducerea
— îndeplinită, productivita­ şantierului în care s-au pre­ model.
tea muncii — depăşită cu 5,8 văzut responsabilităţi precise — Rămînerile in urmă la
la sută. Spunem „pare a fi", pentru redresarea situaţiei. planul fizic — spunea ingi­ DESFĂŞURA DIN PLIN !
a
Cît despre iniţiative, nu prea
înre­
pentru
că
şantierul
electromecanic
Con­
nerul
Cine va plăti gistrat, de fapt, considerabile avem. Mi-am pus în gînd to­ stantin Dincă — nu sînt în
tuşi să înfiinţăm un punct de
întregime justificate. Se pro­
punerilor
planul
restanţe
la
în funcţiune. Din 8 obiective lucru model cam în genul ce­ duce pe şantierele noastre un Insâmînţarea In multe unităţi agricole şedintele acestui consiliu — ha s-au fertilizat cu îngră­
prevăzute a se finaliza în lor arătate in emisiunile de aspect care frînează construi­ socialiste din judeţul nos­ se va termina în 8 zile bu­ şăminte organice, Acum,
primele 3 luni ale anului televiziune. rea obiectivelor în timpul porumbului — tru, datorită îmbunătăţirii ne de lucru, adică pînă în toţi mecanizatorii sînt an­
manopera : ? s-au materializat doar 6, iar luat' totuşi iniţiative şi dacă prevăzut. Mă refer la faptul într-un timp cît unor condiţii favorabile, s-a 26 aprilie. Pe măsură ce gajaţi şi lucrează din zori
Oamenii de pe şantier au
existenţei
şi
stării
vremii
din acestea doar două se în­
şi pînă seara tîrziu la pre­
semănatul se va termina în
că lucrarea aproape termina­
cadrează în planul de stat.
— Ce părere aveţi despre s-ar fi şi urmărit modul de tă este lăsată în acest stadiu, mai scurt şi în început semănatul porum­ cooperativele agricole care gătirea celorlalte 40 ha. In­
desfăşurare a acestora de că­
forţa de muncă fiind depla­
bului. Această cultură care
terlocutorul nostru, pe care
au suprafeţe mai mici, ne
astfel de aspecte ? — am a- tre comitetul de partid, re­ sată în vederea atacării al­ în acest an ocupă o supra­ spunea interlocutorul, ma­ l-am găsit făcînd ultimele
dresat întrebarea tovarăşului zultatele n-ar fi fost cele a- tor obiective. Astfel, recepţia cele mai bune faţă însemnată trebuie în- şinile vor fi concentrate la verificări şi probe Ia maşi­
vina constructorilor, ci Teodor Balaş, secretarul co­ rătate mai sus. se amînă de pe o zi pe alta condiţii sămînţată într-o perioadă unităţile care au suprafeţe­ na de semănat SPC 6, echi­
a „colegilor" lor de la mitetului de partid. — Aproape săptămînal, îm­ şi de aceea, la sfîrşitul fie- scurtă de timp, pentru a nu le cele mai mari. In acest pată cu instalaţie de admi­
I.P.S.P. care au con­ In loc de un răspuns con­ preună cu membrii echipelor cări perioade, ne trezim cu agrotehnice se depăşi epoca optimă. La fel, perioada de semănat se nistrare a îngrăşămintelor
struit panourile. Tur- cret, am primit asigurări că pe care le conduc, ne depla­ obiective-nepuse în funcţiune. pregătirea patului germina­ poate reduce cu cîteva zile chimice concomitent cu se­
nîndu-le defectuos, pe restanţele vor fi recuperate săm la locurile de muncă In urma aplicării Decretului tiv şi însămlnţarea porum­ faţă de cît s-a stabilit. Front mănatul — ne spunea că
un „covor" de hîrtii, şi că activitatea şantierului unde se produc rămîneri în Nici o zi pierdută. bului trebuie respectată cu de lucru este suficient şi munca a fost astfel organi­
panourile au absorbit nu are încă de suferit de pe urmă faţă de grafic — ne ILIE COJOCARII stricteţe tehnologia stabili­ semănatul se poate încadra zată îneît mecanizatorul
hîrtia, căpătînd aspect urma acestor nerealizări. spunea maistrul Ioan Săni- Fiecare oră bună tă. In toate unităţile, ţi- în epoca optimă. Lucrările Vasile Pleşa poate semăna
şi calitate nepermise. — Ce Iniţiaţi, totuşi, pen­ noiu. Cu formaţiile mele nu nîndu-se seama de condiţi­ de arături şi pregătire a te­ toate cele 156 ha cu po­
Pentru „remedierea" tru ca obiectivele să intre în am înregistrat restanţe şi (Continuare in pag. a 2-a) de lucru în cîmp— ile concrete specifice, teh­ renului sînt gata în toate rumb In cel mult 10 zile
situaţiei . constructorii folosită cu nologiile de lucru recoman­ cooperativele agricole apar- bune de lucru în cîmp. Ieri,
au trecut la udarea pa­ date de consfătuirea jude­ ţinînd consiliului intercoo- aici s-au însăminţat prime­
nourilor şl mai apoi la maximum de ţeană a porumbului să fie peratist Brad. Mecanizatorii le 12 ha cu porumb. Şi la
frecarea acestora cu ŞCOLILE ŞANTIERULUI aplicate în mod diferenţiat. Vasile Popa şi Victor Dră- C.A.P. Birtin, unitate apar-
perii de sirmă, imo- randament la Stabilirea normelor de să- goi, la C.A.P. Ţebea, Horia ţinînd tot comunei Vaţa de
bllizîndu-şi astfel un Acţlonînd în lumina documentelor Con­ de 131 ucenici vor absolvi în acest an cursu­ mînţă şi reglarea semănă­ Cimpoaie şi Constantin Jos — ne spunea tovarăşul
important volum de ferinţei Naţionale din iulie 1972 şi a recen­ rile de calificare prin ucenicie la locul de semănat torilor se va face în raport Bulz, la C.A.P. Ribiţa, lu­ Aron Medrea, secretarul co­
timp. tei plenare a C.C. al P.C.R., colectivul de mun­ muncă în meseriile de lăcătuş, strungar, e- cu valoarea culturală a se­ crau în ziua de 18 aprilie mitetului comunal de par­
Cine o fi sugerat că al I.C.S. Hunedoara şi-a stabilit pentru lectrician, zidar-construcţii, zidar-şamotor şi minţelor, hibridul cultivat, la pregătirea terenului pe tid, primarul comunei — a-
această soluţie de-a acest an sarcini de un înalt grad de respon­ sudor. Munca la agrofondul creat şi umidi­ ultimele suprafeţe destinate răturile s-au terminat şi se
turna astfel panouri­ sabilitate pe linia pregătirii profesionale a La cursurile de calificare la locul de mun­ pregătirea tatea din sol. culturii porumbului. lucrează la pregătirea ulti­
le... Şl cine va plăti... constructorilor — corespunzător volumului că (gradul I) sînt cuprinşi 203 muncitori, In aceste zile, în nume­ La C.A.P. Vata de Jos melor 4 ha. O suprafaţă de
măcar manopera supli­ şi complexităţilor crescînde ale dezvoltării dintre care 31 tencuitori şi 20 excavatorişti terenului şi roase unităţi agricole socia­ muncitorii mecanizatori Pa- 20 ha a fost fertilizată cu
mentară depusă pen­ siderurgiei. In cadrul acestei mari unităţi au şi absolvit cursurile. liste s-a trecut şi se lu­ vel Basa, Nicodim Petruţel, gunoi, iar o dată cu semă­
tru recondiţionarea lor de construcţii activează numeroase forme de La cursurile de calificare (gradul II) acti­ semănat— crează cu forţe sporite la Ioan Muntea, Traian Băniş
în vederea execuţiei calificare şi pregătire a cadrelor necesare vează 28 de viitori electricieni. Alţi 300 de semănatul porumbului. In- şi Ştefan Cioaza au termi­ natul se vor administra şi
tencuielilor ? Iată ce activităţii productive de pe şantierele indus­ muncitori vor primi prin această formă de organizată în sămînţarea acestei culturi nat de arat întreaga supra­ îngrăşămintele chimice. Sînt
am dori să aflăm din triale ale Hunedoarei. şcolarizare — prevăzută a se încheia la sfîr­ în cooperativele agricole a- faţă de 156 ha destinată
partea conducerii Trus­ Peste 100 de tineri sînt înscrişi la şcoala şitul anului — calificarea în meseriile de schimburi parţinînd consiliului inter- N. BADIU
tului de construcţii profesională serală, unde se pregătesc în dulgher, instalator tehnico-sanitar, sudor e- prelungite cooperatist Brad — ne spu­ culturii porumbului şi au
Deva. meseriile de zidar, dulgher, instalator, lăcă­ nea ing. Mircea Oprişa, pre- pregătit 110 ha, din care 52 (Continuar» in pag. a 2-a)
tuş şi electrician. In acelaşi timp, un număr iectric. "
r
A ÎNCEPUT CARAVANA sadniţele pentru florile ca­ ieţi de aceiaşi fel, ceea IN TURNEU VREMEA
re se plantează în zonele
MARCAJUL ŞOSELELOR MUZEISTICA ce reprezintă, deocamdată, Pentru 24 ore
verzi sînt amenajate şi
îngrijite de către cetăţeni. „embrionul“ unui adevărat Formaţia de muzică
In cadrul acţiunilor pen­ Pe locul fostei Micii ro­ In această primăvară, au codru. Acţiunea de Împă­ Vremea devine rece cu
tru continua îmbunătăţire mane, la Termocentrala organizat, în gospodăriile populară „Constructorul" cerul mai mult noros. Vor
a circulaţiei rutiere, între­ Mintia, a avut loc o „ca­ personale, răsadniţe dc durire continuă. a Trustului de construcţii cădea precipitaţii sub for­
prinse în primăvara aces­ ravană muzeistică“, orga­ Hori pentru înfrumuseţa­ DORIJI SĂ VĂ Hunedoara-Deva, condusă mă dc ploaie. Vîntul va
tui an, serviciul de cir­ nizată de Muzeul judeţean rea oraşului deputatele PETRECETI CONCEDIUL sufla slab pînă la potrivit
culaţie din cadrul Inspec­ Hunedoara-Dcva. Tema a cornelia Petruţiu, Dorina de Alexandru Niculescu, a din sectorul nord-vest.
toratului judeţean de in­ inclus două expuneri, sus­ Popa, cetăţenii Marin Iva- PE LITORAL? prezentat, duminică, la că­ Temperaturile minime vor
terne a constituit o echi­ ţinute de prof. Ion Andri- nov, Nicolae Chitac, Şte­ minul cultural din Alma- fi cuprinse între zero şl
pă care a şi început mar­ ţoiu şl Mircea Lazăr Dan, fan Ristov şi alţii. Consi­ Incepind cu data dc 24 3 grade, iar cele maxime
cajul şoselelor judeţului care au suscitat interesul liul popular orăşenesc Ic-a aprilie a.c., deci peste cî­ şu Sec, spectacolul „Din între 6 şi 9 grade. Noap­
participanţilor. Este vorba teva zile, se pun in vinza- Banat la Hunedoara“. tea, îngheţ slab.
nostru. Inceptnd de marţi, de „Micia — important pus la dispoziţie seminţe­ re biletele pentru locuri­
le şi îngrăşămintele.
o maşină specială mar­ centru militar şi economic le de odihnă de pe litoral, In prezentarea Luciei Pentru următoarele
chează D.N. 7 (incepind al provinciei Dacia“ şl CODRII la staţiunile : Mamaia, E- Gherman, au evoluat, în două zile
Sud,
forie
Eforie
Nord,
„125 de ani de Ia revoluţia
de la intrarea în judeţul din 1848 în Ţările Romă- „EMBRIONARI" Jupiter. Saturn şi Cap Au­ prezenţa unui numeros Vremea se menţine rece
nostru — de la izvorul rora — staţiune nouă. Do­ public, soliştii vocali Ma­ cu cerul mai mult noros,
Peste 30 locuitori ai sa­ favorabil ploilor slabe.
Aurel Vlaicu — spre O- tului Zdrapţi, sub îndru­ ritorii se pot adresa în riana Igna, Constantin A- Vîntul va sufla în gene­
răştie). Toţi conducătorii FLORILE ORAŞULUI LE marea pădurarului Solo- vederea procurării bilete­ mititcloaie. Sanda Buta, ral slab din sectorul nord
auto trebuie să circule cu CRESC CETĂŢENII mon Almăşan, au sădit a- lor la Oficiul de turism Ioan Pătruţ, Elisabeta Ciu- şi nord-vest. Temperaturile
Buna organizare a muncii ex istentă în cadrul echipei de zi- multă prevedere In zona proape 30 000 puieţi de sal- Deva şi la filialele sale culetc şi soliştii instru­ minime vor fi cuprinse în­
dari-samoiori condusă de Dumitru Stoian de la lolul 3 al I.C.S. marcajului pentru a nu 11 In oraşul Simeria s-a în­ cîm. Pînă în prezent pe din Hunedoara, Petroşani, mentişti Ioan Mariş şi Gri- tre 1 şi 3 grade, iar cele
maxime între 9 şi 11 gra­
Hunedoara a determinat ca lucrările de zidărie la recuperatoare­ cetăţenit o iniţiativă gos­ raza comunei Crişcior au Brad, Orăştle, Haţeg. gore Sopalcă. de.
le noii baterii de semicocs de la U. V. Călan să se desfăşoare deteriora. podărească lăudabilă: ră­ fost sădiţi peste 80 000 pu­
conform graficelor de execuţie.