Page 62 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 683 9 JOI 19 APRILIE 1973
2
Cadru optim pentru creşterea
w conducerea
9<fifiivi avi j sviuriiorj a fiecărei
" ’ de lucru
— In cadrul întreprinderii nizaţia de partid. E vorba rul nostru de cartea tehnică, — Rezultatele pe care le
noastre aplicarea măsurilor în primul rînd de grija, de pentru că numai aşa putem aşteptăm cu toţii de la a-
adoptate de plenara Comite atenţia ce - trebuie s-o mani răspunde cerinţelor mersului ceastă organizare raţională a
tului Central al partidului festăm faţă de cei veniţi în înainte, despre care, In a- muncii sint condiţionate de
din februarie-martie a.c. pri producţie — sublinia tovară tîtea rînduri, ne atrăgea a- cîteva criterii printre care
vind perfecţionarea organi şul Grigore Boeru, secretarul tenţia Însuşi secretarul ge eu aş trece pe loc prim dis
zării şi conducerii activităţii comitetului de partid de la neral al partidului. ciplina — relevă economistul
& economice a avut o influen şantierul IV construcţii. Vom Necesitatea imperioasă ca o Vasile Gheorghiu. Disciplina
ţă pozitivă. Specialişti de avea grijă ca maiştrii veniţi dată cu noua structurare a trebuie să stea la temelia ac
înaltă calificare — arăta to la şantierul nostru să fie organizării să se acţioneze cu tivităţii noastre de la mun
varăşul Cornel Covaliov, se promovaţi ca şefi de forma toată responsabilitatea şi citorul necalificat pină la in
cretarul comitetului de par ţii, să-şi poată dovedi capa competenţa pentru înlătura giner. Fiecare are datoria să
tid de la întreprinderea de citatea organizatorică şi pri rea neajunsurilor existente, cunoască sarcinile ce îi re
construcţii siderurgice Hune ceperea profesională, să se pentru valorificarea rezerve vin la locul de muncă, să şi
doara, în informarea prezen simtă eficienţa măsurilor lua lor existente, a fost sublinia le însuşească, să răspundă eu
tată în adunarea activului de te. Trebuie însă să mai luăm tă şi de Ioan Arteanu, Toma competenţă de realizarea lor.
partid — au trecut la condu — Structura o cunoaştem.
cerea directă a şantierelor, Forţele la fel. Trebuie să
la atelierele de cercetare şi trecem la o muncă însoţită
proiectare sau la serviciile di de cea mai mare răspundere
Satisfacţia muncii împlinitei Iată ce ee citeşte în privirile cîtorva meml)ri din brigada condusă de Marin Ciubăr de la rect legate de producţie. In din partea fiecăruia — arăta
sectorul I al minei Lonea, care în trimestrul I a dat peste prevederi 600 tone cărbune. Foto: VIRGIL ONOIU acest fel, numărul persona tovarăşul ing. Alexandru Cio-
lului din conducerea tehnico- nişte măsuri In ce priveşte Brăgău, Vasile Gheorghiu, rogaru, directorul tehnic al
administratlvă a scăzut de la reducerea vehiculării unor Iile Manda, de fiecare comu I.C.S.H. Referindu-se la sar
14 la 4, numărul serviciilor hîrtii. nist participant la dezbateri. cinile care revin întreprin
r i de la 33 la 12, al birourilor — Am reţinut sensul major Iar grija faţă de cei ce au derii în acest an, vorbitorul
de la 43 la 19, iar al şantie al structurării mecanismului trecut în producţie a fost cu a subliniat căile şi mijloace
| Plantarea pomstor | relor de la 8 la 5. productiv, funcţional şi de răspundere relevată. „Să ne le prin care trebuie să se ac
Despre oportunitatea şi conducere şi am înţeles că străduim să se simtă bine în ţioneze pentru realizarea lor,
supleţea măsurilor luate în ceea ce am realizat va duce mijlocul nostru, să creăm ca pentru creşterea eficienţei în
j s-a făcut în | lumina hotărfrilor Plenarei nemijlocit la creşterea efi dru plăcut celor ce au venit tregii activităţi, stăruind în
C.C. al P.C.R. din februarie- cienţei economice a activită să muncească alături de noi mod deosebit asupra răspun
— arăta I. Arteanu. „E foar
şi
| condiţii optime martie a.c. de a Decretului ţii Întregului colectiv. Apli te necesar ca noi, care lu derii fiecărui comunist. ..Să
carea acestor măsuri va con
se înţeleagă de fiecare or
Consiliului
Stat
privind
normele unitare de structură duce la creşterea productivi crăm direct cu aceşti tova gan conducător, comparti
a unităţilor economice, s-a tăţii muncii, care pe şantie răşi, sublinia T. Brăgău, să-i ment, de fiecare salariat că
[ LArUGIU DE JOS. In ! rele noastre de construcţii înconjurăm cu căldură, pen avem datoria să ne realizăm
f cooperativele agricole de l discutat cu maturitate şi va trebui să se dubleze In tru că ştim foarte bine,
Sogfflt program de gîndlre pentru tine, d a răsplndi în munist să fiu mal exigent | producţie Teiu şl Lăsau, ; răspundere In adunarea acti sarcinile mult mai bine de-
ţt acţiune, Conferinţa a IX-a jurul tău cunoştinţele politi cu mine însumi. ■ din comuna noastră — ne ; vului de partid de la I.C.S.H. viitorii 3—4 ani, In special mulţi au acceptat cu plăcere cît pînă acum, mai calita
lucrărilor
prin
să vină pe şantier, alţii mai
mecanizarea
â Uniunii Asociaţiilor Stu ce şi profesionale pe care le Ioan Cucu. Eu văd, în | spunea tovarăşul Ioachim j Dealtfel, dezbaterea a avut greu". „Era şi timpul ca tiv. E o cerinţă căreia avem
denţilor Comunişti din Româ stăpîneşti. Şl, mal mult, să complexitatea atribuţiilor ce : Roşea, secretarul comitctu- \ un profund caracter de lucru, — opinează ing. Cornel Cră personalul tehnico-adminis- datoria şi putem să-i răs
nia a declanşat, prin dezbate contribuim, alături de cei rezidă din noua noastră titu i Iui comunal de partid, ; de angajare a comuniştilor ciun. In mod corespunzător trativ să fie reaşezat, pentru pundem, pentru că ne cu
va trebui să creăm un sis
rile şi documentele sale, un lalţi oameni ai muncii, la latură posibilitatea aşezării ; primarul comunei Lăpugiu ; la îndeplinirea sarcinilor ce tem informaţional suplu, ca că unele cadre de specialita noaştem colectivul, capacita
climat de mature confruntări desăvîrşirea construcţiei so semnului de egalitate între f de Jos — plantarea pomi- j le revin pentru acest an, de tea lui de mobilizare, de an
etice şl profesionale în toa cietăţii socialiste multilateral îndatoririle unui student şi : lor pe întreaga suprafaţă i grijă şi preocupare pentru re să vină în ajutorul pro te nu erau folosite la locul gajare".
Tovarăşul
Nicolae
potrivit.
să-l
nu
îngreuneze,
ducţiei,
Caracterul de lucru, do mo
te colectivele universitare ala dezvoltate. cele ale unui muncitor. I planificată de 24 ha s-a calificarea şi recalificarea sa să găsim metoda de legătu Ceauşescu arăta foarte clar bilizare şi angajare care a
ţării. Ion Gîf-Deac. E vorba aici Ion Gîf-Deac. Noi mergem \ făcut în condiţii optime. : lariaţilor, pentru ridicarea ră cea mai corespunzătoare că specialistul trebuie să fie dominat adunarea activului
Pentru a surprinde cîteva de această firească participa în subteran, efectuăm o prac | Munca fiind bine organi- ; competenţei fiecărui cadru — acolo unde se hotărăşte soar
dintre coordonatele acestei re a studenţilor, in egală tică grea, dar nici un stu : zată şi gropile săpate din j de la muncitor la inginer — între servicii, să cerem şan de partid de la I.C.S.H., mă
veritabile emulaţii tinereşti măsură ca şl comuniştii din dent nu încearcă să se sus | vreme, activitatea de plan- j pentru calitatea lucrărilor, tierelor numai ce e strict ne ta producţiei. S-a arătat aici surile adoptate au relevat
despre atenţia cu care tre
cesar. Un alt aspect care tre
am Invitat la o dezbatere, la celelalte domenii ale vieţii tragă de la aceasta. | tare s-a încheiat într-o pe- j sporirea productivităţii mun buie să preocupe pe fie buie să-i înconjurăm pe cei hotărîrea comuniştilor, a con
o ma#ă rotundă activişti al social-economice, la activita Lucian Moga. Accentuarea î rioadă de timp scurtă. De j cii, devansarea termenelor care comunist este receptivi veniţi să muncească pe şan structorilor care au înălţat
Consiliului Uniunii Asocia tea complexă de edificare a procesului de integrare a In- | asemenea, în urma acţiu- ■ de dare In folosinţă a lucră tatea faţă de nou — proble tier. Eu văd în această aten Hunedoara industrială şi ur
ţiei Studenţilor Comunişti din societăţii noastre socialiste. văţămîntulul cu cercetarea şl | nllor iniţiate In cadrul j rilor, creşterea eficienţei în ţie — sublinia Ilie Manda — bană, de a participa plenar
Institutul de mine Petroşani: Lucian Moga. Noul titlu producţia — idee conturată tregii activităţi economice. mă care la noi mai Inttmpină un Interes major, responsa la Înfăptuirea cu succes a
studenţii Valeria Lupu, anul de student comunist e re şi în conferinţă — a fost pri ţ „Săptămînll sădirii şl în- : — Măsurile luate ne anga stagnări pentru că unii mal bil din partea fiecăruia. Să-i sarcinilor pe acest an, hotă-
suferim
mai
de
realizarea
conservatorism,
I, topografie subinglnerl, Ion zultatul firesc al evoluţiei pe mită cu entuziasm de toţi : grljlril pomilor“, în gospo- I jează mai mult pe fiecare. ne aplecăm mal greu la nou. urmărim, să-i îndrumăm, să rîtor pentru actualului cin
devreme
a
Pîf-Deac, anul II mine Ingi studenţii noştri. In perioada \ dărlile populaţiei s-au | Şi cu atît mai mult pe noi, Şi, consider, ră trebuie să a- fim mereu aproape de ei cu cinal.
neri, membri ai Consiliului practicii comasate 90 la su plantat 2 620 pomi. propiem mai mult muncito sfatul şi fapta".
Uniunii Asociaţiilor Studenţi tă din studenţi au fost an E : cel aleşi să conducem orga- LUCIA LICIU
lor Comunişti din România, ■ vwt* «mtm: gajaţi în producţie, realizînd : •
Lucian Moga, anul III elec iii*. acel valoros contact direct
tromecanică minieră, membru cu rigorile şi disciplina mun
supleant al Consiliului U- multiple planuri a vieţii cii, cu exigenţele producţiei.
nlunll Asociaţiilor Studenţi noastre universitare. E un In acest fel, scurtăm perioa Sa fie concentrate toate eforturile
lor Comunişti din România, merit cîştigat prin muncă da de aclimatizare cu mun
loan Cucu, anul II mine In perseverentă, atît In plan ca ia repartizarea în produc
gineri, vicepreşedinte cu pro profesional, în planul cunoaş ţie, traducem în fapt, prin
blemele politlco-ideologice la terii, cit şi în lărgirea ori seriozitatea pregătirii noas pentru recuperarea restanţelor
facultatea de mine, loan Po zontului politic, in integra tre, ideea de adevăraţi stu
pa, casier A.S. pe institut şl rea organică a învăţămlntu- denţi comunişti. De fapt, a-
loan Bodea, anul III electro lui cu cercetarea şi producţia. pelul lansat nouă, studenţilor, (Urmare din pag. 1) recuperarea restanţelor din poligoane, am luat şi alte
mecanică minieră, vicepreşe Valerla Lupu. Cinstea de a de către secretarul ge primul trimestru.- măsuri. Toate acestea vor
dinte cu probleme culturale ne numi studenţi comunişti neral al partidului, tovară privind stabilirea normelor Dacă aşa stă situaţia in duce la terminarea planului
pe facultate. înseamnă multă maturitate şul Nicolae Ceauşescu, de a unitare de structură pentru ceea ce priveşte planul fizic de apartamente, cel tîrziu la
înaltul titlu de student co şi încredere acordată nouă şi contribui direct la o integra unităţile economice, dispu pe şantierele industriale ale 20 decembrie. De fapt, ne-am
munist conferit cu prilejul pe care le putem onora doar re reală, efectivă, a învăţă- nem de un cadru organizato Văii Jiului, pe cele de lo angajat ca pînă la „această
conferinţei tineretului din printr-o muncă asiduă, de mîntului cu cercetarea şi pro ric capabil să Impulsioneze şi cuinţe — In execuţia Grupului dată să reducem termenele
Invăţămlntul superior româ depăşire continuă a limite ducţia şi-a găsit, în cadrul această latură a activităţii de şantiere al T.C. Deva — la 5 blocuri, în medie eu
nesc, definirea conţinutului lor unui curs predat in amfi Institutului de mine Petro noastre. Evidenţiez doar fap lucrurile se prezintă diame cîte 10 zile pe bloc — lucru
noţiunii de student comunist teatru, de apropiere de pro şani, valenţele împlinirii. tul că pentru viitor, urmări tral opus. In primul trimes pe deplin realizabil.
revoluţionar, dat de secreta ducţie, de cunoaştere apro Ion Gîf-Deac. Vorbind de rea graficelor de execuţie se tru s-au predat aproape 100 Ar mai fi de adăugat că si
rul general al partidului, to fundată a politicii partidului spre manifestări concrete ale va face zilnic, fapt ce va de apartamente la Vulcan şi grupul de şantiere îşi are
varăşul Nlcolae Ceauşescu, nostru. studenţilor noştri ca stu permite intervenţii prompte Petroşani. S-au economisit la restanţele sale, în special la
de la aceeaşi tribună a con denţi comunişti, răspunsul pentru ca termenele de pu apartamentele predate 45 de indicatorii de eficienţă : pro
ferinţei constituie prilej de Ion Bodea : A face parte foarte prompt la chemarea la nere în funcţiune să nu mai zile — fapt care va atîrna ductivitatea muncii şi chel
adinei reflecţii, de angajan- dintr-o asociaţie a studenţi muncă patriotică adresată de fie încălcate. greu în balanţă... în urmă tuielile materiale. Cifrele a-
te hotărîri. I-am rugat pe lor comunişti înseamnă a studenţii anului II înseamnă — Desigur, sînt şi alte as toarea perioadă cînd şi con rată că în cadrul grupului de
invitaţii la masa rotundă or marca pregnant continuitatea atitudine de adevăraţi co pecte care ne-au stînjenit pî diţiile atmosferice sînt mai şantiere timpul de lucru nu
ganizată de redacţia noastră cu activitatea de organizaţie munişti. nă acum — sublinia ingine favorabile muncii pe şan este folosit deplin, că risipei
să Împărtăşească accepţiunile U.T.C. din liceu. Sîntem ute- ■Ar rul şef al şantierului, Teo tiere. de materii şi materiale nu i
proprii ale acestui conţinut cişti, unii dintre noi membri Am consemnat, pe scurt, o- dor Nichita. Unele au „izvo- — Am impus de la bun în s-a pus încă stavilă Acestea
nou. de partid şi aparţinem unei pinii şi fapte, argumente rît" de la beneficiarul nos ceput un ritm alert în exe nu sînt oare tot restanţe ?
loan Popa. A fl student co organizaţii comuniste revolu pentru frumuseţea înaltului tru principal — Centrala căr cuţie — declara tovarăşul De oricare gen de resfan-
munist înseamnă a încerca ţionare. Aceasta înseamnă nume pe care, de la a IX-a bunelui Petroşani, altele pro Dumitru Stancu, secretarul ţe ar fi vorba, este imperios
să te autodepăşeşti, a fl con conştiinţă avansată. conferinţă a lor, îl poartă ti vin însă de la noi. Iată de comitetului de partid. Am a- necesar să se treacă Ia recu
ştient că activitatea ta nu Ion Gîf-Deac. Zilele trecu nerii din învăţămîntul supe Lăcătuşul ajustor loan Mlrcea lucrează de 27 ani în atelierul ce, în prezent, ne concen plicat pe scară largă metode perarea lor. Iată o sarcină
se limitează la amfiteatru, te am fost primit în rîndu- rior — cel de studenţi co de frine al secţiei vagoane din cadrul I.M.M.R. Simcria. In a- trăm toate eforturile pentru industriale de construcţie a de căpetenie care trelv’" ă
muncii,
înseamnă să devii tn perma rile membrilor de partid. Cu munişti. ceastă „viaţă de om“, petrecută în procesul unor lucrări de harnicul ea paralel cu realizarea inte blocurilor, am trecut la orga stea în fata celor două \-
muncitor s-a preocupat, paralel de realizarea
!
nenţă un propagandist, să nu acel prilej am precizat că Masă rotundă realizată de înaltă tehnicitate, şi de pregătir ea a numeroşi tineri în meseria grală a planului pe trimes nizarea muncii în două tăţi care hotărăsc soarta u-
te mulţumeşti a cunoaşte doar înţeleg prin a fl student co ILEANA LASCU de lăcătuş-ajustor. vestiţiilor din construcţii în
trul II să putem raporta şi schimburi' la activităţile din Valea Jiului.
(Urmare din pag. î) re şl generalizare o Iniţiative in ambele sensuri. Există preo unităţile economice s-au pre 2000 mc prefabricate livrate suplimentar
lor locale, cunoaşterea legali cupări de sporire a numărului zentat spectacole pentru frun
tăţii socialiste, Iniţierea unor brigăzilor artistice de agitaţie, Campania agricolă
troducorea şi extinderea pro acţiuni variate şl utile pentru formaţiilor corale şi teatrale, taşi. (Urmare din pag. 1) ment pe care colectivul între
gresului tehnic In minerit", or femei şl tineret, antrenarea u- încep să-şl justifice tot mai Chestionarele, sondajele de prinDeru şi l-a asumat in in-
ganizată la Deva, schimbul de nui număr mai mare de sala mult menirea căminele cultura- opinie au relevat însă că mal cu faţă de sarcina planifica tîmpinarea zilei de 1 Mai — . n 9#
experienţă „Rolul şefului d bri riaţi şl a familiilor lor. El au le-pilot, în care au început să trebuie muncit pe linia cunoaş tă cu 597 lei pe salariat. o platformă sigură că, aici,
e
e
gadă în organizarea procesului fost relevate cu prilejul acele se experimenteze forme ale terii preferinţelor oamenilor, a Aceste realizări constituie „cincinalul în 4 ani şi jumă ce primavera
de producţie la nivelul brigăzii" iaşi vizite a secretarului gene muncii culturale, acţiuni cu ca găsirii celor mal adecvate for un suport solid pentru între tate“ se înfăptuieşte cu suc
ce a avut loc lg Lupeni şi alte ral al partidului în Judeţul Hu racter de generalizare. me . care să materializeze cu girea insufleţitorului angaja- ces pe zi ce trece.
acţiuni. nedoara şi noi avem datoria să O formă culturală complexă, promptitudine şi eficienţă su
Organele sindicale şl oşeză- acţionăm cu toată fermitatea cu evidente valenţe instructive, gestiile acestora pentru utiliza Semănatul porumbului ee poate
rea Instructivă, educativă şi re
mintele aparţinătoare, sub în pentru traducerea lor in fapt. educaţionale şi recreative, o creativă a timpului liber. Orga Mecanizatorii îşi
drumarea organizaţiilor de par In desfăşurarea munclh la sa constituie serile folclorice orga nizaţiile municipale şl orăşe
tid, au Iniţiat studii, dezbateri, te, pornind de la necesitatea ds nizate cu participarea unor spe neşti de partid, sindicat, în spe onorează angajamentele desfăşura din plin!
consultaţii şl sondaje de opi a reflecta, în tematica aborda cialişti din cadrul forurilor cul cial cele de la Petroşani, Hu
nie, folosind forme şl metode tă, cerinţele şi realităţile con- turale judeţene. Munca de va- nedoara, Brad şl Haţeg au da (Urmare din pag. 1) lui II s-a realizat pină acum
diferenţiate. S-a urmărit ca fle toria să organizeze cu mai mul un volum de lucrări a cărui (Urmare din pag. 1) au semănat, în prima zi do
care colectiv de muncă să fia tă rigurozitate asemenea son In această primăvară ei au valoare se ridică la 70 000 lei. lucru, o suprafaţă de 9 ha.
la curent cu noutăţile la zl in daje pe probleme ale cerin executai un mare volum de Cumulat de la începutul anu asigurate toate condiţiile — In acelaşi timp, Vasile Po
domeniul tehnico-economlc, să MM LIBER APARTIDE ţelor educaţiei tehnico-economi- lucrări in condiţii de bună ca lui, s-a realizat pînă acum 80 ne spunea interlocutorul — pa şi Nicolae Pădureanu
fie în măsură să preia şl să ce, ale orientării şi organiză litate. To.varăşul Remus Tabac, la sută din prevederile de ca într-o perioadă scurtă pregătesc ultimele suprafe
generalizeze Iniţiativele valoroa rii propagandei tehnice, întări inginer mecanic al S.M.A., ne plan pe semestrul I a.c. (10 zile) să încheiem aceas ţe de teren. Aici, în două
se. Utile prin conţinut, Intere rii disciplinei în muncă. Se im relata că prevederile planului tă lucrare în cele două co zile lucrarea se va încheia.
sante prin forma de organizare pune o creştere a contribuţiei pe primul trimestru al anului De asemenea, a fost înde operative din comuna noas De asemenea, tot ieri, me
au fost dezbaterile desfăşurate caselor de cultură şi cluburilor au fost depăşite. In această plinit şi depăşit angajamentul tră. canizatorul Petru Negru a
la clubul „Siderurgistul“ din la mobilizarea oamenilor mun perioadă s-au realizat în plus anual de a se realiza lucrări însămînţarea porumbului însămînţat primele 10 ha
Hunedoara, pe teme privind e- cii pentru realizarea sarcinilor lucrări în valoare de 90 000 suplimentare in valoare de s-a început şi la C.A.P. cu porumb la C.A.P.
laborarea întregii cantităţi de economice. Iei. Din prevederile trimestru 50 0C0 lei. Brad. Mecanizatorii Avram Zdrapţi.
fontă peste plan cu cocs eco — In cîte zile bune de
nomisit. Atenţia tuturor factorilor se Nicolae şi Florea Timofte lucru In clmp v-aţi stabilit
cere mai intens îndreptată spre
Sînt folosite cu mal multă e- atragerea marii mase a sala să terminaţi semănatul po
ficienţă manifestări tradiţionale riaţilor din judeţ, a familiilor rumbului ? — l-am între
1
seri cultural-artistlce dedicate crete ale localităţii, aşa cum lorlficare a tradiţiilor folclorice, lor, la acţiunile organizate în bat pe tovarăşul Teodor
fruntaşilor şi familiilor lor, Indică hotăririle partidului, s-a obiceiurilor locale (ştafeta fol timpul liber. Desigur, în acest Vasiu, secretarul comitetu
zile consacrate brigadierilor şi avut în vedere echilibrarea pro clorică „Căutătorii de comori", context şi baza materială de lui comunal de partid, pri
sectoarelor, oţelarilor, furnaliş- gramelor cultural-educative, ast festivalurile căluşarului şi duba- care dispun aşezămintele cultu marul comunei Ilia.
tilor, turnătorilor, „Ziua între fel incit, pe de o parte, să a- şilor) a scos la lumină adevă rale trebuie folosită în întregi — In cel mult 10 zile —
prinderii". Acestea nu se mal sigurăm manifestări menite să rate nestemate de cînt, joc şi me, cu mai multă exigenţă. A- ne-a răspuns dînsul. Anul
organizează la întîmplare, ci pe îmbogăţească nivelul ideologic obicei popular hunedorean care supra rezolvării acestei proble acesta, a continuat interlo
baza unor testări de opinie sau şl politic al sătenilor, iar pe de generează un larg sentiment me ar trebui să-şi îndrepte a- cutorul, avem de semănat
a sugestiilor care se desprind altă parte, să nu fie neglijate patriotic, de cunoaştere a tre tenţia consiliile locale ale Fron în cele patru cooperative a-
din participarea membrilor co nici cele cultural-artistice sau cutului istoric şl artei poporu tului Unităţii Socialiste, comi gricole din cadrul comunei
mitetelor de partid, sindicatelor, distractive. Există strădania per lui nostru. tetele de cultură şi educaţie noastre o suprafaţă de 458
conducerii întreprinderilor la a- manentă de a conferi întregii Prin conjugarea eforturilor or socialistă, sindicatele, toţi ha cu porumb şi lucrăm cu
dunările generale ale grupelor munci politico-educative capa ganizatorice ale Comitetului ju factorii educaţionali. Dialogul 5 maşini.
sindicale, care au devenit tot citatea de a-i face pe oameni deţean de cultură şi edu cu oamenii poate şi trebuie să La C.A.P. din Ilia şi Bre
mal mult cadrul unor discuţii să înţeleagă, prin prisma vieţii caţie socialistă, Consiliului ju fie extins, efectuîndu-se sonda tea Mureşană s-a şi însă
deschise legate de soarta pro lor de toate zilele, realităţile deţean al sindicatelor şi Comi je, teste, studii sociologice în mînţat, în total, o suprafaţă
ducţiei, viaţa şi preocupările sociale în mijlocul cărora tră tetului judeţean al U.T.C., lo rîndul maselor, pe categorii de de 32 ha. De mîine (azi —
oamenilor. Demnă de a fl ge iesc şi la care sînt părtaşi şi calităţile hunedorene au găz oameni, domenii de activitate, n.r.) semănatul începe în
neralizată este experienţa acu coautori, tendinţele transformă duit acţiuni cultural-artistice de pe diverse probleme, în folosul toate cooperativele.
mulată la clubul din Gurabar- rilor şi perspectivelor politice, amploare, care răspund obiec producţiei, al familiei şi socie Sînt condiţii pentru cn
za, în legătură cu organiza economice şi sociale ale socie tivelor stabilite de programul tăţii. Aşezarea actului de in toate cooperativele, fn'osind
rea acţiunilor cultural-educative tăţii noastre. Formele folosite în educaţional al partidului. Este strucţie, cultură, educaţie şi re cu maximum de randament
pentru navetişti. acest scop diferă. S-a impus vorba a'e „Buchetele hunedo creativ trebuie să se facă pe tractoarele şi maşinile, fie
Desigur, mai sint multe de dialogul viu, deschis al parti rene", „Dialog pe aceeaşi sce fundamentul ştiinţific al cunoaş care zi şi oră bună de lu
făcut in această direcţie. Exis cipanţilor, cu membrii brigăzii nă“, „Cintec de bucurie" (fes terii şi cercetării aprofundate a cru în cîmp, semănatul no-
tă condiţii de intensificare a ştiinţifice, astfel incit să se fa tival coral), „Cîntecul adincu- realităţilor locale şi ale opiniilor rumbului să se închei" in
muncii de popularizare, prelua- vorizeze o circulaţie a ideilor lui", „Flori alese de pe Jii". In beneficiarilor. C.A.P. Banpotoc. Mecanizat orul Liviu Luca lucrează într-un ritm susţinut la pregătirea tere tr-un timp srurt şi în con
nului pentru însămînţarea cultu rilor de primăvară. diţii agrotehnice din rele
mai bune.