Page 63 - Drumul_socialismului_1973_04
P. 63
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 683 9 JOI 19 APRILIE 1973
3ET»
Ât it ud mi
din Deva. Locuiesc cu mama,
pe str. I. B. Deleanu, baraca
TRUFANDALELE AU APARUT TlRZIU. DAR ACU nr. 9, camera 3. De la 7 luni La sporirea bazei pomicole
Ccresperdenje de la ctfiîori
început
şcoala,
şi
pînă
am
SEMNALE CRITICE ' m-au crescut bunicii mei, din
satul Sălişte, comuna Băiţa.
Mi-e ruşine că trebuie să
DE CE LIPSESC DIN UNELE MAGAZINE ? SUGESTII • PROPUNERI spun : tatăl meu, Gheorghe a răspuns cu convingere
Ştefan, m-a părăsit. Legea l-a
obligat să-mi dea 150 lei pe
lună pensie alimentară. Dar
Conducerea I.G.C.L. care muncesc, să-şi facă stra de peste doi ani nu mi-a dat toată comuna
Capriciile iernii tîrzil au — Aplicăm procedeul de vut şi roşii şi castraveţi. da, cartierul mai frumoase.
influenţat recolta primelor a descărca marfa direct la Spanacul trece greu la noi Simeria nu ia în seamă La noi în bloc un asemenea nici un leu. Se ascunde me
trufandale. Doar în cîteva unităţi — ne spunea Nico- — ne-a declarat Marin Pî- ins este Ioan Cornea, care lo reu de mine. Acum este an Comuna Bretea Română au plantat peste 420 bucăţi
judeţe ale ţării, cu o mai lae Cîndea, şeful C.L.F. De rîianu, şeful unităţii nr. 3. propunerile cetăţenilor cuieşte în ap. 70, din blocul gajat la şantierul de la Chiş- cu satele ce-i aparţin a fost pomi fructiferi pe drumul
cădaga. M-am gîndit că poate
bună tradiţie în cultivarea va. Aceasta, pentru a o pu — Am transformat unita 18, scara IV, etajul 2 din cu sprijinul dv. voi reuşi să-l denumită încă de bunici ce leagă cele două sate. O
verdeţurilor şi zarzavaturi ne la dispoziţia cumpărăto tea în... alimentară. Avem cartierul Dacia. întotdeauna fac să se gîndească la mine, „comună a livezilor şi a contribuţie însemnată la a-
lor timpurii, să zicem aşa. rilor cît mai proaspătă. De băuturi de tot soiul, con Cu cîteva săptămîni în ur ne sfidează pe noi, cei care grădinilor în floare“. De a- ceste acţiuni au avut-o lo
s-au recoltat la timp spana asemenea, extindem vînza- serve... Numai ce ne tre mă propuneam la această ru ieşim zi de zi să ne înfru la copilul ce l-a adus pe lu ceea, şi harnicii gospodari cuitorii Lelia Boantă, Ioan
me şi faţă de care are atîtea
cul, salata verde, ceapa, şte- rea prin tonete, la punctele buie, nu — spuneau necă brică, pusă la dispoziţia noas- museţăm blocul şi împreju ai comunei noastre au răs Sălişteanu, Petru Drăgoies-
via. Sînt cu atît mai lău cu cel mai mare vad co jite vînzătoarele de la uni tră t a cititorilor, conducerii rimile lui. obligaţii. puns cu entuziasm chemă cu, Ioan Gudea, Petru O-
dabile eforturile conducerii mercial. tatea nr. 7 din Gojdu. Dacă I.G.C.L. Simeria să ia măsuri Propunem consiliului popu LAVINIA ŞTEFAN rii partidului, plantînd în prea, Ioan Nanciu, Ambro
I.P.V.I.L.F. Hunedoara-Deva, înarmaţi cu aceste infor nu mergem zilnic în depo pentru confecţionarea şi pu lar municipal să-i depisteze Deva cursul acestei primăveri zie Solomon, Simion Copo-
care a întreprins o serie în maţii am intrat prin mai zit, nu ne trimit. Azi, şeful nerea la bordul autobuzelor pe toţi acei cetăţeni care re De ce se poartă urît cu peste 10 000 de pomi din sescu, Cristian Stanimirescu,
treagă de măsuri pentru a multe unităţi de legume 'şi este acolo de la ora 5 dimi sale a tăbliţelor cu numele fuză să iasă la munca de în diferite specii. Dumitru Onescu şi salaria
aproviziona judeţul cu tru fructe din Deva. neaţa... şoferilor şi taxatoarelor. Dar frumuseţare a municipiului, oamenii în vîrstă ? Ce a făcut generaţia de ţii dispensarului uman. Un
fandale, toate aduse din ju — Eu nu mă pllng de a- propunerea n-a fost luată în sfidează eforturile noastre şi exemplu bun l-au dat cetă
deţele Timiş, Arad, Me provizionare. Am roşii de seamă. Nu s-au pus nici tă să aplice legile. Noi, cei care Este ştiut că oamenii bă- azi a comunei noastre pen
hedinţi, Dolj. Zilnic, maşini Rald-anchetă întreprins seră, spanac, ştevie, ceapă bliţele, dar nici programul de muncim zilnic, miile de cetă trîni, bolnavi, femeile cu co tru a duce mai departe tra ţenii Ioan CIndrea, Ioan
şi delegaţi sînt trimişi în verde, de mai multe ori mers al unor autobuze nu s-a ţeni care ne vrem oraşul mai pii în braţe au dreptul să diţia cultivării pomilor ? Ce Comşa, Ioan Guse, Petru
diverse localităţi şi judeţe, la cererea cititorilor md-au adus şi castraveţi. reglementat. In ziua de 10 frumos şi mai bine gospo
de unde aduc cantităţi de Mai merg şi pe la depozit. aprilie a.c., autobuzul de pe dărit, vom sprijini această urce prin faţă în autobuze
zarzavaturi şi legume, pen noştri din Deva Dacă nu pot merge, mi se traseul Simeria — Băcia a acţiune. Rău este că mai sînt lucră
tru a satisface necesităţile trimite marfă pe baza notei plecat la orele 18,25, în loc tori din transportul în comun
nesocotesc
de consum ale populaţiei de comandă — spunea Du de 18,10, cum scrie în pro Locatarii blocului 18, care asistat la acest lucru. Informal«, note, reportaje de Îa
asemenea
Am
o
judeţului. La unitatea nr. 1, gestio mitru Şerban, gestionar la gramul afişat. cartierul Dacia, din Deva scenă recent, în • autobuzul
— Toate cantităţile de nar Nicolae Dumitraşcu, unitatea din piaţă. De ce vrea să-i ţină condu 31-HD-1868, care pleca din CORESPONDENŢII NOŞTRI VOLUNTARI
trufandale ce au fost puse mai multe cumpărătoare Iată, prin urmare, cum a- cerea I.G.C.L. Simeria în a- ir centrul vechi al Hunedoarei.
în vînzare pînă In prezent solicitau spanac. Vînzătoa- rată situaţia din teren. Se nonimat pe acei salariaţi ca Un om care spunea că este
— arăta Teodor Berghianu, rea le răspundea cu „n-a pare că modul cum este co re nu-şi fac corect datoria ? Şi la noi, la Orăştie, mai dispecer, dar în stare de e-
directorul I.P.V.I.L.F. — vem". ordonată aprovizionarea cu EMIL CORBU există asemenea cetăţeni, ca brietate, a îmbrîncit cu bru
trufandale în Deva este în
le-am procurat din alte Ju — De ce n-aveţl ? — am că defectuos. Altfel, nu se Călan re refuză să iasă la acţiu talitate cîţiva oameni bă- am făcut noi pentru a crea Drâgoiescu, Dumitru Ones
deţe, deşi n-au contracte întrebat. explică deosebirile mari ce nile de înfrumuseţare a stră trîni, bolnavi, femei cu co livezi de pomi şi zone de cu, Sabin Neagu, Ioan Să
cu noi. Unităţile agricole — L-am terminat. există de la o unitate la Să nu tolerăm a seni e- zilor şi cartierelor oraşului. pii mici în braţe, care au ur agrement ? Acestea' au fost lişteanu, Elena Pribeag, A-
din judeţul nostru au con — Responsabilul unităţii alta, deosebiri care îşi au Ba, mai mult, tot ei sînt a- cat pe uşa din faţă. Chiar şi întrebări pe care şi le-au ron Jeldujer, Teodora Bă-
tracte încheiate, dar n-au unde-i ? rădăcina In preocupările di nea atitudini ! cei care distrug ceea ce fa taxatoarea a rămas indigna pus comuniştii din comuna iescu, Violeta Dragnescu,
cem noi cei mulţi. Aş propu
livrat decît foarte tîrziu. — E învoit. Ii ţine locul ferite ale gestionarilor, şe tă de atitudinea acestui sala noastră. care au plantat în gospodă
Ceva spanac şi ştevie. In un băiat. Da-i plecat şi el. fului de depozit, merceolo Am citit cu multă satisfac ne ca aceşti oameni să fie riat, care nu face cinste lu Răspunsul a fost dat ime riile personale între 10—15
rest, foarte slab. Pe la depozit... gilor, conducerii centrului, ţie articolul „O sarcină de depistaţi şi învăţaţi să-şi fa crătorilor din transportul în diat prin fapte. Din pepi pomi fructiferi.
că datoria faţă de casa şi o-
— N-am nici un gram de
— Din aceste zile, proble trufandale. Nici spanac, nici în ultimă instanţă. Este ne- mare importanţă pentru e- raşul în care trăiesc. comun al Hunedoarei. niera pomicolă de la Alud Pentru toamna acestui an
ma aprovizionării cu spanac ceapă verde, nici salată. permis ca eforturile ce se dili, pentru fiecare locuitor — CRISTINA IONIŢA au fost aduşi un număr de locuitorii comunei şi-au
nu se mai pune. Există din Poate după masă să ne a- fac din partea conducerii îngrijirea, înfrumuseţarea, bu IOAN POFA STANILEŞTI elevă in clasa a Vll-a, 1 300 puieţi de meri, caişi, propus să înlocuiască un
abundenţă. Au început să provizioneze cu ceva — ne-a I.P.V.I.L.F., pentru a se a- na gospodărire a municipiu Orăştie Şcoala generală nr. 7 precum şi un mare număr număr de 1 000 pomi din
livreze şi unele cooperative spus Aurel Ivan, gestionar duce marfă din alte judeţe, lui Deva", apărut de curînd Hunedoara de trandafiri. care 500 în livezile G.A.P.
agricole din judeţ — subli la unitatea nr. 2. Am avut să nu fie finalizate pînă la în ziarul nostru. Am rămas O adevărată întrecere a
nia Viorel Bota, director zilele trecute roşii de seră, capăt, prin a pune la dispo nemulţumiţi doar de faptul Mi-e ruşine că e tatăl N. R. Este al doilea caz de fost între pionierii Şcolii SIMION CEACU
adjunct c o m e r c i a l la spanac, castraveţi. S-au ter ziţia populaţiei cantităţile că nu s-au exemplificat con acest fel semnalat doar în generale din Bretea Româ membru al biroului
I.P.V.I.L.F. Vor intra în ma minat. de zarzavaturi şi verdeţuri cret, cu numele, acei cetăţeni meu, dar... ultima perioadă la Hunedoa nă şi cooperatorii din Vîl- Comitetului comunal de
gazine 31 tone spanac, 3 to — Ieri mi-au adus peste de care are trebuinţă zil care îşi nesocotesc obligaţiile ra. Ceea ce trebuie să consti cele şi Vîlcele-Bune, care partid Bretea Română
alarmă
semnal
Şte
numesc
Lavinia
Mă
ne castraveţi de seră, 1 200 100 kg de spanac, 200 legă nică. obşteşti, nu participă nicioda fan, şi sînt elevă în clasa a tuie un conducerea de I.G.C.L.
pentru
kg de ceapă verde şi altele. turi de ceapă verde. Am a- GH. I. NEGREA tă la acţiunile de înfrumuse Hunedoara.
ţare, iau In derîdere pe cei Il-a B, la Liceul pedagogic
„Povestea“ unui drum
’“j Comuna Bunila, compusă de mare urgenţă, deoarece
■‘spjp pe acesta dar în faţa opi din satele Bunila, Alun, circa 4 km dincolo de satul
niei publice avem obligaţia Vadul Dobrii, Florese şi Ruda, din perimetrul lor,
CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE să stăm cu fruntea sus, Poeniţa Voinii, este situa drumul rareori este circu
spre a-i primi judecata. E-
tă la circa 13 km de comu
lat de topliceni.
xistă la noi în ţară mii de na Ghelar, pînă unde merge
Atît bătrînii cît şi tine
* ' ¿**5.<■»■A'rKoat’emi.*&• familii de muncitori care autobuzul I.T.A. Autobuzul rii din satele Bunilei par
autoturisme
mai are de unde sâ-i res
foştii lui colegi, toţi cre
A căutat să lucreze fără deau că de-acum Oprean tituie. A urmat arestarea şi-au căi procurat economisind nu merge, mai departe, la curg pe jos drumul pînă
pe
legale,
îeribila sete de viate ca oamenii cu care era în se va hotărî să se pensio lui Ştefan şi înşelăciune în ca si dv. o parte din veni truit. Dar nici camionul nu la Ghelar. Povestea cu pie
pie
Bunila
nefiind
drum
condamnarea
echipă să-l considere o po
drumului
e
veche
truirea
turile lor. Aceste căi vă e-
lui
pentru
poate merge pe drumul mai
neze. Dar după cîteva luni
vară. A dovedit o dorinţă
dauna unei persoane parti
nemaipomenită de a fi util. de la accident Iulian O- culare. Un om căiţe la ’vîr- rau şi dv. la îndemînă dar scurt de 13 km, prin satul deşi piatră este suficientă,
pe alocuri chiar la margi
aţi ales calea ilicită, v-a su-
Ruda, decît cînd este uscat
lui
Pentru
corectitudinea
La redacţia ziarului nos menii care trăiesc satisfac a fost apoi numit ca şef de prean a revenit în mijlocul sta de 22 de ani, cîţi are rîs posibilitatea chilipirului. sau îngheţat, adică mai pu nea drumului, că ar trebui
colegilor.
tru s-a prezentat un tînăr ţiile muncii. coloană la mecanismele şi E văzut în fiecare dimi acum, putea deveni un bun A-l învinui moral pentru a- ţin de jumătate din an. Ca numai aruncată In drum
bine legat, cu corp de atlet. Omul acesta se numeşte utilajele sectorului de ex neaţă cu o cutie plină cu muncitor de înaltă califica ceastă pierdere doar pe să ajungă la Ghelar, săte şi călcată cu compresorul.
Omul dorea să-l ajutăm să Iulian Oprean şi este şef ploatare a lemnului Dobra. chei aşteptînd în faţa ca re, a îmbrăcat, la numai 20 Ştefan Sulinţan ar fi ne nii din comuna Bunila se Ca să nu stau 4 ore în
rezolve o problemă „destul de coloană la mecanismele Cînd şi Oprean se credea sei sale. Aşteaptă autoate de ani, hainele penitencia drept. Dacă soţul vă învi folosesc de camioanele în Ghelar, am parcurs de 4
de delicată" — cum o nu şi utilajele sectorului de mai bucuros a trebuit din lierul de depanare ca să-l rului. nuieşte doar pe dv. de a- convenţie ale I.M. Hune ori în cîte două ore şi 30 •
mea el. „Sînt bolnav, am o exploatare a lemnului Dobra. nou să suporte o altă în ducă în munţi, acolo unde Cazul poate nu ne mai a- ceastă pierdere iarăşi este doara, care fac, prin Plos minute această distanţă. Am
gripă care mă supără de In 1964, în timp ce-şi ajuta cercare. In iarna lui 1971— sînt me'canisme şi utilaje, trăgea atenţia dacă soţia lui nedrept. Dumneavoastră des- ca, un ocol de 17 km. avut mulţi tovarăşi de
mai multă vreme. Am pri soţia la recoltatul finului, 1972, în timp ce lucra la care trebuie reparate. Şi de Nicolae Luca nu ne-ar fi chizîndu-i lui Ştefan „robi Tovarăşul Ioan Rădoane, drum. Vasăzică drum de
mit concediu medical pen a trecut peste el o căruţă, remedierea unei defecţiuni cîte ori apare comunistul scris o scrisoare în care ne netul" posibilităţilor de a primarul comunei Bunila, pietruit este, nevoie de a-
tru refacerea sănătăţii, a- care i-a fracturat coloana la un mecanism într-un Iulian Oprean în mijlocul punea unele întrebări cu trăi uşor fără muncă, l-aţi afirmă că este planificat să cest drum este, piatră pen
proape o săptămînă. In a- vertebrală. A stat luni în parchet, peste el s-a pră muncitorilor forestieri, mîi- privire la posibilităţile de încurajat moral şi material se pietruiască drumul mai tru acest scop, de aseme
cest timp am mai fost şi şir internat prin mai multe buşit de sus de pe stînci nile ţapinarilor, ale tăieto a reintra în posesia sume pe drumul infracţiunii. Ten scurt prin Ruda anul a- nea, este din belşug. Nu
plecat. M-am dus la nişte spitale din ţară. După un un lemn de doi metri. Ac lor avansate lui Ştefan Su- taţia chilipirului v-a ispi cesta, dar numai o parte mai interesul în a-l pietrui
neamuri pe care le am la an, cînd se mai restabilise, cident neprevăzut I rilor de lemne se strîng cu linţar.. înainte de a da răs tit atunci deopotrivă pe din drum este în perime e la unii mai mic. Două
Sibiu. Că doar nu era să evident cu cîteva urmări pe mai multă tărie pe unelte... punsurile cerute, am ţinut ambii soţi, geaba căutaţi, a- trul comunei Bunila. Cea consilii populare, Topliţa şi
stau imobilizat la pat. Mă care le va resimţi totdea Alte zile de spitalizare, N. PANAITESCU să purtăm o discuţie cu cum, cînd lucrurile nu au laltă parte trece prin satul Bunila, nu pot ajunge mai
plictiseam. Cred că mă în una (de mîna dreaptă şi de suferinţă... Cunoştinţele, Ştefan şi familia sa. A fost ieşit cum aţi aşteptat, să lă Ruda care aparţine de co repede la o concluzie co
ţelegeţi ? Cînd am revenit piciorul drept nu se va mai extrem de jenantă discuţia, saţi vinovăţia să apese doar muna Topliţa. Topliţa însă mună ?
la Deva, m-am dus la în putea folosi ca altă dată) în special pentru tatăl lui pe umerii unuia. e la numai 3 km de Ghe
treprindere să-mi plătească cu cîteva zile înainte de a s-o răzbunat... Ştefan, furnalistul cu păr In cazul că debitorul nu lar, aşa că pietruirea dru GHEORGHE MAGUREANU
concediul medical. Dar ce se hotărî să-şi reia activi aproape cărunt. poate restitui suma la care mului în Ruda nu e pen revizor C.F.I. la Consiliul
credeţi că mi-au spus to tatea ca mecanic de între — Ce te-a îndemnat, la l-a obligat instanţa şi nu tru locuitorii ei o problemă popular judeţean
varăşii de acolo : „Nu-ţi ţinere la sectorul de ex numai 19 ani, să recurgi la are alte bunuri personale
plătim nici un concediu ploatare, a fost victima u- „Povestea" a început ast familie a vizitat ulterior pe astfel de manevre pe seama asupra cărora să se pună
cea a sa, în mintea lui Şte
medical Ai fost văzut în nui alt accident. Un camion fel. In familia muncitorului fan s-a născut ideea că, spe- credulităţii oamenilor ? sechestru şi să se valorifice
furnalist Iuliu Sulinţan, din
pentru acoperirea sumei da
Sibiu. Pe timpul bolii nu l-a strivit cu bara de pro Hunedoara, se dezvolta ar culînd această amiciţie, ar — Tentaţia pentru un torate, atunci dumneavoas „Vă mulţumim pentru propunerile făcute“
aveai voie să părăseşti o- tecţie de zidul unei case. monios singurul copil — putea trăi uşor şi bine pe trai uşor şi fără muncă. tră, ca parte păgubită, tre
raşul". Auziţi, să-i spună u- Alte zile de spital, alte Ştefan. Asta pînă la o vre seama unor creduli amatori — Cum s-a putut naşte a- buie să vă adresaţi Judecă Cititorul nostru, Cicerone chide o unitate de papetărie.
nui om bolnav aşa ceva ? suferinţe. Mîna şi piciorul me. „Copilul cuminte“ a de chilipiruri. Credulul n-a ceastă tentaţie în mintea u- toriei Hunedoara cerînd e- Matei, din Deva, cartierul Localul debitului de tutun
Am venit să-i daţi la ziar". drept i-au devenit parcă şi fost scăpat de sub suprave fost greu de găsit. O fami nui fiu de muncitor ai că xecuţia silită împotriva lui Gojdu, blocul D 3, ap. 1, fă de la parterului blocului 5,
L-am ascultat fără să-l mai străine. Nu a renunţat gherea necesară a părinţi lie prietenă, cea a lui Nico rui părinţi şi-au cîştigat tot Ştefan Sulinţan, apoi, cu o cea la această rubrică mai din bulevardul Dr. Petru
întrerupem pe tînărul cu însă la ideea că trebuie să lor tocmai cînd băieţii în lae I.uca, era tentată de ast timpul existenţa muncind altă cerere — executorului multe propuneri. Ele au a- Groza, a fost predat pentru
corp de atlet. Cînd i-am muncească. După încă o cep să se creadă „oameni fel de chilipiruri : strîngea cinstit ? judecătoresc pentru a între vut un ecou deosebit la facto amenajarea unui magazin tip
confirmat adevărul spuse perioadă de boală şi-a luat mari", dar fără să-şi fi asi bani pentru o maşină. Şi — Faptul că întreţineam rupe prescripţia executării rii de răspundere vizaţi. Iată Comturist. Vă rugăm să a-
lor funcţionarilor de Ia în într-o dimineaţă servieta şi gurat o posibilitate de a-şi aşa a început Ştefan „tran corespondenţă cu tineri din silite. întreruperea prescrip răspunsurile lor : „Atribuirea dresaţi mulţumiri tovarăşului
treprinderea unde lucrează a pornit spre Dobra. „De cîştiga existenţa prin efor zacţiile" cu familia Luca străinătate. Cele ce-mi ţiei durează 6 luni, termen spaţiului corespunzător pen Cicerone Matei pentru pro
a ieşit trîntind uşa a sănă mecanici aveţi nevoie 7“ — turi proprii. Aşa se face că pină ce, pe seama maşinii scriau m-au făcut să cred după care veţi cere o nouă tru înfiinţarea unui antica punerile făcute, pentru aten
că se poate trăi bine şi alt
tate în urma lui. în ziarul nostru din 9 de ..ce o va procura mai ieftin fel decît muncind. întrerupere. Alte sfaturi în riat la Deva este în 'atenţia ţia ce o acordă amplasării
Nu ştim la cîte uşi a mai i-a întrebat el pe cei de la cembrie 1971 apărea notiţa: din străinătate", aceasta i-a — Ce crezi acum ? completare puteţi primi de Comitetului executiv al Con raţionale a reţelei comercia
bătut între timp, pentru a sectorul de exploatare a „Omul cu rude la Paris", al „avansat" suma de 17 500 — Acum cred că nu se la Judecătoria Hunedoara. siliului popular municipal". le a municipiului Deva“.
i se face „dreptate", dar el lemnului. Ca şofer — aceas cărei erou era fostul elev lei. Pentru că maşina pro poate trăi fără muncă dar Vedeţi deci că greşelile Alt răspuns la propunerile Mulţumiri ce se vor... invi
ne-a amintit de un alt om de liceu, Ştefan Sulinţan. misă nu mai venea, credi sînt deja un om blamat. se plătesc scump şi se re cititorului nostru, de aceas taţii pentru toţi cititorii noş
care a dus — şi mai duce ta i-a fost meseria înainte torul i-a cerut lui Ştefan <y Să-i dăm acum răspunsul pară greu, iar exemplul dv. tă dată din partea Direcţiei tri de a veni cu iniţiative, cu
încă — o luptă dîrză pen de a se accidenta — nici nu Profitînd de faptul că în chitanţă pe care acesta a şi familiei Luca, soţiei în sperăm să fie învăţătură şi comerciale a judeţului: „In propuneri şi sugestii din toa
tru ca viaţă să-şi continue se mai putea pune proble treţinea corespondenţă cu o semnat-o ca unul care ştia special, căci dînsa ni s-a a- pentru alţii. urma propunerii cititorului te domeniile de muncă, în
flacăra vie alături de oa ma că va munci. fată din străinătate, a cărei că a cheltuit banii şi nu dresat. Poate nu l-a dorit ION CIOCLEI dv., Cicerone Matei, vă in
formăm că în localul actualei vederea ridicării nivelului în
agenţii Loto-pronosport, din tregii activităţi de servire co
bulevardul Lenin, se va des tidiană a cetăţeanului.
IN CĂU TAREA PRIMĂVERII, '' -^. . s . a
v
răspundem la i ni rebate
■j !
PRIN M AG AZIN E
Faptul că primăvara a in „Pentru noi, luna aprilie tovarăşul Pavel Lucea, di
trat deplin în drepturile ei e cea mai importantă" — rector comercial la I.C.R.T.I., Astăzi despre: C O N C E D I I
nu mai poate fi contestat. ne-a declarat tovarăşa Ag- înfăţişîndu-i cele constata
Am căutat-o şi prin maga neta Motocea, gestionara te.
zinele de confecţii şi încăl magazinului de confecţii — Da, am trecut şi noi Petru Vraciu — Birlin. după 11 luni de la re lendaristic în care angaja
ţăminte din cîteva oraşe bărbăteşti din Deva, care prin magazine, cunoaştem Angajaţii care au fost în încadrarea în muncă. tul s-a încadrat sau reînca
ale judeţului nostru, urmă lucrează de 21 de ani în situaţia. Am luat deja une incapacitate temporară de drat în muncă, durata con
rind îndeosebi aprovizio comerţ. Şi şi-a întărit afir le măsuri, dar să ştiţi că muncă întregul an calenda Ştefan Bociat — Zeicani. cediului va fi proporţională
narea cu cele mai solicitate maţia cu o cifră : „Ieri am avem greutăţi din partea ristic, cazul dv., nu au După prevederile codului cu timpul cuprins între da
articole de sezon. făcut vînzări în valoare de furnizorilor. Credem însă că dreptul la concediu de o- muncii în vigoare pînă la ta încadrării sau reîncadră
In ce priveşte magazine 138 000 lei, media zilnică fi vom reuşi să aducem pro dihnă pe acel an şi deci data de 1 martie 1973, orice rii şi sfîrşitul acelui an ca
le de încălţăminte — pen ind pînă acum de numai dusele ce lipsesc din maga nici la compensarea în pretenţii băneşti ale anga lendaristic ; dacă cele 11
bani a acestuia. In cazul în
tru femei, bărbaţi, copii — 60—70 000 iei. Luăm în fie zine şi cît mai repede... care perioada de incapaci jatului puteau fi formulate luni sînt împlinite în anul
sau cele cu „de toate", doar care zi legătura cu baza, Cîteva cuvinte şi despre tate temporară de muncă în termen de 1 an de la calendaristic următor, pri
cîteva cuvinte : aprovizio încercăm să fim mereu bine aprovizionarea în magazine data cînd aceste sume de mul concediu se va acorda
nare în general bună, soli aprovizionaţi, numai că... le cu confecţii pentru copil. a fost de 12 luni sau mai bani urmau să fie plătite. în acel an, la durata sa a-
citudine faţă de cumpără sînt cîteva articole care se In ultima perioadă s-au pri mare şi s-a întins pe 2 ani dăugîndu-se pe lingă con
tori. Ne-a plăcut îndeosebi cer mult, iar nouă ne lip mit cantităţi însemnate de calendaristici consecutivi, Vasile Foca, Oncică Micu cediul legal pe acel an şi
magazinul din Piaţa Teatru sesc cu desăvîrşire. E vor articole de sezon : pardesie angajaţii au dreptul la un şi Constantin Ungurean — zilele de concediu cores
lui Hunedoara, unde am ba de impermeabile din tricot caşerat pe buret, im singur concediu de odihnă Ghelar. Angajaţii au drep punzătoare timpului lucrat
găsit frumos evidenţiate tercot, costume din fire fi permeabile relon, jachete, acordat în anul începerii tul în fiecare an calenda în anul anterior. Celor ca
noutăţile de sezon şi moda ne şl pantaloni — numere veste şi altele. activităţii, în măsura în ca ristic la un concediu de o- re lucrează în locuri de
anului '73. De asemenea, mari". Numai la magazinul „Lu re nu a fost efectuat în a- dihnă plătit cu durată de muncă cu condiţii deosebi
am remarcat magazinul de In raidul nostru, am con mea copiilor" din Deva s-au nul în care s-a produs pier 15—24 zile lucrătoare, în te li se va acorda şi con
încălţăminte din Orăştie. statat lipsa acestor produ vîndut în primele 10 zile derea temporară a capacită raport cu vechimea lor în cediul suplimentar stabilit
ţii de muncă.
muncă. Pentru cei nou an
In magazinele de confec se şi din alte magazine. ale lunii aprilie confecţii în gajaţi, precum şi pentru cei prin H.C.M. 1 149/1968. E-
ţii e mare afluenţă de cum — Nu avem nici noi im Nelu Iulian Tiu — Hu reîncadraţi a căror vechi fectuarea într-un an calen
părători în aceste zile de permeabile din tercot. Cele valoare de 400 000 lei. nedoara. Dacă nu v-aţi re me în muncă este, potrivit daristic a concediilor de o-
început de primăvară, cînd de relon nu se prea cer. In concluzie, mărfuri de încadrat în muncă în ter legii, întreruptă, primul dihnă cuvenite pe mai mult
fiecare e preocupat de re Nici pantaloni supraelastici sezon sînt din abundenţă. men de 90 zile de la lăsa concediu va putea fi pro de 2 ani consecutivi este
înnoirea garderobei sale. nu avem deloc — ne spu Rămîne de rezolvat proble rea la vatră după satisface gramat numai pentru pe interzisă.
Deci. o aprovizionare făcu nea responsabilul magazi
tă din timp pentru această nului „Eva" din Deva. Fon ma aprovizionării ritmice, rea serviciului militar vi rioada ulterioară împlinirii IOAN VASILIE
perioadă, cu mărfuri din dul de marfă trebuia asi care trebuie să stea mereu s-a întrerupt vechimea în unei vechimi neîntrerupte
abundenţă, potrivite cerin gurat în totalitate încă în atenţia tuturor lucrăto aceeaşi unitate. In această în muncă de 11 luni. In VASILE AVRAM
TimplarM Valcriu Olaru şi Fi orca Teodor în exerciţiul funcţi
ţelor, e şi în avantajul co înainte de începutul sezo rilor din comerţ. unii: asamblarea şi montarea tî mplârlei pentru noul bloc (4 A) situaţie, aveţi dreptul la cazul în care cele 11 luni de Ia Direcţia judeţeană
nului. Acum e deja tîrziu. pentru probleme de muncă
merţului nu numai al cum cn 30 de apartamente care va fi dat în folosinţă în curînd la concediul de odihnă numai sînt împlinite în anul ca
/ .
părătorilor. Am stat apoi de vorbă cu DOINA COJOCARU Brad do constructorii şantierului nr. 4 al T. C. Deva. fi ocrotiri socialo
■DIJUUUUMnuiMruDMl